CC BY
103. Pe fundalul maladiilor preexistente si în urma suportärii gripei, confirmate prin investigatii de laborator, au decedat 32 de persoane (3 copii, 17 bärbati si 12 femei), însâ toate persoanele decedate n-au fost vaccinate contra gripei si s-au adresat târziu dupä asistentä medicalä.
4. IACRS s-au înregistrat în toate teritoriile administrative, afectând preponderent copiii cu vârsta de 0-14 ani (66,55%). Morbiditatea prin IACRS a depäsit pragul epidemic (315,880/0000 cazuri) în säp-tämänile 04-09/2019, cu cea mai înaltâ morbiditate (18141/510,870/0000 cazuri) în säptämäna 06/2019. Morbiditatea prin IACRS în sezonul 2018/2019 a sporit de 1,07 ori fatä de sezonul 2017/2018.
5. SARI s-au înregistrat în 34 de teritorii administrative, afectând preponderent copiii cu vârsta de 0-14 ani (63,9%). În trei teritorii administrative (raioanele Drochia, Sträseni si Vulcänesti), cazuri de SARI clinice nu s-au înregistrat. SARI asociate cu gripa au constituit 26,05%. Nivelul morbiditätii prin SARI a sporit de 1,17 ori comparativ cu sezonul precedent.
6. Pe culturi celulare MDCK si MDCK-SIAT au fost izolate patru tulpini ale virusului gripal A(H1N1) pdm09 si patru ale virusului gripal A(H3N2). Tulpinile de virus gripal A(H1N1)pdm09 au fost antigenic simi-lare cu tulpina vaccinalä A/Michigan/45/2015(H1N1) pdm09 si apartin grupului genetic 6B.1A5. Tulpinile de virus gripal A(H3N2) n-au posedat proprietäti de a aglutina eritrocitele de cobai, curcan sau umane. Secventierea genelor HAsi NA a permis de a aprecia apartenenta lor la grupul genetic 3C.2a1b. Toate tulpinile de virusuri gripale au fost sensibile la remediile antigripale oseltamivir si zanamivir.
7. Concomitent cu virusurile gripale, în populatia umanä au circulat un sir de virusuri ale IRVA negripale, provocând afectiuni ale cäilor respiratorii superioare si celor inferioare, preponderent la copiii de 0-14 ani.
Bibliografie
1. Alexandrescu V., Tecu C., Mihai M.-E. Infectiile respiratorii virale non-gripale. Bucuresti, 2009, p. 4.
2. Spînu C., Alexandrescu V., Scoferta P. s.a. Ghid de supraveghere si diagnostic al ILI/ARI/SARI si MERS-Cov. Chisinäu, 2015. 32 p.
3. Hergerman-Lindenerone M., Gros D., Meerhoff T., et al. Performance of the European Region. Influenza Surveillance Network: aligment with Global Standards. In: Public Health Panorama, 2015, vol. 1, pp. 79-88.
4. Ordinul Ministerului Sänätatii nr. 824 din 31.10.2011 Cu privire la perfectionarea sistemului de supraveghere la gripà si infectiile acute ale càilor superioare în Republica Moldova. http:/ms.gov.md/files-9530-rd%2520824%2520%252031.1011doc.
5. CDC Real Time Protocol for detection and characterization of swine influenza (version 2009).
6. Prisacari V. Epidemiologia generala. Bazele medicinei prin dovezi. Chisináu: Biblioteca Mesterul Manole, 2012. 379 p.
7. Инструкция по применению набора реагентов "АмплиСенс, ОРВИ-скрин FL". Утверждена приказом Росздравнадзора от 22.07.2011 № 4481-Пр/11.
8. Spínu C., Pínzaru Iu., Gheorghitá St. Gripa: masuri de supraveghere, control si raspuns. Monografie, ed. a 2-a. Chisináu: Tipografia ASM, 2018. 320 p.
9. WHO Global Influenza Surveillance Network (web site). Geneva, World Health Organization. http://www.who. int/crsdisease/influenza/surveillance/en/index
10. Europen Influenza Surveillance Network (EiSN) (web site). Europen Centre for disease Prevention and Control (ECDC). http:www.ecd.europa.eu/en.activites/ surveillance/EiSN/pages/home.asp
11. Co-circulation of influenza A(H1N1)pdm09 and influenza A(H3N2) viruses. World Health Organization (WHO) European Region, October 2018 to February 2019. https://www.eurosurveillance.org/ content/10.2807/1560-7917.ES.2019.24.9.1900125
Igor Gostev, cercetátor stiintific, Laboratorul stiintific Infectii respiratorii virale, Agentia Nationalá pentru Sánátate Publicá, tel.: 022 728116, 068591111, e-mail: influenza@ansp.md
CZU: 613.2: 616.9-036.11
DISMICROBISMUL INTESTINAL §I DISFUNCJIILE DIAREICE - COMPONENTE ALE STÁRIISÁNÁTÁJII
ORGANISMULUI
María TIMO§CO, Institutul de Fiziologie si Sanocreatologíe, Academia de Stiinte a Moldovei
Rezumat
In sa.se serii de experimente, dupa evidentierea stariipatologi-ce a microbiocenozei intestinale, reflectateprin dismicrobism si disfunctii diareice, a fost constatat oportun de recomandat ca aceste simptome sa fie utilizate si pentru caracterizarea dereglarilor sanatatii organismului. In acest caz, ca prima componenta, preventiva (P), a starii patologice sa fie considerat dismicrobismul intestinal, iar ca a doua sau finala (F) - disfunctiile diareice.
Cuvinte-cheie: microbiocenoza gastrointestinal, dismicrobism, disfunctie diareica, stare patologica preventiva (P) si finala (F)
Summary
Intestinal dysmicrobism and diarrheal dysfunction - components of the health of the body
In six series of experiments, after showing the pathological status of intestinal microbiocenosis, reflected by dysmicrobism and diarrheal dysfunction, it was advisable to recommend that such symptoms also characterize the body health disorders. In this case the first component as their preventive pathological condition is presented by intestinal dysmicrobism, and the second or the final one - by diarrheal dysfunctions.
Keywords: gastrointestinal microbiocenosis, dysmicrobism, diarrheal dysfunction, preventive (P) and final (F) pathological condition
Резюме
Кишечный дисбактериоз и диарейныерасстройства - составные состояния здоровья организма
В шести сериях опытов, после выявления патологического состояния кишечного микробиоценоза, отраженной в виде дисбактериоза и диарейных расстройств, установлена целесообразность рекомендовать, чтобы такие симптомы характеризовали и нарушения состояния здоровья организма. В тaком случае первая составная (кишечный дисбактериоз) чтобы была представлена как превентивная (П), а вторая - как окончательная (О).
Introducere
Actualmente este cunoscut faptul ca la baza aparitiei si dezvoltarii dismicrobismului intestinal stau, preponderent, factorii mediului ambiant (temperatura scazuta sau marita, poluarea aerului cu gaze nocive, contaminarea lui cu microorganisme conditionat patogene sau patogene), dezechili-brarea ratiilor alimentare, utilizarea substantelor antibacteriene s.a. [1-4, 6, 8, 9, 10, 16, 17, 19, 21, 22]. Toate acestea au contribuit la formarea opiniei despre nivelul indicilor cantitativi si calitativi ai mi-croorganismelor tractului gastrointestinal, care pot provoca aparitia si dezvoltarea patologiilor sau pot contribui la mentinerea starii optime a micrbioce-nozei intestinale si a sanatatii macroorganismului [2, 3, 5, 9, 16, 21]/
Se stie ca procesul de colonizare a tubului digestiv cu microorganisme are un caracter specific, pentru ca viteza lui este tardiva la popularea cu unii reprezentanti ai florei microbiene din genurile obligatorii (Bifidobacterium, Lactobacillus s.a.), dar foarte intensiva la cei din genurile facultative sau conditionat patogene (Escherichia, Proteus, Clostridium, Staphylococcus, Streptococcus, Candida etc.) [8, 18, 19].
Cu consideratia celor relatate si a faptului ca mi-croorganismele din genurile nominalizate prezinta
un potential permanent de a cauza astfel de maladii de categorie infectioasä, inclusiv nosocomial, o mare atentie se acordä preponderent patologiilor gastrointestinale [5, 12].
Totodatä, se mai cunoaste cä asupra fiecärui membru al societätii actioneazä permanent un sir de factori stresogeni, tnsä numai cei de intensitate si de duratä mare se considerä de influentä excesivä. Tocmai asemenea factori conduc la dezvoltarea unor stäri patologice ale macroorganismului, inclusiv si celei de dismicrobism intestinal. Aceasta a contribuit la formarea opiniei cä astfel de stäri sunt provocate de influenta stresogenä excesivä asupra macroorganismului, fiind considerate si consecinte negative ale acestei actiuni [9, 12, 13, 20, 21].
Mentionäm cä majoritatea lucrärilor stiintifice referitor la dependenta stärii sänätätii organismului de nivelul cantitativ si calitativ al reprezentantilor florei microbiene intestinale sunt realizate în cadrul Institutului de Fiziologie si Sanocreatologie (IFS) al Academiei de Stiinte a Moldovei [11, 14-17, 20-23].
Prin prisma celor expuse s-a determinat si sco-pul prezentelor cercetäri, care constä în evidentierea rapidä a componentelor stärii patologice a florei microbiene (de dismicrobism intestinal si disfunctii diareice) la copii cu divers status al sänätätii, în conditiile modului organizat de trai si la diferite vâr-ste, cu determinarea cotei lor procentuale.
Material si metode
t
Scopul trasat a fost atins dupä realizarea a sase serii de experimente. În cercetärile stiintifice, ca material de studiu a servit continutul intestinal (rectal) al copiilor de diferite vârste. Mostrele acestuia, acumulate de la copii cu divers status al sänätätii (sänätosi sau cu patologie gastrointestinalä) în dinamica de värstä, au fost analizate microbiologic în mod rapid, conform cerintelor descrise în recomandatiile metodice [7]. Dupä inocularea lor pe mediu nutritiv electiv pentru lactobacili (MRS solid) si incubare la temperatura de 37±1 oC timp de 72 de ore, cu utilizarea schemei recomandate s-au determinat indicii cantitativi ai microorganismelor din genul Lactobacillus, exprimati în logaritmi zecimali (log) la 1 g de continut intestinal.
Rezultatele obtinute de la toti copiii, conform deosebirii procentuale, comparative cu datele copiilor sänätosi au fost divizate în trei loturi: cele specifice copiilor sänätosi - lot-martor (I), si cele caracteristice patologiei intestinale (dismicrobismului intestinal si disfunctiilor diareice) - respectiv II si III, acestea fiind loturi experimentale. La final s-a calculat cota procen-tualä a componentelor stärii patologice intestinale, cu diferentierea ei în cea de dismicrobism intestinal si cea de disfunctii diareice.
ses
Rezultate si discutii
# *
Rezultatele obtinute la determinarea indicilor cantitativi ai bacteriilor din genul Lactobacillus sunt prezentate in tabelul 1.
Tabelul 1
Nivelul cantitativ al lactobacililor in intestinul copiilor cu divers status al sánátátii (sánátosi sau cu patologie intes-tinalá)
Notá. Seria de experimente: I - copii cu varsta de 1 an; II - de 3 ani; III - de 6 ani; IV- de 9 ani; V- de 12 ani; VI - de 14 ani. Loturile: I - copii sánátosi; II - cu dismicrobism intestinal; III - cu disfunctii diareice.
Datele din tabelul 1 ne demonstreazá cá la copiii cu dismicrobism intestinal, nivelul cantitativ al lactobacililor s-a diminuat cu 15,67-27,19%, comparativ cu nivelul la copiii sánátosi. Cea mai mare micsorare a cantitátii acestor bacterii s-a depistat la varsta de 3 ani. Dacá la copiii de 1 an a fost o diminuare cu 22,25%, apoi la cei de 3, 6, 9, 12 si 14 ani aceasta a constituit, respectiv, 27,19%; 26,14%; 25,00%; 16,38% si 15,67%.
Concomitent, la copiii cu disfunctii diareice nivelul lactobacililor a scázut cu 53,14% la 1 an, pre-cum si cu 56,44%; 54,06%; 53,66%; 41,50% si 37,93% respectiv la 3, 6, 9, 12 si 14 ani.
ín pofida faptului reducerii numárului de lac-tobacili la copiii cu varsta de 6-14 ani, totusi starea patologicá a organismului lor continua sá fie destul de pronuntatá.
Asadar, in baza datelor obtinute, conform ta-bloului cantitativ, starea patologicá a sánátátii poate fi diferentiatá in preventivá (P) si finalá (F). Astfel, in continuare a fost calculatá cota procentualá a copiilor cu stare patologicá preventivá (de dismicrobism intestinal) si stare patologicá finalá (de disfunctii diareice). Rezultatele obtinute sunt incluse in tabelul 2. Din tabel se observá cá la copiii din seria I de experimente, starea preventivá a sánátátii a constituit 57,77%, iar cea finalá - 22,22%.
Tabelul 2
Cota procentualá a copiilor cu stare patologicá intestinalà (preventivá si finalá)
Seria de experimente Vâr- Numàrul de copii Deosebirea comparativ cu nr. de copii testati, %
sta copiilor, ani Testati Sánátosi Cu patologie intestinalá Sánátosi Cu patologie intestinalá
P F P F
I 1 45 9 26 10 20,00 57,77 22,22
II 3 68 19 41 8 27,94 60,29 11,76
III 6 72 21 44 7 29,16 61,11 9,72
IV 9 76 20 50 6 26,31 65,79 7,89
V 12 85 22 57 6 25,88 67,05 7,06
VI 14 89 23 61 5 25,84 68,54 5,61
Notá. Seria de experimente si loturile sunt adecvate celor din tabelul 1. Patologie intestinalá: P - preventivá; F - finalá.
Totodatá, la copiii din seriile II—VI de experimente starea patologicá a sánátátii (preventivá si finalá) a fost distribuitá în felul urmátor: 60,29% si 11,76%; 61,11% si 9,72%; 65,79% si 7,89%; 67,05%% si 7,06%; 68,54% si 5,61%. Deci, cota procentualá a copiilor cu dismicrobism intestinal a crescut de la 57,77 páná la 68,54%, iar a celor cu disfunctii diareice s-a diminuat de la 22,22% páná la 5,61%, corespunzátor vârstelor cercetate.
Rezultatele cercetárilor efectuate argumenteazá faptul ca dismicrobismul intestinal sá fie considerat o stare patologicá preventivá (P) în dereglárile sánátátii organismului, iar disfunctiile intestinale diareice - o stare patologicá finalá (F).
Concluzii
Asadar, s-a constatat ca stárile de dismicrobism intestinal si de disfunctii diareice, fiind párti componente ale dereglárilor microbiocenozei gastrointestinale, pot fi adecvate si stárii patologice a sánátátii organismului. Astfel, ele pot fi recomandate ca párti componente ale stárii patologice a sánátátii lui.
Se poate afirma cá pentru medicina contempo-raná prezintá un interes major depistarea timpurie a stárii patologice a echilibrului microbian intestinal, pentru cá aceasta v-a contribui la profilaxia succesivá a stárii patologice finale a sánátátii organismului, mai ales la copii în perioada postnatalá timpurie.
Bibliografie
1. Asha N.J., Tompkins D., Wilcox M.H. Comparative analysis of prevalence, risk factors, and molecular epidemiology of antibiotic-associated diarrhea due to Clostridium difficile, Clostridium perfringens, and Staphylococcus aureus. In: J. Clin. Microbiol., 2006, nr. 44(8), pp. 2785-2791.
2. Blaut M., Clavel T. Metabolic diversity of the intestinal microbiota: implications for health and disease. In: Nutr., 2007, nr. 137 (3 Suppl. 2), pp. 751-755.
Seria de experimente Vârsta copiilor, ani Cantitate celule microbiene la 1g de continut intestinal, logaritmi zecimali (log), conform loturilor Deosebirea comparativ cu datele copiilor sánátosi, %
I II III II III
I 1 8,90±0,15 6,92±0,20 4,17±0,22 - 22,25 - 53,14
II 3 7,76±0,14 5,65±0,19 3,38±0,25 - 27,19 - 56,44
III 6 7,88±0,12 5,82±0,17 3,62±0,24 - 26,14 - 54,06
IV 9 7,64±0,11 5,73±0,20 3,54±0,21 - 25,00 - 53,66
V 12 6,53±0,16 5,46±0,15 3,82±0,25 - 16,38 - 41,50
VI 14 6,38±0,12 5,38±0,14 3,96±0,20 - 15,67 - 37,93
3. Guarner F. Enteric flora in health and disease. In: Digestion, 2006, nr. 73, pp. 5-12.
4. Harvey R.B., Andrews K., Droleskey R.E. et al. Qualitative and quantitative comparison of gut bacterial colonization in enterally and parenterally fed neonatal pigs. In: Curr. Intest. Microbiol., 2006, nr. 7(2), pp. 61-64.
5. Lamps L.W. Infective disorders of the gastrointestinal tract. In: Histopathology, 2007, nr. 50(1), pp. 55-63.
6. Lundell A.C., Adlerberth I., Lindberg E. et al. Increased levels of circulating soluble CD14 but not CD83 in infants are associated with early intestinal colonization with Staphylococcus aureus. In: Clin. Exp. Allergy, 2007, nr. 37(1), pp. 62-71.
7. Maria Timosco, Natalia Florea, Aliona Velciu. Evidentierea bacteriologicà rapidà a dismicrobismului intestinal. Rerecomandatiimetodice. Chisinäu, 2010. 25 p.
8. Maria Timosco, Natalia Florea, Diana Perde. Dismicro-bismul intestinal cauzat de actiunea unor factori ai me-diului ambiant asupra macroorganismului - consecintä negativa în sänätate. In: Anale stiintifice ale USMF "N. Testemitanu", 2013, ed. XIV, vol. II, pp. 54-60.
9. Michail S., Sylvester F., Fuchs G., Issenman R. Clinical efficacy of probiotics: review of the evidence with focus on children. In: J. Pediatr. Gastroenterol. Nutr., 2006, nr. 43(4), pp. 550-557.
10. Quigley E.M. New perspectives on the role of the intestinal flora in health and disease. In: J. Gastrointestin. Liver. Dis., 2006, nr. 15(2), pp. 109-110.
11. Strutinschi Tudor, Timosco Maria. Rolul factorilui alimentar în mentinerea microbiocenozei intestinale si sänätätii organismului. In: Buletinul ASM. Stiintele vietii, 2015, nr. 2, pp. 44-49.
12. Timosco Maria. Starea de dismicrobism intestinal -consecintä negativa a influentei stresogene asupra macroorganismului. In: Rezultatele comunicàrilor la conferinta stiintificà cu participare internationalà, 21-22 septembrie. Chisinäu, 2011, vol. I, p. 113.
13. Timosco Maria, Bogdan Victoria, Velciu Alena. Lacto-bacilii - microorganisme intestinale determinante ale stärii sänätätii organismului. In: Buletin de Perinatologie, 2016, nr. 4, pp. 41-45.
14. Timosco Maria, Bogdan Victoria, Velciu Aliona. Utilitatea unor genuri de bacterii intestinale si semnificatia lor în sänätätea organismului. In: Studia Universitatis Molda-viae. Stiinte reale si ale naturii, 2016, nr. 6(96), pp. 52-57.
15. Timosco Maria, Strutinschi Tudor, Velciu Aliona s.a. Cäi de mentinere a microbiocenozei intestinale la nivel optim pentru sänätate. In: Buletinul ASM. Stiintele vietii, 2014, nr. 2, p. 46-53.
16. Тимошко М.А., Струтинский Ф.А, Богдан В.К., Федаш В.В. Mикробиота кишечника и ее роль в поддержании оптимального уровня здоровья организма. В: ВЕЛЕС. Электронный сборник научных публикаций. Материалы международной конференции. Киев, 2016, с. 33-37.
17. Velciu Aliona. Constituirea bacteriocenozei tubului digestiv la copii în dinamica de vârstà si mentinerea ei la nivel sanogen: autoref. tz. doc. biologie. Chisinäu, 2010. 29 p.
18. Velciu Aliona, Timosco Maria, Ciochinä Valentina s.a. Diferentierea dismicrobismului si a disfunctiilor intestinale diareice. Recomandaremetodicà. Chisinäu, 2011. 40 p. ISBN 978-9975-62-298-1.
19. Timosco Maria, Velciu Aliona, Bogdan Victoria. Starea bacteriocenozei intestinale ca factor de semnalizare
a dereglarilor in sanatate. In: Buletin de perinatologie, 2015, nr. 3, pp. 54-59.
20. Velciu Aliona, Timosco Maria. Starea sanatatii si microbiocenozei intestinale la copii de varsta timpurie postnatala in dependenta de modul de alimentare. In: Buletin de perinatologie, 2013, nr. 4, pp. 28-32.
21. Velciu Aliona, Timosco Maria. Nivelul numeric al reprezentantilor microbieni si starea sanatatii organismului. In: Buletin de perinatologie, 2014, nr. 3, pp. 25-28.
22. Westerbeek E.A., van den Berg A., Lafeber H.N. et al. The intestinal bacterial colonisation in preterm infants: a review of the literature. In: Clin Nutr., 2006, nr. 25(3), pp. 361-368.
23. Струтинский Ф.А., Тимошко М.А., Строкова В.Н. Пищевой фактор, кишечная микрофлора и здоровье организма. B: Психофизиологические и висцеральные функции в норме и патологии. Материалы VII международной научной конференции. Киев, 2014, с. 147.
Maria Timosco, dr. hab., prof. cercet., Institutul de Fiziologie si Sanocreatologie, ASM, tel.: 069514617,
e-mail: timosco42maria@gmail.com
CZU: 615.46.014.45+614.35
OPTIMIZAREA METODELOR DE CONTROL AL EFICACITÄTIISTERILIZÄRII SI AL STERILITÄTII PRODUSELOR MEDICALE SI FARMACEUTICE
Vasile TURCAN,
IMSP Spitalul Republican de Psihiatrie Bälti
Rezumat
Rezultatele studiilor aratä cä anumiti indicatori chimici si bi-ologici nu corespund recomandärilor metodice, instructionale si etaloanelor de comparatie. Indicatorii chimici din clasa a 4-a, la sterilizarea de 120±1 °C, expunerea de 45+5 minute si 180+3 °C, 60+5 minute, isi schimbä culoarea marcajului indicator inprimele 20±2 minute in 80% din cazuri. Indicatorii din clasa a 5-a, conceputi pentru a testa calitatea sterilizärii in autoclave, rezistä la regimul specificat - 120±1 °C, 45+5 minute. Indicatorii biochimici IPACK BIO-STEAM utilizati au arätat moartea sporilor de tulpinä BKM B-718 de Geoba-cillus stearothermophilus timp de 15+2 minute din ciclul de sterilizare cu aburi. Indicatorii biochimici pentru sterilizarea aerului IPACK BIO-DRY, continand spori uscati ai tulpinii Bacillus licheniformis G. Biotestele utilizate in mediul nutritiv "Universal"sunt cea mai fiabilä metodä pentru determinarea calitätii sterilizärii dispozitivelor medicale in sterilizatoarele cu aer si cu abur.
Cuvinte-cheie: indicatori chimici, biochimici si bacteriologici; fiabilitate, sterilizare, sterilitate, mediu nutritiv, culoare, autoclavä, pupinel
