CC BY
14INDICII OBEZITÄTII VISCERALE LA PACIENTII CU SINDROM METABOLIC
Rezumat
Este cunoscut faptul ca obezitatea creste mortalitatea si este strans legata cu bolile cardiovasculare si cu sindromul metabolic. La randul sau, sindromul metabolic mareste riscul bolilor cardiovasculare de doua ori si riscul de mortalitate de 1,5 ori. De asemenea, se stie ca si complicatiile asociate cu obezitatea se datoreaza, inprimul rand, excesului de adipozi-tate viscerala, mai degraba decat cresterii in greutate. Astfel, scopul studiului dat a fost evaluarea indicilor antropometrici si a parametrilor ecografici ai obezitatii viscerale la pacientii cu sindrom metabolic, dat fiind faptul caprevenirea sindromului metabolic si controlul componentelor sale sunt in prezent re-cunoscute ca fiind unul dintre obiectivele esentiale globale de sanatate. In studiu au fost inclusi 68 de participanti, care au fost divizati in doua loturi: primul lot a inclus 34 de pacienti cu sindrom metabolic si al 2-lea lot - 34 depersoane de control. Rezultatele studiului au constatat ca valoarea medie a tuturor indicilor antropometrici ai obezitatii viscerale a fost statistic semnificativ mai mare in lotulpacientilor cu sindrom metabolic, de asemenea, valoarea medie a parametrilor ecografici ai obezitatii viscerale a fost statistic semnificativ mai mare la pacientii cu sindrom metabolic. Prin urmare, identificarea subiectilor cu risc inalt de dezvoltare a sindromului metabolic este importanta in practica clinica, intrucat implicarea timpu-rie poate preveni aparitia si dezvoltarea acestui sindrom.
Cuvinte-cheie: sindrom metabolic, obezitate abdominala, indicele obezitatii viscerale
Summary
Indices of visceral obesity in patients with metabolic syndrome
Obesity increases mortality, and is linked to cardiovascular diseases and metabolic syndrome. Similarly, metabolic syndrome multiplies the risk of cardiovascular disease by 2 and the risk of mortality from all causes by 1,5. It is also known that the complications associated with obesity are due, above all, to excess adiposity rather than weight gain. Thus, in this study it was proposed to evaluate the anthropometric indices and the echographicparameters of visceral obesity in patients with metabolic syndrome, given that the prevention of metabolic syndrome and the control of its components are recognized as one of the essential global health objectives. The study included 68 participants, who were divided into 2 lots: 1 lot -34 patients with metabolic syndrome and second group - 34 control subjects. Our study revealed that the mean values of all anthropometric indexes of visceral obesity were statistically significantly higher in the group of patients with metabolic syndrome; also, the mean values of the echography parameters of visceral obesity were statistically significantly higher in the group of patients with metabolic syndrome. Therefore, identifying subjects at high risk of metabolic syndrome is important
CZU: 616-056.52:616-008.9
Ecaterina SEDAIA1, Inesa GUTAN1'2, Valeriu REVENCO1,
4P Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu, 2IMSP Institutul de Cardiologie
in clinical practice, as early intervention can prevent the onset and development of metabolic syndrome.
Keywords: metabolic syndrome, abdominal obesity, visceral obesity index
Резюме
Показатели висцерального ожирения у пациентов с метаболическим синдромом
Известно, что ожирение повышает смертность и тесно связано с сердечно-сосудистыми заболеваниями и метаболическим синдромом. Аналогично, метаболический синдром увеличивает риск сердечно-сосудистых заболеваний в два раза, а риск смертности - в 1,5раза. Также известно, что осложнения, связанные с ожирением, в основном связаны с избыточным висцеральным ожирением, а не с увеличением массы тела. Таким образом, целью данного исследования было оценить антропометрические показатели и эхографические параметры висцерального ожирения у пациентов с метаболическим синдромом, учитывая, что профилактика метаболического синдрома и контроль его компонентов в настоящее время признаны в качестве одной из ключевых целей глобального здравоохранения. В исследование были включены 68 участников, которые были разделены на две группы: 1 группа включала 34 пациента с метаболическим синдромом и 2 группа (контроля) - 34 пациента. Результаты исследования показали, что среднее значение всех антропометрических показателей висцерального ожирения было статистически значимо выше в группе пациентов с метаболическим синдромом, также среднее значение эхографических параметров висцерального ожирения было статистически значимо выше в группе пациентов с этим синдромом. Таким образом, идентификация субъектов с высоким риском развития метаболического синдрома важна как можно раньше в клинической практике, для предотвращения его возникновения и прогрессирования.
Ключевые слова: метаболический синдром, абдоминальное ожирение, индекс висцерального ожирения
Introducere
ín ultímele cateva decenii, prevalenta sindromului metabolic (SMet) a crescut semnificativ in intreaga lume. Modificärile habituale si de mediu, cum ar fi stabilirea unei diete bogate in gräsimi si carbohidrati si stilul de viatä sedentar, ca urmare a cresterii indicilor socioeconomici in tärile in curs de dezvoltare, se considerä a fi principalele motive ale acestei pandemii de SMet [13].
Pentru diagnosticul SMet existä mai multe criterii, insä cele mai utilizate sunt criteriile propu-
se de Federatia International de Diabet (IDF) în colaborare cu Asociatia Americanä de Cardiologie si Institutul National de Cardiologie, Pulmonologie si Hematologie (AHA/NHLBI) si Programul National pentru educatie privind tratamentul colesterolului la adulti, editia III (NCEP-ATP-III) [1, 23].
Dintre indicii antropometrici legati de obezita-te, au fost folositi în diverse studii indicele de masä corporalä (IMC), circumferintä abdominalä (CA) si raportul circumferinta abdominalä/perimetru sold (CA/PS) pentru a prezice factorii de risc metabolici [11, 14, 15].
De asemenea, pentru a evalua riscul cardiome-tabolic asociat cu obezitatea visceralä, a fost propus un indicator antropometric nou - indicele de adipo-zitate visceralä (IAV), care indicä functia tesutului adipos visceral, cresterea acestuia fiind corelatä cu riscul cardiovascular si cel cerebrovascular [20].
Conform mai multor studii epidemiologice, obezitatea visceralä este cea mai predictivä com-ponentä a tesutului adipos pentru evenimentele cardiovasculare, fiind în acelasi timp o verigä centralä a sindromului metabolic [18]. Tesutul adipos visceral este localizat atât în cavitatea abdominalä între organe, inclusiv în depozitele perirenale, cât si în jurul inimii, sub stratul visceral al pericardului, fiind numit tesut adipos epicardic (EFT) [8].
Diverse tehnici de imagisticä neinvazivä, inclusiv tomografia computerizatä (TC), rezonanta mag-neticä nuclearä (RMN) si ecografia, au fost utilizate pentru estimarea precisä a depozitelor de gräsimi regionale. Printre aceste tehnici, ecografia a atras o atentie considerabilä, deoarece nmbinä siguranta, cost-eficienta si precizia [16].
Au fost propusi mai multi parametri ecografici pentru evaluarea distribuirii tesutului adipos visceral, dintre care cei mai utilizati sunt: grosimea tesutului adipos intraabdominal (IfT), indicele tesutului adipos al peretelui abdominal (AWFI), grosimea tesutului adipos epicardic (EFT). Tesutul adipos epicardic este considerat un depozit visceral de gräsime al inimii. Mäsurärile ecocardiografice ale EFT reprezintä o me-todä obiectivä, accesibilä si mai ieftinä în comparatie cu tehnicile de aur standardizate de imagisticä prin RMN si TC. De aceea, poate fi prioritarä în practica clinicä de rutinä [12].
Adipozitatea visceralä nmpreunä cu SMet sunt factorii de risc principali în dezvoltarea patologiilor cardiovasculare. Astfel, scopul studiului a fost evaluarea indicilor antropometrici si a parametrilor ecografici ai obezitätii viscerale la pacientii cu SMet.
Material si metode
t
Studiul a inclus 68 de pacienti divizati în douä loturi: primul lot a inclus 34 de pacienti cu SMet (vâr-sta medie = 55,28±7,28 ani) si lotul de control - 34 de persoane färä SMet (vârsta medie = 48,08±9,59 ani). Toti pacientii au trecut un examen clinic minutios. Diagnosticul de SMet a fost stabilit conform criteriilor IDF, AHA/NHLBI (2009) [1] - prezenta a cel putin trei
criterii din: 1) obezitate abdominalä (circumferinta abdominalä >94 cm pentru bärbati si >80 cm pentru femei); 2) trigliceride >1,7 mmol/l (sau tratament specific hipolipemiant); 3) HDL colesterol: bärbati <1 mmol/l (40 mg/dL), femei <1,3 mmol/l (50 mg/ dL) (sau tratament specific); 4) TA s >130 mmHg ori TA d >85 mmHg (sau terapia antihipertensivä); 5) glicemie bazalä >5,6 mmol/l.
Indicii antropometrici ai obezitätii, evaluati in timpul studiului, au fost urmätorii: IMC, raportul CA/ PS si IAV. IMC a fost calculat dupä formula:
' ' IMC = kg/m2, unde kg reprezintä masa corporalä in kilograme, iar m2 - pätratul inältimii in metri.
Raportul CA/PS a fost apreciat dupä mäsurarea circumferintei taliei (in punctul de mijloc dintre coasta inferioarä si creasta iliacä lateralä) si circumferintei soldurilor (determinatä la nivelul trohanterului mare).
IAV a fost calculat conform sexului pacientului, dupä urmätoarele formule:
IAV (bárbap) = CA/[39,68+(1,88xIMC)] x (trigliceride/1,03) x (1,31/HDL);
IAV (femei) = CA/[36,58 + (1,89xIMC)] x (trigliceride/0,81) x (1,52/HDL), unde: IAV - indexul adipozitätii viscerale, CA -circumferinta abdominalä, IMC - indicele masei corporale, TG - trigliceride, HDL - lipoproteine cu masä molecularä mare [20].
Totusi, aceste mäsuräri devin inutile atunci cand IMC >35 kg /m2. Acest lucru se referä la pacientii de ambele sexe, deoarece riscul asociat cu gradul de obezitate devine suficient de ridicat [4].
Dintre parametrii ecografici ai obezitätii viscerale au fost examinati urmätorii: IFT, AWFI si EFT. IFT reprezintä distanta dintre peretele anterior al aortei si suprafata posterioarä a muschiului rectis abdominis, fiind mäsuratä cu 2 cm deasupra ombilicului la linia xifoombilicalä. AWFI este raportul dintre grosimea maximä a tesutului adipos preperitoneal (distanta dintre suprafata anterioarä a lobului stang al ficatului si suprafata posterioarä a liniei albe) si grosimea mi-nimä a tesutului adipos subcutanat (distanta dintre suprafata anterioarä a liniei albe si bariera dintre piele - tesut adipos), care au fost mäsurate imediat sub procesul xifoid la linia medie (linia alba) [19]. EFT se prezintä ecografic ca spatiu anecogen intre peretele liber al ventriculului drept si foita visceralä a epicardului si a fost mäsurat in trei cicluri cardiace (fiind calculatä valoarea medie), la sfarsitul sistolei, din sectiunea parasternalä ax lung (reper anatomic pentru mäsurare fiind inelul aortei) [10].
Rezultate si discutii
# *
Este cunoscut faptul cä IMC este utilizat pe scarä largä pentru evaluarea stärii de obezitate, dar nu poate descrie distributia tesutului adipos abdominal. Prin urmare, sunt necesari indicatori antropometrici suplimentari pentru a evalua acumularea tesutului adipos abdominal. Cresterea CA si a raportului CA/PS
au fost raportate ca fiind indicatori puternic asociati cu obezitatea visceralä si SMet.
ín anul 2010, Amato et al. [2] au raportat un indice antropometric de alternativä - indicele adipozitätii viscerale, care ar putea fi considerat un indicator al ris-cului cardiometabolic. Dovezile acumulate in diverse studii au sugerat cä diversi indicatori antropometrici diferä in determinarea SMet [24].
Astfel, analiza statisticä a datelor obtinute in urma studiului a constatat cä valoarea medie a tu-turor indicilor antropometrici ai obezitätii viscerale a fost statistic semnificativ mai mare in lotul pacientilor cu SMet, fapt ilustrat in tabelul 1.
Tabelul 1
Rezultatele analizei statistice a indicilor antropometrici ai obezitätii viscerale
Parametru antropometric Valoarea medie P
Lot pacienti cu SMet Lot control
IMC 32,5±3,39 kg/m2 28,13±2,58 kg/m2 <0,0001
CA/PS 0,91±0,06 0,88±0,03 0,0300
IAV 2,07±1,09 1,55±0,54 0,0377
Prin rezultatele obtinute în cadrul studiului efectuat a fost confirmatä legätura indicilor antropometrici (IMC, CA/PS si IAV) ai obezitätii viscerale cu SMet. Prin urmare, acesti indicatori ar trebui sä fie luati în considerare la evaluarea obezitätii viscerale, care este unul dintre factorii-cheie în diagnosticul SMet.
În anul 1990, Armellini et al. [6] au evaluat tesutul adipos prin TC si ultrasonografie la nivelul vertebrei lombare L4. A fost mäsuratä grosimea visceralä de la muschiul abdominal pänä la aortä atât prin TC, cât si prin ultrasonografie. Astfel, grosimea visceralä mäsuratä ultrasonografic s-a corelat bine cu rezultatul obtinut prin TC (r=0,669, p<0,001), sustinând ipoteza cä ultrasonografia ar putea fi utilä în evaluarea directä a obezitätii abdominale [9].
În acest context, în studiul nostru, tehnica ultrasonograficä a fost utilizatä pentru evaluarea obezitätii viscerale. Primul indicator ecografic folosit a fost IfT, care, independent de sex, värstä, IMC, a fost constatat ca fiind un indice relevant în cadrul SMet. AWFI a fost propus de Suzuki et al. [21] ca indice sonografic ce prezintä cea mai puternicä corelatie cu raportul mäsurat dintre suprafata adipozitätii viscerale si subcutanate, reprezentate prin Tc. Acest indice se caracterizeazä printr-o reproductibilitate excelentä [8]. Tesutul adipos epicardic este considerat un depozit visceral de gräsime al inimii [12]. Unii autori propun utilizarea EFT ca marker nou al adipozitätii viscerale si miocardice [5].
Valoarea medie a acestor parametri ecografici ai obezitätii viscerale, utilizati în cercetarea noasträ, a fost statistic semnificativ mai mare în lotul pacientilor cu SMet, datele fiind prezentate în tabelul 2. Toti indica-torii studiati ne sugereazä prezenta obezitätii viscerale într-o proportie mai mare la pacientii cu SMet.
Tabelul 2
Rezultatele analizei statistice a parametrilor ecografici ai obezitätii viscerale
Parametru ecografic Valoarea medie P
Lot pacienti cu SMet Lot control
IFT 6,09±1,00 cm 3,86±0,80 cm <0,0001
AWFI 1,02±0,07 0,95±0,07 0,0009
EFT 7,41±0,54 mm 5,75±0,79 mm <0,0001
Date asemänätoare au fost obtinute si în alte studii, unde s-a dovedit cä obezitatea visceralä este asociatä cu incidenta SMet, indiferent de greutatea initialä, rasä, värstä si sex [7, 17]. Astfel, un studiu efectuat de Angoorani et al. [3] a relevat faptul cä grosimea tesutului adipos visceral mäsuratä prin ultrasonografie poate fi consideratä un predicator important al bolilor metabolice la femei [3].
În anul 2018, Rosaley et al. [13] au efectuat o cercetare în care au fost inclusi 953 de participanti cu vârsta cuprinsä între 15 si 64 de ani. Ei au determinat EFT utilizând ecocardiografia la pacientii cu risc cardiovascular înalt si SMet pentru a determina valoarea EFT în a identifica SMet. Rezultatele studiului de asemenea au demonstrat cä EFT se märeste odatä cu cresterea valorii componentelor SMet. A fost constatatä o corelatie foarte stränsä între mäsurile EFT si cele antropometrie, în special CA, si aceasta era de asteptat, deoarece EFT este o componentä a tesutului adipos visceral, care creste în caz de SMet [13].
Într-un alt studiu, raportat de Hiuge-Shimizu et al., cu participanti japonezi cu IMC <25,0 kg/m2, o bunä parte a componentelor SMet (tensiunea arterialä, dislipidemia, nivelul glucozei în sânge) au crescut odatä cu sporirea tesutului adipos visceral [22]. Acesti autori sugereazä cä valoarea tesutului adipos visceral este asociatä cu SMet, ceea ce este în concordantä cu studiul nostru.
Aceste rezultate subliniazä necesitatea recunoasterii importantei patofiziologiei adipozitätii viscerale în SMet si justificä o concentrare asupra obezitätii viscerale ca factor de risc modificabil pentru consecintele cardiovasculare în viitor, indiferent de IMC.
Concluzii
Studiul efectuat a constatat cä la pacientii cu SMet, toti indicii antropometrici (indicele masei corporale, raportul circumferintä abdominalä/ pe-rimetru sold, indicele de adipozitate visceralä) si parametrii ecografici evaluati (grosimea tesutului adipos intraabdominal, indicele tesutului adipos al peretelui abdominal, grosimea tesutului adipos epicardic) au fost mai mari în comparatie cu lotul de control. Astfel, putem conchide cä SMet joacä un rol important în dezvoltarea obezitätii viscerale, depistate prin mai multe metode. Aceste rezultate sugereazä importanta deosebitä a evaluärii parame-
trilor adipozitâtii viscerale, îndeosebi la pacientii cu SMet, în practica cotidianâ, pentru aprecierea riscului cardiometabolic si evaluarea prognosticului pentru acesti pacienti.
Prin urmare, întru dezvoltarea strategiei adec-vate pentru prevenirea tendintei de crestere a SMet si a componentelor sale, este necesarâ o mai bunâ întelegere a componentelor SMet si a factorilor de risc, precum si a evolutiei si modificârii acestora în timp.
Bibliografie
1. Alberti K.G. et al. Harmonizing the metabolic syndrome: a joint interim statement of the International Diabetes Federation Task Force on Epidemiology and Prevention; National Heart, Lung and Blood Institute; American Heart Association; World Heart Federation; International Atherosclerosis Society; and International Association for the Study of Obesity. In: Circulation,
2009, vol. 120, pp. 1640-1645.
2. Amato M.C., Giordano C., Galia M., et al. Visceral adiposity index: a reliable indicator of visceral fat function associated with cardiometabolic risk. In: Diabetes care,
2010, nr. 33, pp. 920-922. 10.2337/dc09-1825
3. Angoorani H., Karimi Z., Naderi F., Mazaherinezhad A. Is ultrasound-measured abdominal fat thickness a reliable method for predicting metabolic diseases in obese and overweight women? In: Med. J. Islam Repub. Iran, 2018 (28 Aug.), nr. 32, p. 78. https://doi.org/10.14196/ mjiri.32.78
4. Anna Nadulska, Dominik Szwajgier, Grzegorz Opielak. Obesity and metabolic syndrome. In: MEDtube Science, Mar, 2017, vol. V(1), pp. 35-43.
5. Ansari Mohammad Ali et al. Is echocardiographic epi-cardial fat thickness increased in patients with coronary artery disease? A systematic review and meta-analysis. In: Electronic physician, 9 Sep. 2018, vol. 10(9), pp. 7249-7258. doi:10.19082/7249
6. Armellini F., M. Zamboni, L. Rigo et al. The contribution of sonography to the measurement of intra-abdominal fat. In: Journal of Clinical Ultrasound, 1990, vol. 18, nr. 7, pp. 563-567.
7. Cardona-Alvarado M.I., Lopez-Moreno G., Aguilar-Zavala H., et al. Relationship of Visceral Adiposity Index with the Metabolic Phenotype and Cardiovascular Markers in Non-Diabetic Subjects. In: Health Sci. J., 2018, vol. 12, nr. 5, p. 588.
8. Chien-Yuan Hung, Chen-Wang Chang, Chih-Jen Chen et al. Sonographic Measurement of Visceral Fat and Prediction of Metabolic Syndrome in the Elderly. In: International Journal of Gerontology Technology, December 2018.
9. Da le R. Wag ner. Ultrasound as a Tool to Assess Body Fat. In: Journal of Obesity, vol. 2013, article ID 280713, 9 p.
10. Erdogan T., Emre Durakoglugil M., Çetin M., et al. Epicardial Adipose Tissue Predicts Carotid Intima-Media Thickness Independently of Body Mass Index and Waist Circumference. In: Act a Cardiol. Sin., 2019, vol. 35(1), pp. 32-41.
11. Esther Ngozi Adejumo, Adedeji Olusola Adejumo, Alfred Azenabor, et al. Anthropometric parameter that best predict metabolic syndrome in South west Nigeria. In: Diabetes & Metabolic Syndrome: Clinical Research & Reviews, January - February 2019.
12. James A. de Lemos, Ian J. Neeland. Visceral Adiposity and the Risk of Metabolic Syndrome Across Body Mass Index: The MESA Study. In: JACC: Cardiovascular Imaging, vol. 7, issue 12, December 2014, pp. 1236-1238.
13. Lee S.E., Han K., Kang Y.M. et al. Trends in the prevalence of metabolic syndrome and its components in South Korea: Findings from the Korean National Health Insurance Service Database (2009-2013). In: PLoS ONE, 2018, vol. 13(3): e0194490.
14. Krakauer Nir, Krakauer Jesse. The New Anthropometrics and Abdominal Obesity: A Body Shape Index, Hip Index, and Anthropometric Risk Index. 2019. 10.1016/B978-0-12-816093-0.00002-1
15. Oliveira Raphael Gonçalves de and Dartagnan Pinto Guedes. Performance of anthropometric indicators as predictors of metabolic syndrome in Brazilian adolescents. In: BMC pediatrics, 7 Feb. 2018, vol. 18(1), p. 33. doi:10.1186/s12887-018-1030-1
16. Paul Störchle, Wolfram Müller, Marietta Sengeis, et al. Measurement of mean subcutaneous fat thickness: eight standardised ultrasound sites compared to 216 randomly selected sites. In: Scientific Reports, 2018, vol. 8, article nr. 16268.
17. Prakaschandra, Rosaley D., Datshana P. Naidoo. The Association of Epicardial Adipose Tissue and the Metabolic Syndrome in Community Participants in South Africa. In: Journal of cardiovascular echography, 2018, vol. 28(3), pp. 160-165.
18. Qing L., Wei R., Chan L., et al. Sensitivity of various body indices and visceral adiposity index in predicting metabolic syndrome among Chinese patients with adult growth hormone deficiency. In: J. Endocrinol. Invest., 2017, nr. 40(6), pp. 653-661.
19. Sakuno T., Tomita L.M., Tomita C.M., et al. Sonographic evaluation of visceral and subcutaneous fat in obese children. In: Radiol. Bras., 2014, nr. 47(3), pp. 149-153.
20. Sigina R., Diana Clenci; Maria M. Rosu et al. Visceral adiposity index (VAI) - a potential marker of cardiometabolic risk. In: Archives of the Balkan Medical Union, June 2018, vol. 53, nr. 2, pp. 246-251.
21. Suzuki R., Watanabe S., Hirai Y. et al. Abdominal wall fat index, estimated by ultrasonography, for assessment of the ratio of visceral fat to subcutaneous fat in the abdomen. In: American Journal of Medicine, 1993, vol. 95, nr. 3, pp. 309-314.
22. Tatsumi Y., Nakao Y.M., Masuda I., et al. Risk for metabolic diseases in normal weight individuals with visceral fat accumulation: a cross-sectional study in Japan. In: BMJ Open, 2017, nr. 7: e013831. doi: 10.1136/bmjo-pen-2016-013831
23. Third Report of the National Cholesterol Education Program (NCEP) Expert Panel on Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Cholesterol in Adults (Adult Treatment Panel III) final report. National Cholesterol Education Program (NCEP) Expert Panel on Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Cholesterol in Adults (Adult Treatment Panel III). In: Circulation, 2002, Dec. 17, nr. 106(25), pp. 3143-3421.
24. Wang H., Liu A., Zhao T., et al. Comparison of anthro-pometric indices for predicting the risk of metabolic syndrome and its components in Chinese adults: a prospective, longitudinal study. In: BMJ Open, 2017, nr. 7(9): e016062. Published 2017 Sep. 18. doi:10.1136/ bmjopen-2017-016062
Ecaterina Sedaia,
asistent universitar, studentä-doctorandä an. IV,
IP USMF Nicolae Testemitanu,
Departamentul Medicinà Internà,
Disciplina de cardiologie,
tel.: +37379430292; e-mail: ecaterina.sedaia@usmf.md
