CC BY
1710. Gori A., Gheorgita S., Spinu C. et al. Hepatitis B, C and D virus genotypes detected in HBsAg- or anti-HCV-positive people from the Republic of Moldova. In: J. Arch Virol., 2017. https://doi.org/10.1007/s00705-017 -3632-6
11. Tamura K., J. Dudley, M. Nei, S. Kumar. MEGA4: Molecular Evolutionary Genetics Analysis (MEGA). Software Version 4.0. In: J. Molecular Biology and Evolution, 2007, nr. 24(8), pp. 1596-1599.
12. National Center of Public Health (2012). National Program for Control of hepatitis B, C and D for the years 2012-2016. Romania official publication nr. 34-37, art. 115, pp. 1-20.
13. Spínu I., Spínu C. Actualitáti in tratamentul si profilaxia infectiilor virale: monografie. Chisináu: Sirius SRL, 2012. 128 p.
14. Gvinjalia L., Nasrullah M., Shadaker S. et. al. National hepatitis C virus Elimination Progress Raport Georgia,
2017. 2018. 98 p.
15. Ho E., Deltenre P., Nkuize M., et al. Belgian Association for the Study of the L (2013) Coinfection of hepatitis B and hepatitis delta virus in Belgium: a multicenter BASL study. Prospective epidemiology and comparison with HBV mono-infection. In: Journal of Medical Virology, nr. 85 (9), pp. 1513-1517. doi:10.1002/ jmv.23653
16. Olinger C.M., Lazouskaya N.V., Eremin V.F., Muller C.P. Multiple genotypes and subtypes of hepatitis B and C viruses in Belarus: similarities with Russia and western European influences. In: Clin. Microbiol. Infect., 2008, nr. 14(6), pp. 575-5781. doi: 10.1111/j.1469-0691 .2008.01988.x
17. Sergeenko D., Kvaratskhelia V., Adamia E. Strategic Plan for the Elimination of hepatitis C virus in Georgia, 2016-2020. Tbilisi: NCDC. 66 p.
18. Spínu C., Holban T., Guriev V., Spínu I. Hepatite virale si HIV (aspecte etiologice, epidemiologice, clinice, diagnostic de laborator, tratament si profilaxie): monografie. Chisináu: Tipografia ASM, 2013. 296 p.
19. WHO (2018). Hepatitis C fact sheet № 164. Updated july
2018. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/ detail/hepatitis-c
20. Hubschen J.M., Jutavijittum O., Thammavong T., et. al. High genetic diversity including potential new subtypes of hepatitis C virus genotype 6 in Lao Peoples Democratic Republic. In: Clin. Microbiol. Infect., 2011, nr. 17(12), pp. 30-34.
21. Spínu C., Iarovoi P., Holban T., Cojuhari L. Hepatita viralá B (etiologie, epidemiologie, diagnostic, trata-ment si profilaxie): monografie. Chisináu: Tipografia Centrálá, 2008. 200 p.
22. National Center for Public Health (2013). Epidemiological surveillance of viral hepatitis Romanian. Epidemiological state surveillance of publica health in the Republic of Moldova. In: Nath. Rep., 2013, pp. 95-102.
Constantin Spinu, academ., dr. hab. st. med., prof. univ.,
sef Directie cercetare si inovare in domeniul sánátátii publice, ANSP, tel.: 069667138,
e-mail: [email protected]
CZU: 616.921.5-036.22:616.2-036.11(478)
ASPECTE EPIDEMIOLOGICE SI VIRUSOLOGICE ALE GRIPEI, INFECTIILOR aCUTE ALE CAILOR RESPIRATORII SUPERIOARE SI INFECTIILOR RESPIRATORII ACUTE SEVERE iN REPUBLICA MOLDOVA, SEZONUL 2018/2019
C. SPINU, St. GHEORGHITA, P. SCOFERTA, I. SPINU, I. GOSTEV, S. BOLOGA, O. PIRVU, M. APOSTOL,
A. DRUC,
Agentia Nationala pentru Sanatate Publica
Rezumat
Sezonul de gripa 2018/2019 a debutat mai devreme in comparatie cu sezoaneleprecedente. Perioada epidemica a debutat in saptamana 03/2019, atingand apogeul in saptamana 06/2019 si s-a terminat in saptamana 11/2019. Virusulgripal A(H1)pdm09 a fost predominant, fiind detectat in 79,8% din cazurile de gripa confirmate de laborator. Virusul gripal A(H3) a fost detectat in 20,2% cazuri. Virusurile gripale de tip B nu au fost detectate in acest sezon. Toate (4) virusurile gripale A(H1)pdm09 caracterizategenetic apartin subgrupei 6B.1 (reprezentata prin A/Michigan/45/2015). Principalele caracteristici ale virusurilor din grupa 6B.1 sunt prezenta substitutiilor aminoacizilor S84N, S162N (cu aparitia unui nou loc potential de glicozilare) si I216T in HA1. Virusurile gripale A/H3 detectate apartin subclaselor 3C.2a1b si 3C.2a2. In ceea ce priveste virusurile H3N2 circulante in prezent, caracterizarea lor antigenica prin reactia de hemaglutino-inhibare ramane dificila din cauza aglutinarii instabile a globulelor rosii de cobai, curcan si umane. Nivelul morbiditatii prin gripa a sporit de 2,2 ori fata de sezonul 2017/2018. Nivelul morbiditatii prin IACRS in sezonul 2018/2019 s-a majorat de 1,07 ori, iar prin SARI - de 1,17 ori fata de sezonul precedent. Incepand cu saptamana 40/2018, virusurile respiratorii negripale au fost detectate in 37,7% (130/345) din probe colectate in timpul monitoringului in sistemul de tip santinela. Au predominat rinovirusurile, adenovirusurile si virusul respirator sincitial.
Cuvinte-cheie: sezon epidemic, gripa, infectii acute ale cailor respiratorii superioare, infectii acute respiratorii severe
Summary
The epidemiological and virological appearance of influenza, acute respiratory infections and severe acute respiratory infections in the Republic of Moldova, in 2018/2019 season
The influenza season started earlier that previous seasons. The epidemic period started at week 03/2019, peaked in week 06/2019 and ended in week 11/2019. Influenza A(H1)pdm09 was the predominant virus detected in 79,8% of ILI cases. Influenza A(H3) was detected in 20,2%. Influenza B viruses were not detected this season. All (4) of the A(H1)pdm09 viruses genetically characterized, belonged to the subgroup 6B.1 (rep-
resented by A/Michigan/45/2015). The main characteristics of viruses in the 6B.1 group are that the viruses carry the amino acid substitutions S84N, S162N (introducing a new potential glycosylation site) and I216T in HA1. Detected influenza A/ H3 viruses belonged to subclades 3C.2a1b and 3C.2a2. In the case of currently circulatingH3N2 virus's antigenic characterization continues to be difficult by HI assay due to variable agglutination of red blood cells from guinea pig, turkey and humans. The level of influenza morbidity increased 2,2 times compared to 2017/2018 season. The level of ARI morbidity in this season increased 1,07 times and the SARI recorded increased 1,17 times compared to the previous season. Since week 40/2018 other respiratory viruses were detected in 37,7% (130/345) of samples in sentinel surveillance. Rhinovirus, adenovirus and respiratory syncytial virus was detected in higher level during this season.
Keywords: epidemic season, influenza, acute respiratory infections, severe acute respiratory infections
Резюме
Эпидемиологические и вирусологические аспекты гриппа, острых респираторных вирусных инфекций и тяжелых острых респираторных инфекций в Республике Молдова, сезон 2018/2019
Сезон гриппа 2018/2019 начался раньше, чем в предыдущие сезоны. Эпидемический период начался на неделе 03/2019, достигнув максимума на неделе 06/2019, и завершился на неделе 11/2019. Вирус гриппа A(H1)pdm09 был доминирующим и выявлен в 79,8% случаев гриппа. Вирус гриппа A(H3) был обнаружен в 20,2% случаев. Вирусы гриппа B не были выявлены в этом сезоне. Все (4) вирусы гриппа A(H1)pdm09б охарактеризованные генетически, относятся к подгруппе 6B.1 (представленную вирусом A/Michigan/45/2015). Основные характеристики вирусов из подгруппы 6B.1 - это наличие аминокислотных замен S84N, S162N (с появлением нового потенциального места гликозилирования) и I216T в HA1. Выявленные вирусы гриппа A/H3 относятся к подклассам 3C.2a1b и 3C.2a2. В случае циркулирующих в настоящее время H3N2, их антигенная характеристика с помощью реакции торможения гемаглютинации по-прежнему затруднена из-за нестабильной агглютинации эритроцитов морской свинки, индейки и человека. Уровень заболеваемости гриппом повысился в 2,2 раза по сравнению с сезоном 2017/2018. Заболеваемость ОРВИ в сезоне 2018/2019 увеличилась в 1,07 раз по сравнению с предыдущим сезоном, а количество случаев ТОРИ увеличилось в 1,17 раз. Начиная с недели 40/2018 другие респираторные вирусы были выявлены в 37,7% (130/345) образцов, собранных во время дозорного надзора. Риновирусы, аденовирусы и респираторно-синцитиальные вирусы выявлялись в большом количестве в течении этого сезона.
Ключевые слова: эпидемический сезон, грипп, острые респираторные вирусные инфекции, тяжелые острые респираторные инфекции
Introducere
Gripa, infectiile acute ale câilor respiratorii su-perioare (IACRS) si infectiile acute respiratorii severe (SARI) sunt cele mai râspândite maladii infectioase pe glob, ponderea cârora în structura bolilor infectioase constituie în unele târi pânâ la 95%. Anual, gripa si IACRS provoacâ importante pierderi economice prin rata înaltâ de îmbolnâvire, numârul mare de spitalizâri si mortalitate înaltâ [1]. Procesul epidemic al gripei se manifestâ prin epidemii anuale, în urma variatiilor antigenice minore, si pandemii la un interval de 10-40 de ani, în urma variatiilor antigenice majore si a aparitiei unei noi variante de virus gripal, care anterior nu a circulat în populatia umanâ.
Luând în consideratie modificarea permanen-tâ a aparatului genetic al virusului gripal, riscul de aparitie a unei noi variante de virus gripal cu potential pandemic si a rezistentei la remediile antigripale, se cere o supraveghere permanentâ a situatiei epidemiologice si virusologice provocate de aceste infectii, cu elaborarea mâsurilor de preventie în functie de situatia creatâ. OMS a recomandat tuturor Centrelor Nationale de Gripâ sâ realizeze supravegherea gripei, IACRS si SARI dupâ urmâtoarele standarde (parame-tri): râspândirea geograficâ, intensitatea si tendinta procesului epidemic, pragul epidemic, tulpinile de virusuri gripale dominante/codominante rezistente la remediile antigripale, impactul asupra sistemului de sânâtate, întru pronosticarea situatiei epidemiologice si realizarea mâsurilor de preventie în functie de situatia creatâ [2, 3].
Material si metode
t
Supravegherea epidemiologicâ a fost realizatâ conform ordinului Ministerului Sânâtâtii al Republici Moldova în toate teritoriile administrative si în nouâ puncte-sentinelâ ale Republici Moldova [4]. Detectia virusurilor gripale în materialul biologic de la bolnavii cu gripâ, IACRS si SARI a fost realizatâ prin tehnici de biologie molecularâ (rRT-PCR - reactia de polimeriza-re în lant), utilizând echipamentul CFX 96Real Time System (Bio-Rad) cu truse de amplificare, elaborate de CDC (Atlanta, SUA) si recomandate pentru labora-toarele de referintâ [5]. Indicii morbiditâtii prin gripâ, IACRS si SARI la 100.000 populatie au fost estimati prin metoda clasicâ [6]. Detectia virusurilor infectiilor respiratorii virale acute negripale s-a realizat prin tehnici de biologie molecularâ (multiplex PCR) cu truse Ampli Sens OPBM-ŒpuH FL, Federatia Rusâ, conform instructiei de utilizare [7].
Rezultate si discutii
# *
Activitatea gripei în sezonul 2018/2019 a debutat în sâptâmâna 47/2018, când a fost înregistrat
primul caz de gripâ clinicâ, iar prin investigatii de la-borator a fost confirmat primul caz de gripâ cauzat de virusul A(H1N1)pdm09. În urmâtoarele sâptâmâni, morbiditatea prin gripâ s-a aflat în crestere, depâsind pragul epidemic (2,90/0000 cazuri) în perioada 0310/2019, cu cea mai înaltâ morbiditate (10,30/0000 cazuri) în sâptâmâna 06/2019, iar în sâptâmâna 11/2019 a avut loc o descrestere treptatâ pânâ la 2 cazuri în sâptâmâna 19/2019 (figura 7).
morbiditate (18141/510,870/0000 cazuri) în sâptâmâna 06/2019 (figura 2).
Figura 1. Evolutia morbiditátiiprin gripá in República Moldova, cu evaluarea pragului epidemic, sezonul 2018-2019
Gripa s-a inregistrat la populatia din 35 de te-ritorii administrative ale Republicii Moldova: cu cea mai inalta morbiditate (221,60/0000 cazuri) la populatia din raionul Stefan Voda si cu cea mai joasa (1,6 1 0/0000 cazuri) la cea din raionul Cantemir. Tn doua teritorii administrative (raioanele Basarabeasca si Ceadar-Lunga), cazuri de gripa clinica nu s-au inregistrat. Tn total, pe parcursul sezonului 2018/2019 (saptamana 40/2018 - saptamana 20/2019) au fost inregistrate 2193/61,750/0000 cazuri de gripa clinica (in sezonul 2017/2018 - 990/27,870/0000 cazuri), ceea ce consti-tuie o sporire de 2,2 ori a morbiditatii prin gripa fata de sezonul precedent. Gripa a afectat preponderent persoanele cu varsta intre 15 si 65 de ani, ponderea carora a constituit 55,1%.
Pe fundalul maladiilor preexistente si in urma suportarii gripei, confirmate prin investigatii de laborator, au decedat 32 de persoane (3 copii, 17 barbati si 12 femei). Toate persoanele decedate nu au fost vaccinate impotriva gripei si s-au adresat tarziu dupa asistenta medicala. La majoritatea persoanelor decedate (96,6%) s-a confirmat boala cauzata de virusul gripal A(H1N1)pdm09 si numai intr-un caz (la un copil) de virusul A(H3N2).
Tn toate teritoriile administrative, IACRS s-au inregistrat cu cea mai inalta morbiditate (12480,370/0000 cazuri) la populatia din raionul Anenii Noi si cu cea mai joasa (830,650/0000 cazuri) la populatia din raionul Rezina, afectand preponderent copiii din grupa de varsta 0-14 ani (66,55%). Morbiditatea prin IACRS a depasit pragul epidemic (3 1 5,880/0000 cazuri) in sap-tamanile 04, 05, 06, 07, 08, 09/2019 cu cea mai inalta
Figura 2. Evolutia morbiditàtii prin IACRS în Republica Moldova, cu evaluarea pragului epidemic, sezonul 2018-2019
În sezonul 2018/2019 au fost înregistrate 289.846/8162,480/0000 cazuri de IACRS (în sezonul 2017/2018 - 270.268/7611,170/0000), ceea ce consti-tuie o sporire de 1,07 ori a morbiditàtii comparativ cu sezonul precedent.
SARI s-au înregistrat în 34 de teritorii administrative: cu cea mai înaltà morbiditate (860,030/0000 cazuri) la populatia din raionul Glodeni si cu cea mai joasà (2,940/0000 cazuri) la cea din raionul Râscani. În trei teritorii administrative (raioanele Drochia, Stràseni si Vulcànesti), cazuri de SARI clinice nu s-au atestat. SARI din sàptàmâna 01/2019 s-a aflat în crestere, atingând apogeul (19,140/0000 cazuri) în sàptàmâna 04/2019, iar din sàptàmâna 06/2019 s-a aflat într-o descrestere treptatà pânà la 194/5,460/0000 cazuri în sàptàmâna 20/2019 (figura 3).
Figura 3. Evolutia morbiditatiiprin SARI in R. Moldova, cu evaluarea pragului epidemic, sezonul 2018/2019
Tn sezonul 2018/2019 au fost inregistrate in total 13.900/391,440/0000 cazuri de SARI (in sezonul 2017/2018 - 11.807/332,50/0000), ceea ce constituie o crestere de 1,17 ori a morbiditatii fata de sezonul precedent, afectand preponderent copiii cu varsta de 0-14 ani (63,9%).
Pentru confirmarea diagnosticului clinic pre-zumptiv si detectarea virusurilor gripale circulante de la pacientii cu diagnosticul clinic prezumptiv „gripa",„IACRS",„SARI", au fost colectate si investigate
1232 de probe de exsudate nazofaringiene (tabelul 1) prin tehnici de biologie molecularä (rRT-PCR). Virusurile gripale au fost detectate în 465 (37,74%) probe, inclusiv în 371 (30,11%) virusul gripal A(H1N1) pdm09 si în 94 (7,62%) probe virusul gripal A(H3N2). Este important de mentionat cä de la pacientii cu diagnosticul clinic prezumtiv „gripä" virusuri gripale n-au fost detectate în 41,0% probe investigate, iar la cei cu diagnosticul „IACRS" virusurile gripale au fost detectate în 28,7% probe investigate. Aceste date denotä cä definitiile de caz-standard„gripä"si„IACRS" n-au fost aplicate corect. Concomitent s-a stabilit cä infectiile respiratorii acute severe asociate cu gripa constituie pänä la 26,05% cazuri.
Tabelul 1
Rezultatele investigatiilor de laborator ale exsudatelor nazofaringiene la prezenta virusurilor gripale prin tehnici de biologie molecularä (rRT-PCR) în R. Moldova (sezonul 2018/2019)
Diagnostic clinic prezumptiv Nr. probe investigate Nr. probe pozitive Virusuri gripale detectate
A(H1N1) A(H3N2)
Abs. % Abs. % Abs. %
Gripä 399 234 58,64 201 50,38 33 8,27
IACRS 526 151 28,70 104 19,77 47 8,93
SARI 307 80 26,05 66 21,49 14 4,56
Total 1232 465 37,74 371 30,11 94 7,62
La prezenta virusurilor infectiilor respiratorii virale acute (IRVA) negripale, au fost investigate prin tehnici de biologie molecularä (multiplex PCR) 345 de probe de exsudat nazofaringian, inclusiv 63 de probe de la pacientii cu diagnosticul "Gripä", 131 de probe cu "IACRS" si 151 cu diagnosticul clinic "SARI". Rezultatele acestor cercetäri sunt prezentate in tabelul 2.
Virusurile IRVA negripale au fost detectate in 130 (37,68%) probe investigate, inclusiv in 17 (26,98%) probe cu diagnosticul "gripä", in 57 (43,51%) probe cu "IACRS" si in 56 (37,08%) cu diagnosticul clinic prezumtiv"SARI". Au predominat rinovirusurile (41,53%), adenovirusurile (14,61%) si virusul respirator sincitial (10,0%). Majoritatea (de la 61,9% pänä la 89,95%) virusurilor IRVA negripale s-au detectat la pacientii din grupa de värstä 0-14 ani, fenomen ce era de asteptat, deoarece virusurile IRVA negripale afecteazä atät cäile respiratorii superioare, cät si cä-ile respiratorii inferioare, in special la copiii de 0-14 ani. Monitorizarea permanentä a morbiditätii prin gripä, IACRS si SARI prin metode de supraveghere epidemiologicä si virusologicä permite de a controla situatia epidemiologicä din tarä in baza sistemului existent, racordat la exigentele OMS, ECDC si CDC,
cu raportarea sâptâmânalâ a datelor în reteaua eu-ropeanâ TESSy [8, 9, 10].
Tabelul 2
Rezultatele investigatiilor de laborator prin tehnici de biologie molecularâ (multiplex PCR) ale exsudatelor nazofaringiene de la pacienti cu diagnostic prezumtiv "gripâ", "IACRS" sau "SARI" la prezenta virusurilor infectiilor respiratorii acute negripale (sezonul 2018/2019)
Diagnostic clinic prezumtiv Gripa IACRS SARI
Nr. probe examinate 63 131 151
Nr. probe Abs. % Abs. % Abs. %
pozitive 17 27,0 57 43,5 56 37,1
hRv 6 9,6 20 15,3 28 18,5
hAdv 2 3,2 9 6,9 8 5,3
hMpv 4 6,3 2 1,5 4 2,6
hRSv 1 1,6 8 6,1 4 2,6
hCov 1 1,6 4 3,1 2 1,3
hBov 1 1,6 0 - 0 -
hAdv+hMpv 1 1,6 0 - 0 -
hAdv+hRSv 0 - 1 0,8 0 -
hAdv+hCov 0 - 1 0,8 0 -
hRv+hRSv 0 - 1 0,8 0 -
hRv+hCov 0 - 2 1,5 0 -
hBov+hAdv 0 - 0 - 1 0,7
hAdv+hRv 0 - 3 2,3 0 -
hPiv1 1 1,6 0 - 0 -
hPiv3 0 - 1 0,8 3 2,0
hPiv2 0 - 1 0,8 1 0,7
hPiv3+hBov 0 - 1 0,8 1 0,7
hMpv+hRv 0 - 1 0,8 0 -
hPiv2+hRv 0 - 1 0,8 0 -
hPiv3+hRv 0 - 1 0,8 0 -
hBov+hRv 0 - 0 - 1 0,7
hAdv+hMpv+hRv 0 - 0 - 1 0,7
hPiv4 0 - 0 - 2 1,3
Total 17 27,0 57 43,5 56 37,1
Nota: hPivl, 2, 3, 4 - virusuri paragripale tip 1/2/3/4; hCov
- coronavirus; hAdv - adenovirus; hBov - bocavirus; hRv
- rinovirus; hRSv - virus respirator sincitial; hMpv - metap-neumovirus.
Concluzii
1. Gripa in sezonul 2018/2019, in Republica Moldova, a avut o raspandire geografica extinsa, cu o intensitate inalta a procesului epidemic si un impact moderat asupra sistemului de sanatate. Maladia a afectat preponderent persoanele cu varsta cuprinsa intre 15 si 65 de ani. Morbiditatea prin gripa in sezonul 2018/2019 a sporit de 2,2 ori fata de sezonul 2017/2018.
2. Gripa in sezonul 2018/2019 a fost etiolo-gic cauzata de virusurile gripale A(H1N1)pdm09 si A(H3N2), cu predominarea (79,78%) virusului A(H1N1)pdm09.
3. Pe fundalul maladiilor preexistente si în urma suportârii gripei, confirmate prin investigatii de laborator, au decedat 32 de persoane (3 copii, 17 bârbati si 12 femei), însâ toate persoanele decedate n-au fost vaccinate contra gripei si s-au adresat târziu dupâ asistentâ medicalâ.
4. IACRS s-au înregistrat în toate teritoriile administrative, afectând preponderent copiii cu vârsta de 0-14 ani (66,55%). Morbiditatea prin IACRS a depâsit pragul epidemic (315,880/0000 cazuri) în sâp-tâmânile 04-09/2019, cu cea mai înaltâ morbiditate (18141/510,870/0000 cazuri) în sâptâmâna 06/2019. Morbiditatea prin IACRS în sezonul 2018/2019 a sporit de 1,07 ori fatâ de sezonul 2017/2018.
5. SARI s-au înregistrat în 34 de teritorii administrative, afectând preponderent copiii cu vârsta de 0-14 ani (63,9%). În trei teritorii administrative (raioanele Drochia, Strâseni si Vulcânesti), cazuri de SARI clinice nu s-au înregistrat. SARI asociate cu gripa au constituit 26,05%. Nivelul morbiditâtii prin SARI a sporit de 1,17 ori comparativ cu sezonul precedent.
6. Pe culturi celulare MDCK si MDCK-SIAT au fost izolate patru tulpini ale virusului gripal A(H1N1) pdm09 si patru ale virusului gripal A(H3N2). Tulpinile de virus gripal A(H1N1)pdm09 au fost antigenic simi-lare cu tulpina vaccinalâ A/Michigan/45/2015(H1N1) pdm09 si apartin grupului genetic 6B.1A5. Tulpinile de virus gripal A(H3N2) n-au posedat proprietâti de a aglutina eritrocitele de cobai, curcan sau umane. Secventierea genelor HAsi NA a permis de a aprecia apartenenta lor la grupul genetic 3C.2a1b. Toate tulpinile de virusuri gripale au fost sensibile la remediile antigripale oseltamivir si zanamivir.
7. Concomitent cu virusurile gripale, în populatia umanâ au circulat un sir de virusuri ale IRVA negripale, provocând afectiuni ale câilor respiratorii superioare si celor inferioare, preponderent la copiii de 0-14 ani.
Bibliografie
1. Alexandrescu V., Tecu C., Mihai M.-E. Infectiile respiratorii virale non-gripale. Bucuresti, 2009, p. 4.
2. Spînu C., Alexandrescu V., Scoferta P. s.a. Ghid de supraveghere si diagnostic al ILI/ARI/SARI si MERS-Cov. Chisinâu, 2015. 32 p.
3. Hergerman-Lindenerone M., Gros D., Meerhoff T., et al. Performance of the European Region. Influenza Surveillance Network: aligment with Global Standards. In: Public Health Panorama, 2015, vol. 1, pp. 79-88.
4. Ordinul Ministerului Sânâtatii nr. 824 din 31.10.2011 Cu privire la perfectionarea sistemului de supraveghere la gripà si infectiile acute ale càilor superioare în Republica Moldova. http:/ms.gov.md/files-9530-rd%2520824%2520%252031.1011doc.
5. CDC Real Time Protocol for detection and characterization of swine influenza (version 2009).
6. Prisacari V. Epidemiologia generala. Bazele medicinei prin dovezi. Chisináu: Biblioteca Mesterul Manole, 2012. 379 p.
7. Инструкция по применению набора реагентов "АмплиСенс, ОРВИ-скрин FL". Утверждена приказом Росздравнадзора от 22.07.2011 № 4481-Пр/11.
8. Spínu C., Pínzaru Iu., Gheorghitá St. Gripa: masuri de supraveghere, control si raspuns. Monografie, ed. a 2-a. Chisináu: Tipografia ASM, 2018. 320 p.
9. WHO Global Influenza Surveillance Network (web site). Geneva, World Health Organization. http://www.who. int/crsdisease/influenza/surveillance/en/index
10. Europen Influenza Surveillance Network (EiSN) (web site). Europen Centre for disease Prevention and Control (ECDC). http:www.ecd.europa.eu/en.activites/ surveillance/EiSN/pages/home.asp
11. Co-circulation of influenza A(H1N1)pdm09 and influenza A(H3N2) viruses. World Health Organization (WHO) European Region, October 2018 to February 2019. https://www.eurosurveillance.org/ content/10.2807/1560-7917.ES.2019.24.9.1900125
Igor Gostev, cercetátor stiintific, Laboratorul stiintific Infectii respiratorii virale, Agentia Nationalá pentru Sánátate Publicá, tel.: 022 728116, 068591111, e-mail: [email protected]
CZU: 613.2: 616.9-036.11
DISMICROBISMUL INTESTINAL §I DISFUNCJIILE DIAREICE - COMPONENTE ALE STÁRIISÁNÁTÁJII
ORGANISMULUI
María TIMO§CO, Institutul de Fiziologie si Sanocreatologíe, Academia de Stiinte a Moldovei
Rezumat
In sa.se serii de experimente, dupa evidentierea stariipatologi-ce a microbiocenozei intestinale, reflectateprin dismicrobism si disfunctii diareice, a fost constatat oportun de recomandat ca aceste simptome sa fie utilizate si pentru caracterizarea dereglarilor sanatatii organismului. In acest caz, ca prima componenta, preventiva (P), a starii patologice sa fie considerat dismicrobismul intestinal, iar ca a doua sau finala (F) - disfunctiile diareice.
Cuvinte-cheie: microbiocenoza gastrointestinal, dismicrobism, disfunctie diareica, stare patologica preventiva (P) si finala (F)
