CC BY
1220. Schulz W. Fluoride treatment of osteoporosis. In: Wien Med. Wochenschr, 2000, nr. 150(3), p. 42.
21. Stepco E. Utilizarea metodelor terapeutice complexe de corectie a metabolismului la pacientii cu fluorozá: tz. doc. med., 2009.
22. Viswanathan G., Gopalakrishnan S., Siva Ilango S. Assessment of water contribution on total fluoride intake of various age groups of people in fluoride endemic and non-endemic areas of Dindigul District, Tamil Nadu, South India. In: Journal Water research, 2010, vol. 44, pp. 6187-6200.
23. Valdez Jiménez L., López Guzmán O.D., Cervantes Flores M., et al. Utero exposure to fluoride and cognitive development delay in infants. In: Neurotoxicology, 2017, nr. 59, pp. 65-70.
24. Zhan X-A., Wang M., Xu Z-R., Li J-X. Toxic effects of F on kidney function and in young pigs. Research report Fluoride. 22-26 January-March 2006.
25. Авцын А.П., Жаворонков А.А. Патология флюороза. 1981. 335 c.
26. Габович Р.Д., Минх А.А., Гигиенические проблемы фторирования питьевой воды. 1979. 198 c.
27. Жукова А.Г., Михайлова Н.Н., Казицкая А.С., Алехина Д.А. Современные представления о молекулярных механизмах физиологического и токсического действия соединений фтора на органисм. 2017. https://cyberleninka.ru/
28. Руснак Б.С. Фтор в источниках питьегого водоснабжения Молдавской ССР в связи с заболеваемостью кариесом и флюорозом зубов: автореф. диссерт. Кишинев, 1965. 20 c.
29. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16596294
rutiere. Cea mai vulnerabila grupa de varsta in acest sens sunt baietii cu varsta cuprinsa intre 15 si 17 ani. In Republica Moldova se inregistreaza traumatisme rutiere la copii ca rezultat al implicarii lor in traficul rutier in calitate de conducator de scuter - 2,5%, conducator al altui tip de vehicul - 2,9%, pasager al transportului de incarcaturi - 2,1%. Rezultatele obtinute ne impun de a intreprinde masuri eficiente de redu-cere a mortalitatii survenite in urma accidentelor rutiere.
Cuvinte-cheie: accidente rutiere, copii, decedati, cauzele deceselor
Summary
Particularities of deceased resulting from road accidents among children and adolescents
Currently, road accidents are one of the most important causes of death in the Republic of Moldova. Data concerning deaths of children resulting from road accidents were collected and analyzed from the National Patrol Inspectorate of the General Police Inspectorate. The most vulnerable age group is boys aged between 15-17 years old. In the Republic of Moldova road traffic injuries are registered as a result of the involvement of children in road traffic as a scooter driver - 2,5%, driver of another type of vehicle - 2,9%, passenger of the freight transport - 2,1%. The results suggest that we should take effective measures to reduce the number of deaths caused by road accidents.
Keywords: road accidents, children, deceased, causes of death
Natalia Bivol, asist. univ. Catedra de igiena generalá, USMF N. Testemitanu, tel.: +373 079249299, e-mail: natalia.bivol@usmf.md
CZU: 614.8:656.1:314.424-053.2
PARTICULARITÁTILE DECESELOR REZULTATE ÍN URMA ACCIDENTELOR RUTIERE ÍN RÁNDUL COPIILOR SI AL ADOLESCENTILOR
Angela CAZACU-STRATU12, Svetlana COCIU1, Serghei CEBANU12, Maria RACU1, Raisa DELEU1,
'IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu, 2Agentia Nationala pentru Sanatate Publica
Rezumat
Actualmente, accidéntele rutiere reprezinta una din cele mai importante cauze ale deceselor in Republica Moldova. Au fost colectate si analizate datele de la Inspectoratul National de Patrulare al Inspectoratului General de Politie referitoare la decesele survenite in randul copiilor, rezultate din accidentele
Резюме
Особенности смертей в результате дорожно-транспортных происшествий среди детей и подростков
В настоящее время дорожно-транспортные происшествия являются одной из наиболее важных причин смерти в Республике Молдова. Были собраны и проанализированы данные Главной инспекции полиции из состава Национальной патрульной инспекции относительно гибели детей в результате дорожно-транспортных происшествий. Наиболее уязвимой возрастной группой в этом отношении являются мальчики в возрасте 15-17 лет. В Республике Молдова дорожно-транспортные происшествия зарегистрированы в результате вовлечения детей в дорожное движение в качестве водителя скутера - 2,5%, водителя другого типа транспортного средства - 2,9%, пассажира грузового транспорта - 2,1%. Полученные результаты свидетельствуют о том, что мы должны принять эффективные меры по снижению смертности на дорогах в результате транспортных происшествий.
Ключевые слова: дорожно-транспортные происшествия, дети, погибшие, причины смерти
Introducere
ín fiecare an, peste 1200 de copii cu varsta mai micá de 15 ani decedeazá si altii 134.000 sunt rániti
în urma accidentelor rutiere [3]. Desi în Europa existâ o tendintâ de scâdere a acestora, sunt încâ multe de întreprins pentru a îmbunâtâti siguranta rutierâ pen-tru copii. Accidentele de trafic rutier au reprezentat principala cauzâ de deces (28%) prin traumatisme neintentionate la copiii si adolescentii din grupa de vârstâ 0-14 ani în Regiunea Europeana a OMS [7]. Traumatismul rutier este cauza principalâ a decesului prematur în rândul tinerilor în vârstâ de 5-29 de ani în Regiunea Europeanâ [8]. Accidentele de trafic rutier la copii si tineri constituie o povarâ medicalâ majorâ din cauza numârului considerabil de ani de viatâ pierduti prin deces prematur si, de multe ori, prin handicapuri severe pe viatâ la supravietuitori [9].
Având în vedere importanta problemei, Gu-vernul Republicii Moldova, în anul 2010, a aprobat Strategia nationalâ pentru siguranta rutierâ. Scopul principal al Strategii a fost reducerea cu 50% a accidentelor rutiere, reducerea procentualâ treptatâ a numârului deceselor si a rânitilor grav, printr-o îmbi-nare de mâsuri de sigurantâ rutierâ pasivâ si activâ cu privire la factorul vehicul; îmbunâtâtirea infrastruc-turii rutiere si a comportamentului participantilor la trafic prin educatie, prin cresterea gradului de constientizare, acordarea de licente, precum si prin respectarea reglementârilor de circulatie [6].
Scopul studiului constâ în evaluarea parti-cularitâtilor deceselor copiilor si ale adolescentilor, rezultate în urma accidentelor rutiere.
Materiale si metode
t
Nivelul incidentei accidentelor rutiere au fost studiat pe o perioadâ de opt ani (2010-2017) pe te-ritoriul Republicii Moldova si în mun. Chisinâu. Mate-rialul a fost acumulat de la Inspectoratul National de Patrulare al Inspectoratului General de Politie (IGP). Datele obtinute în cadrul observârii statistice au fost prelucrate prin aplicarea unui sir de operatii efectuate prin procedee si tehnici de lucru specifice.
Rezultate obtinute
Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul National de Patrulare al IGP, pe parcursul a opt ani, în Republica Moldova distributia deceselor variazâ de la an la an si înregistreazâ o tendintâ de descrestere, cu un indice de dinamicâ de 45,6% în R. Moldova si 33,3% în mun. Chisinâu. Cel mai înalt indicator al deceselor s-a înregistrat în anul 2010 cu 46 decese si 2014 cu 37 în republica, iar în Chisinâu - 6 decese în 2011 si 4 în 2016.
Numârul copiilor decedati pe parcursul a opt ani are o tendintâ de descrestere usoarâ cu 25 de cazuri de deces în rândul copiilor implicati în accidente rutiere în 2010 fatâ de 2017, indicele de dinamicâ fiind în descrestere cu 45,6% (figura 1).
50
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
> República Moldova — mun Chisinâu
Figura 1. Dinamica deceselor survenite ca rezultat al accidentelor rutiere la copii, anii 2010-2017 (cifre absolute)
Indicele gravitâtii urmârilor accidentelor rutiere reprezintâ numârul decedatilor ce revine la 100 de accidentati. Acest indicator a înregistrat cel mai înalt nivel în 2010 cu 46% si în 2014 cu 37% în Republica Moldova, iar în mun. Chisinâu - 6% în 2011 si 4% în 2014.
Gradul de gravitate a traumatismelor rutiere reprezintâ raportul numârului de persoane traumatizate câtre numârul persoanelor decedate, iar el oscileazâ de la an la an si indicâ o valoare de 14,7 în anul 2010, ceea ce înseamnâ câ la un copil decedat au revenit 14,7 copii traumatizati în R. Moldova. Cel mai înalt indice al gradului de gravitate a traumatismului rutier a fost înregistrat în anii 2010 si 2014, respectiv 14,6 si 15,4. În 2017, raportul traumatizati/decedati a înregistrat un indicator de 17,5, adicâ la un copil decedat revin 17,5 copii traumatizati fârâ deces.
În republicâ, în anul 2010, indicele gradului de gravitate a înregistrat 14,7%, ceea ce înseamnâ un grad de gravitate major al traumatismelor rutiere, deoarece la un decedat au revenit 14,7 traumatizati ca urmare a accidentelor rutiere, iar în Chisinâu acest indicator a constituit 33,3% (figura 2).
300
249 253,5
1
1 ï
98,3 1 L6 i 96 87
J 39,3 1 | i 33,3 19,3 17,( Fil RI 1
14,7 F* ï 14,16,9 1+1 11 R 21,6 il 1 15,4 ra 1 24,9 H 1 1
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 □ Republica Moldova □murt. Chisinâu
Figura 2. Distributia gradului de gravitate a traumatismului rutier la copii, anii 2010-2017 (%)
Mortalitatea prin traumatisme rutiere în Republica Moldova, în ultimii opt ani, a înregistrat cel mai înalt nivel în lunile septembrie cu 13,5% copii si iunie
cu 11%, iar cele mai putine decese s-au atestat În luna martie - 3,4%. În Chisináu, În aceastá perioadá, majoritatea deceselor au fost Înregistrate În lunile ianuarie, august si noiembrie a câte 19,1% copii, ceea ce corespunde cu lunile de vacantá a elevilor si ne vorbeste despre insuficienta monitorizare si supraveghere din partea párintilor.
Vârful deceselor În tará revine perioadei mai -noiembrie, constituind 73,8%, iar În Chisináu s-au depistat trei vârfuri În an, ceea ce denotá o sezona-litate a deceselor corespunzátoare cu perioadele de vacantá a copiilor.
În Republica Moldova, În zilele de duminicá si sâmbátá s-au produs accidente rutiere soldate cu cel mai mare numár de decedati, respectiv 26,6% si 17,7% cazuri. Corespunzátor, În zilele de weekend cota parte a deceselor constituie 44,3% din toate decesele survenite pe parcursul sáptámânii, ceea ce ar fi V din numárul total de decese. Cele mai putine decese au fost Înregistrate În zilele de miercuri si marti, respectiv 8,9% si 9,3%. Majoritatea deceselor au fost Înregistrate Între orele 16:00 si 22:00, fiind de 40,9% din totalul deceselor, iar vârful acestora au fost Între orele 18:00 si 20:00. Cele mai putine decese sunt Înregistrate Între orele 06:00 si 12:00, corespunzând cu orele când copiii se aflá la lectii la scoalá.
Cele mai multe decese ca rezultat al acciden-telor rutiere sunt Înregistrate În regiunea de nord a Republicii Moldova, pe parcursul a opt ani constituind În medie 0,3%o cazuri la 1000 copii. Cele mai afectate raioane de nord sunt Donduseni, Glodeni si Floresti cu câte S%. În mun. Chisináu, majoritatea deceselor rutiere la copii s-au atestat În sectoarele Buiucani - 33,3%, Botanica - 28,6% copii decedati, urmând sectorul Râscani cu 19,1%. Cele mai putine decese s-au Înregistrat În sectoarele Centru cu 14,9% si Ciocana cu 4,8% copii decedati.
O mare parte de copii decedeazá ca urmare a implicárii lor În accidentele rutiere din cauza traver-sárii sau stationárii neregulamentare. În consecintá, În mun. Chisináu si În R. Moldova astfel decedeazá 7,2% copii. În republicá si În Chisináu, ca rezultat al tamponárii ciclistilor decedeazá S,9% copii.
Copiii decedati În calitate de participant la traficul rutier În Republica Moldova constituie un contingent mult mai divers si mai larg decât cei din mun. Chisináu, cauza fiind particularitátile infrastructure comunicatiilor si structura traficului rutier din mediul urban si din cel rural.
În Republica Moldova, copiii decedeazá ca urmare a implicárii În traficul rutier În calitate de conducátor de scuter - 2,S%, conducátor al altui tip de vehicul - 2,9%, pasager al transportului de mcárcáturi - 2,1%.
Din cauza traumatismului rutier, cel mai frec-vent decedeazá báietii versus fetele, ceea ce se
datoreazä implicarii acestora într-un numär mult mai mare în accidente rutiere, iar raportul de sex masculin:feminin este de 2:1 atât în republicä, cât si în mun. Chisinäu. Astfel, bäietii implicati în accidente rutiere constituie 69,2% în R. Moldova si 66,7% în mun. Chisinäu, versus fetele, care constituie 30,8% pe tarä si 33,3 pe municipiu.
Cele mai frecvente decese rutiere în Republica Moldova, în ultimii opt ani, au loc la vârsta de 15-17 ani, constituind 41,4% cazuri, urmatä de vârsta 00-06 ani cu 31,2% si 10-14 ani cu 16,9%. În mun. Chisinäu au decedat dupä accidente rutiere 28,6% copii cu vârsta cuprinsä între 10-14 si 15-17 ani, urmatä de vârsta 7-9 ani - 23,8% copii (figura 3)
Din cele relatate rezultä o diferentä a numärului de copii decedati în mun. Chisinäu si în republicä în functie de vârstä. În tarä, cota parte a copiilor traumatizati o constituie copiii cu vârsta de 15-17 ani, iar în mun. Chisinäu predominä cei cu vârsta cuprinsä între 10 si 17 ani.
1 «3 1 28,6 41.4
31,2 23,8 10,5 28,6 16,9
00-06 ani 7-9arsi 10-14 ani 15-17 ani
□ Republica Moldova □ тип. Chisinäu
Figura 3. Distributia deceselor în functie de vârsta copiilor implicati în accidentele rutiere, anii 2008-2015 (%)
Discutii
Datele obtinute În studiul efectuat sunt În concordantá cu datele din literatura de specialita-te, astfel studiile efectuate de Hunter K. (2007) si Simons-Morton B., (200S) au determinat cá existá o predominantá a báietilor În accidentele rutiere si a vârstei de 14-17 ani [4, S]. Datele OMS au demonstrat cá traumatismul rutier este cauza preponderentá a deceselor printre copiii cu vârsta cuprinsá Între 1S si 19 ani. În studiul nostru s-a determinat cá cel mai frecvent În accidentele rutiere sunt implicati pietonii, urmati de pasagerii auto. Date similare s-au obtinut si În alte studii similare [1, 2].
Majoritatea deceselor rutiere au fost rezultatul accidentárii pietonilor - 44,9% În Republica Moldova si 34,2% În mun. Chisináu. Pe locul doi se plaseazá decesele copiilor survenite ca urmare a implicárii lor În accidente În calitate de pasageri auto: În republicá - 34,2% copii, În Chisináu - 47,6%. Locul trei Îl ocupá copiii traumatizati ca participanti ai traficului rutier În calitate de ciclisti - respectiv 4,6% În R. Moldova 4,8%
în mun. Chisinâu. În Moldova, o cotä mare le revine deceselor survenite în urma accidentârii pasagerilor aflati în transportul hipomobil, acestea constituind 5,9% din totalul deceselor, ceea ce este caracteristic mai mult pentru sectorul rural.
Astfel rezultatele noastre sunt similare cu datele oferite de OMS în raportul global al sigurantei rutiere din 2015. Conform datelor OMS, majoritatea deceselor care survin din cauza accidentelor rutiere la copiii de 0-14 ani în Regiunea Europeanâ sunt înregistrate în rândul pietonilor (48%), urmate de copiii care sunt pasageri în masini (32%), ciclisti (9%) si motociclisti (6%). Copiii de 15-17 ani au o probabilitate mai mare de a deceda în accidente de masinâ sau motociclete, decât ca pietoni sau biciclisti.
Concluzii
1. Numârul copiilor decedati pe parcursul a opt ani în Republica Moldova are o tendintâ de descrestere usoarâ cu 25 de cazuri de deces în rândul copiilor implicati în accidente rutiere din 2010 pânâ în 2017, indicele de dinamicâ fiind în descrestere cu 45,6%. Indicele gravitâtii urmârilor accidentelor rutiere reprezintâ numârul decedatilor ce revin la 100 de accidentati. Acest indicator a înregistrat cel mai înalt nivel în 2010, fiind de 46%, si în 2012 cu 37% în Republica Moldova, iar în Chisinâu - 6% în 2011 si 4% în 2014.
2. În Republica Moldova, în ultimii opt ani, cele mai afectate prin decese ale copiilor rezultate din accidentele rutiere s-au dovedit a fi raioanele Strâseni cu 1%o traumatizati, Taraclia cu 0,9%o, urmate de r-le Criuleni, Dubâsari si Glodeni unde au fost înregistrati, respectiv, 0,7% si 0,5 decedati la 1000 de copii. Cel mai mic indicator a fost atestat în r-le Bâlti, Cantemir, Hâncesti, Soroca si în mun. Chisinâu (0,1%), iar în Soldânesti nu a avut loc niciun deces.
3. Bâietii decedeazâ într-un procent mai mare decât fetelor ca rezultat al accidentelor rutiere, constituind 69,2% în Republica Moldova si 66,7% în mun. Chisinâu, iar fetele - 30,8% în tarâ si 33,3% în municipiu. Cele mai frecvente decese rutiere în R. Moldova, în ultimii opt ani, au fost atestate la copiii cu vârsta de 15-17 ani, constituind 41,4% cazuri, iar în mun. Chisinâu predominâ cei cu vârsta cuprinsâ între 10 si 17 ani - 57,2%.
Bibliografie
1. Chen I.G. et al. Teen drivers and the risk of injury to child passengers in motor vehicle crashes. In: Injury Prevention, 2005, nr. 11, pp. 12-17.
2. Cross D., Hall M. Child pedestrian safety: the role of behavioral science. In: The Medical Journal of Australia, 2005, nr. 182, pp. 318-319.
3. Commission of the European Communities European Road Safety Action Programme. Halving the number of road accident victims in the European Union by 2010: a shared responsibility. 2003. 311 p.
4. Hunter K., Elkington J. Report on available evidence about preventing injury to young people including a systematic review of the evidence of preventing work and sports related injury to young people aged 15 to 24 years. Sydney, Australia. 2007. www.youthsafe.org/ publications-resources/special-interest-reports
5. Simons-Morton B., Lerner N., Singer J. Th e observed effects of teenage passengers on the risky driving behavior of teenage drivers. In: Accident Analysis and Prevention, 2005, nr. 37, pp. 973-982.
6. Strategia Nationala pentru Siguranta Rutiera 20112020.
7. WHO Violence injury prevention report. 2013. http:// www.who.int/violence_injury_prevention/publica-tions/road_trafic/UN_GA_resolution-64-255-en.pdf (accesat 16.03.2019).
8. WHO Global health estimates 2014 summary tables: Deaths by cause, age and sex, by WHO region, 20002012. http://www.who.int/healthinfo/ global_bur-den_disease/en/ (accesat 01 ianuarie 2019).
9. WHO. European facts and the Global status report on road safety 2015. 15 p.
Angela Cazacu-Stratu, Catedra de igiena, IP USMF Nicolae Testemitanu, Agentia Nationala pentru Sanatate Publica, tel.: 068026026,
e-mail: angela.cazacu@usmf.md
CZU: 613.72/.73:796
APRECIEREA SUBIECTIVÄ A STÄRII DE SÄNÄTATE A SPORTIVILOR JUNIORI CARE PRACTICÄ JOCURILE SPORTIVE
Serghei CEBANU,
IP Universitatea de Stat de Medicinä si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Articolul vizeazä aprecierea stärii de sänätate prin intrebäri referitoare la autoperceptia stärii de sänätate, la consumul de medicamente, la serviciile medicale si atitudinea fatä de acestea, prezenta simptomelor subiective subtile în diferite probe sportive. Studiul a fost realizat pe un lot de 173 de sportivi juniori care practicä jocurile sportive (baschet, volei, handbal, fotbal, tenis de câmp), cu vârsta cuprinsä între 13 si 18 ani, din mun. Chisinäu. Instrumentul de lucru folosit a fost chestionarul privind starea de sänätate a sportivilor. Evaluarea subiectivä a stärii de sänätate a sportivilor juniori a evidentiat prezenta patologiilor cronice si a celor acute în rândul lor. Pentru toate probele sportive, este prezentä în proportii semnificative senzatia de scädere a rezistentei si a fortei, adicä senzatia de epuizare.
Cuvinte-cheie: sportivi juniori, stare de sänätate, apreciere subiectivä, mäsuri de preventie
