CC BY
70Bibliografie
1. Avetisyan A., Beishenkulova R., Bjelica V. et al. Status ofRadon Related Activities in Member States Participating in Technical Cooperation Projects in Europe. IAEA-TECDOC-1810, International Atomic Energy Agency Vienna, 2017. 184 p. ISBN 978-92-0-100617-2 ISSN 1011-4289.
2. Bahnarel Ion, Coretchi Liuba, Balanel Vasile. Aspecte primordiale ale activitatii Laboratorului Igiena Radiatiilor si Radiobiologie. In: Evolutia radioprotectiei in Romania ultimilor 100deani. Conferinta Nationala, SRRp, 2018, pp. 191-198. ISBN 978-973-1985-36-7.
3. Coretchi L. s.a. Probleme actuale si tehnologii de reducere a impactului negativ al concentratiilor avan-sate de radon (222Rn) in mediul ambiant. In: Buletinul Academiei de Stiinte a Moldovei, 2012, nr. 4(36), pp. 181-186. ISSN '1857-0011.
4. Coretchi L., Bahnarel I., Cojocari A. s.a. Metodologia monitorizärii radonului in institutiile de educatie tim-purie si institutiile de invätämant primar, gimnazial si liceal. Aprobat prin Ordinul Ministrului Sanatatii, Muncii si Protectiei Sociale nr. 1344 din 26.XI.2018. Chisinau, 2018. 45 p.
5. Council Directive 2013/59/Euratom. In: Official Journal of the EU, 2014.
6. Fran Medaglia. Exposure to radon increases your risk for lung cancer. Mass Public Health Blog. Promoting public health & wellness in Massachusetts, 2017 https:// blog.mass.gov/publichealth/environmental-health/ exposure-to-Radon-increases-your-risk-for-lung-cancer/ (vizitat 08.07.2019).
7. Lantz P., Mendez D., Philbert M. Radon, Smoking, and Lung Cancer: The need to refocus radon control policy. In: American Journal of Public Health, 2013, nr. 103(3), pp. 443-447.
8. Normele fundamentale de radioprotectie, cerinte si reguli igienice (NFRP-2000), nr. 06.5.3.34 din 27.02.2001. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 40-41, 2001.
9. RMS nr. 217: Regulament si norme igienice privind reglementarea expunerii la radiatii a populatiei de la sursele naturale, nr. 06-5.3.35 din 05.03.2001. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 92 din 03.08.2001.
10. Scott B.R. Residential Radon Appears to Prevent Lung Cancer. In: Dose Response, 2011, nr. 9(4), pp. 444-464.
11. Song G. et al. Indoor Radon levels in selected hot spring hotels in Guangdong, China. In: Science ofTotal Environment, 2005, vol. 339, nr. 1-3, pp. 63-70.
12. UNSCEAR. Volume I. Sources and effects of ionizing radiation. United Nations Scientific Committee on the Effect of Atomic Radiation, 2008. United Nations, New York, 2010.
13. Ursulean I., Coretchi L., Chiruta I., Virlan S. Estimation of indoor radon concentrations in the air of residential houses and mines in the Republic of Moldova. In: Romanian Journal of Physics, 2013, vol. 58, pp. 291297.
14. Vuchkov D., Ivanova K., Stojanovska Z., et al. Radon measurement in schools and kindergartens. National Center of Radiobiology and Radiation Protection. In: Romanian Journal of Physics, 2012, vol. 58, pp. 328-335.
15. WHO handbook on indoor radon: a public health perspective. Edited by Hajo Zeeb, and Ferid Shannoun. World Health Organization. 2009. ISBN 978-92-4154767-3.
Liuba Coretchi, dr. hab. st. med., Agentia Nationala pentru Sanatate Publica, tel.: 069158960,
e-mail: [email protected]
relatia dintre incalzirea globala
si sAnAtatea umanA
Catalina CROITORU,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu, Agentia Nationala pentru Sanatate Publica
Rezumat
Incalzirea globala provoaca prejudicii materiale in cele mai diferite domenii ale vietii sociale. Zilele toride sunt o adevarata provocare pentru populatie. Incontestabil ne indreptam catre o crestere continua a temperaturilor si verile vor deveni din ce in ce mai toride. Unul dintre cele zece efecte principale, determinate de incalzirea globala si declarate de OMS, cu impact asupra sanatatii sunt temperaturile extreme. Consecinte probabile ale temperaturilor inaltepot fi: cresterea numarului cazurilor de infectii intestinale, care au manifestare sezoniera considerabila, cu inregistrare periodica in multe tari pe par-cursul ultimilor ani; reaparitia unor maladii grave (malaria, febra galbena etc.); fluctuarea exprimata a morbiditatii zilnice si saptamanale, modificarea frecventelor si a caracterului spitalizarilor in conditiile verilor mai calde; modificarea apre-cierilor calitative si cantitative ale prognozelor morbiditatii, traumatismului. Impactul valurilor de caldura extrema asupra sanatatii populatiei este dependent de nivelul de expunere (frecventa, severitatea si durata), de numarul populatiei si de sensibilitatea acesteia.
Cuvinte-cheie: incalzire globala, valuri de caldura, sanatate Summary
Relationship between global warming and human health
Global warming causes material damage in the most diverse areas of social life. Hot days are a real challenge for the population. Undoubtedly, we are heading towards a steady rise in temperatures and summers will become more and more fierce. One of the ten main effects, caused by global warming with health impact and declared by the WHO, is extreme temperatures. The likely consequences of extreme high temperatures may be: the increase in the number of cases of intestinal infections, which have a considerable seasonal manifestation,
with the periodic recording in many countries over the last few years; the resurgence of some diseases (malaria, yellow fever, etc.); the expressed fluctuation of daily and weekly morbidity; changing the frequencies and character of hospitalizations in warmer summer; modifying qualitative and quantitative assessments of trauma and morbidity prognosis. The impact of heat waves on population health is dependent on the exposure level (frequency, severity and duration of heat waves), population number and sensitivity.
Keywords: global warming, heat waves, health Резюме
Связь между глобальным потеплением и здоровьем человека
Глобальное потепление наносит материальный ущерб в самых разных сферах общественной жизни. Жаркие дни являются настоящим испытанием для населения. Несомненно, мы движемся к устойчивому повышению температуры, и лето будет становиться все более и более жарким. Одним из десяти основных последствий, вызванных глобальным потеплением с воздействием на здоровье и объявленных ВОЗ, являются экстремальные температуры. Возможными последствиями высоких температур могут быть: увеличение числа случаев кишечных инфекций, которые имеют значительные сезонные проявления, с регулярной регистрацией во многих странах в течение последних нескольких лет; возрождение болезней (малярия, желтая лихорадка и т.д.); выраженные колебания ежедневной и еженедельной заболеваемости; изменение частоты и характера госпитализаций в условиях жаркого лета; изменение качественных и количественных оценок прогноза заболеваемости, травматизма. Влияние волн жары на здоровье населения зависит от уровня экспозиции (частота, суровость и длительность волн жары), численности и чувствительности населения.
Ключевые слова: глобальное потепление, волны жары, здоровье
Introducere
Printre provocarile majore ale secolului XXI sunt incalzirea globala, sanatatea populatiei si pa-tologiile legate de aceasta. Incalzirea globala repre-zinta o crestere continua a temperaturilor medii ale atmosferei la suprafata Pamantului intr-o perioada concreta (delimitata) de timp. De exemplu, la nivel global, temperatura medie a aerului a crescut in ultimul secol cu 0,74±0,18°C [6, 13].
Fenomenul de incalzire globala nu este nicide-cum ceva nou pentru planeta noastra. Dimpotriva, perioadele de temperaturi foarte ridicate si cele gla-ciare alterneaza conform unui ciclu pe care oamenii de stiinta sunt inca departe de a-l intelege, dar a carui existenta e sustinuta de dovezi din ce in ce mai numeroase. Ca idee, in ultima jumatate de milion de ani
planeta a trecut prin nu mai putin de sapte perioade glaciare, iar acum 7000 de ani am intrat intr-o nouä perioadä de incälzire a atmosferei [18].
Incälzirea globalä este monitorizatä de Comi-tetul Interguvernamental pentru Schimbäri Clima-tice (IPCC). Acest Comitet, infiintat in anul 1988 de Organizatia Mondialä Meteorologicä si Programul Natiunilor Unite de Mediu, are rolul de a evalua obiectiv si transparent informatiile stiintifice, tehni-ce si socioeconomice relevante pentru intelegerea bazelor stiintifice ale riscului modificärilor climatice generate de activitatea umanä, efectele potentiale provocate de modificärile climatice si optiunile de diminuare si adaptare la aceste efecte.
Incälzirea globalä a climei, resimtitä tot mai mult si in Republica Moldova, este un factor declansator al unui lant nesfarsit de consecinte care afecteazä toate sectoarele social-economice si calitatea vietii oamenilor [25]. Acest fenomen creeazä ingrijoräri serioase la nivelele national si international. In Moldova, fenomenele extreme legate de incälzirea globalä sunt valurile de cäldurä si cele de frig, seceta, alunecärile de teren, ploile torentiale si inundatiile, furtunile.
Scopul cercetärii a fost de a elucida räspunsul organismului uman la efectele produse de incälzirea globalä. Pentru a realiza acest scop, au fost formulate douä ipoteze de cercetare: (1) fenomenul incälzirii globale este real si se manifestä si in Republica Moldova; (2) organismul uman räspunde efectelor incälzirii globale prin cresterea nivelului morbiditätii si al mortalitätii.
Materiale si metode
t
Pentru analiza ipotezelor de cercetare a fost studiatä literatura de specialitate. Revizuirea litera-turii s-a bazat pe sinteza teoreticä si experientele din alte domenii referitor la fenomenul incälzirii globale vizavi de sänätatea populatiei. Sursele bibliografice au fost studiate cu scopul de a face cunostintä cu cer-cetärile existente la nivelele national si international, cu rezultatele obtinute de diferiti cercetätori si savanti.
Pentru selectarea surselor bibliografice au fost utilizate motoarele de cäutare precum Hinari, Pub-Med, ResearchGate, GoogleSchoolar; pagini web ale unor organizatii: Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Biroul National de Statisticä, Organizatia Mondialä a Sänätätii, Comitetul Interguvernamental pentru Schimbäri Climatice. Au fost analizate 36 de surse bibliografice: articole publicate in reviste nationale si internationale, monografii, publicatii on-line din Republica Moldova, Romania, Germania, Rusia, Bel-gia, Bulgaria, SUA, China.
Rezultate si discutii
* *
Realitátile incálzirii globale
Fenomenul incälzirii globale se considerä cä a contribuit la o crestere a temperaturii medii globale de panä la 9oC intr-o perioadä de circa 20.000 de ani. Conform estimärilor specialistilor, in timpul incälzirii globale au fost eliminate in atmosferä circa cinci miliarde tone de CO2 pe an si alte gaze cu efect de serä, printre care cel mai periculos este metanul. Temperatura medie globalä a crescut cu circa 0,025oC la fiecare 100 de ani [18].
IPCC a prezentat rezultatele unui sir de cercetäri stiintifice si a concluzionat cä:
- Cei mai cäldurosi 15 ani la nivel global au fost inregistrati in ultimele douä decade, anii 1998 si 2005 fiind extrem de cäldurosi.
- Temperatura Europei a crescut cu circa 1oC, fiind cu 0,75oC mai mult decat rata globalä.
- Concentratia gazelor cu efect de serä din atmosferä depäseste in prezent valorile inregistrate in ultimii 650.000 de ani, iar previziunile indicä o crestere färä precedent.
- Panä in anul 2100, temperatura globalä va creste cu 1-6,3oC, iar nivelul oceanului planetar va creste cu 19-58 cm.
- S-a intensificat frecventa aparitiei si intensitatea fenomenelor meteorologice extreme (furtuni, tornade, uragane).
- S-au schimbat modelele regionale climatice si cele de precipitatii (valuri de cäldurä, secete, inundatii), iar tendintele indicä o crestere gra-dualä in urmätorii ani.
- Au scäzut grosimea si extinderea ghetarilor din zona arcticä (cu 40% in ultimii 30 de ani) si existä posibilitatea disparitiei complete a acestora panä in 2100.
- S-au retras ghetarii din zonele montane (Muntii Alpi, Himalaya, Anzi) si e posibilä disparitia a peste 70% din ghetarii continentali.
- Au loc mutatii la nivelul biosistemelor: inflorirea timpurie a unor specii de plante, disparitia unor specii de amfibieni etc. [29].
Clima Republici Moldova de asemenea este influentatä de fenomenul incälzirii globale. Prin caracteristica sa, clima in Moldova este moderat continentalä: iarnä scurtä si blandä si cu putinä zäpadä, varä caldä de lungä duratä si cu cantitäti neinsemnate de precipitatii, care cad in fond in pe-rioada caldä a anului sub formä de averse de ploaie de scurtä duratä. Concomitent cu pärtile pozitive ale climei (perioada caldä de lungä duratä a anului, iarna blandä, abundenta solarä si de cäldurä) sunt si momente negative: timp secetos si variabilitate mare a vremii [20].
În República Moldova, cele mai grave consecinte ale încâlzirii globale au fost înregistrate în anul 2007 [2]. Vara foarte caldâ a acelui an a fost specificatâ ca cea mai caldâ perioadâ din istoria observatiilor instrumentale, când recordurile multianuale ale temperaturii aerului au fost depâsite nu doar vara, ci si iarna, si primâvara [34].
În baza temperaturilor medii lunare, cele mai calde se considerâ lunile iulie si august, iar cele mai intense încâlziri sunt cele >25°C. Dupâ temperaturile maxime absolute (lunare sau anuale), zile tropicale se considerâ cele care ajung la +30°C, iar cele care depâsesc >33°C sunt zile caniculare. Dupâ tempe-raturile minime nocturne, noptile cu temperaturi >20°C sunt nopti tropicale [10, 20, 28].
În vara anului 2007, pe teritoriul Republicii Moldova numârul de zile extrem de calde, determinate de temperatura aparentâ, a fost foarte mare si a crescut pe parcursul perioadei iulie - august pânâ la 20 de zile [23]. Valorile temperaturii aparente în vara lui 2007 au atins gradul întâi de precautie, când, odatâ cu expunerea la soare si activitatea fizicâ prelungitâ, poate apârea oboseala, iar continuarea activitâtii în asemenea conditii ar putea conduce la crampe de câldurâ. Vremea caldâ persistentâ, care s-a stabilit pe un timp îndelungat, a contribuit la acumularea câldurii si, în consecintâ, a condus la cresterea nu-mârului de zile cu disconfort evident [23].
În anul 2018, tara noastrâ a fost influentatâ de un regim termic înalt. Temperatura medie anualâ a aerului a constituit +9,8...+11,70C, astfel depâsind media climaticâ cu 1,2-2,1 oC, fapt ce se semnaleazâ în ultimul deceniu o datâ la doi ani [20]. Temperatura maximâ absolutâ anualâ a aerului a atins +37°C (în luna august, la Statia meteorologicâ din Tiraspol). Minima absolutâ a constituit pe teritoriu -23°C (în ianuarie, la Statia meteorologicâ din Bravicea, si în februarie, la Statia meteorologicâ din Soroca), ceea ce în timpul iernii se înregistreazâ în medie o datâ în trei ani [20].
Vreme anomal de caldâ s-a semnalat pe par-cursul lunii aprilie, când temperatura medie lunarâ a aerului a depâsit norma cu 4,5-5,5°C, ceea ce se semnaleazâ pentru prima datâ din toatâ perioadâ de observatii. Vremea foarte caldâ s-a mentinut si în luna mai. Temperatura medie a aerului pentru perioada aprilie - mai a fost cu 3,0-4,5°C mai ridi-catâ comparativ cu norma, ceea ce de asemenea se semnaleazâ pentru prima datâ din toatâ perioadâ de observatii. Temperaturi anormal de înalte s-au semnalat si în perioada 28-31 octombrie. Temperatura medie zilnicâ a aerului în aceste zile a depâsit norma cu 8-10°C, ceea ce se întâlneste în medie o datâ în 15-20 ani. Temperatura maximâ a aerului a atins +24-27°C, ceea ce pe 50% din teritoriul târii
se atestä pentru prima datä din toatä perioadä de mäsurätori, în restul teritoriului - în medie o datä în 20-30 de ani [20].
Reactiile organismului uman ca ráspuns la feno-menul încâlzirii globale, la temperatura înaltà
Incälzirea globalä provoacä prejudicii mate-riale în cele mai diferite domenii ale vietii sociale. Incälzirea climei pare a fi mult mai avansatä decât credem si este mult mai periculoasä decât se spune - pentru om, sänätatea si calitatea vietii lui. Unul din cele zece efecte principale, determinate de mcälzirea globalä cu impact pe sänätate si declarate de OMS, sunt temperaturile extreme. Acest efect poate afecta grav starea de sänätate, cauzând stres termic (hi-pertermie sau hipotermie), care determinä sporirea mortalitätii prin boli cardiovasculare, respiratorii etc. [9, 11, 16, 27, 29]. Stresul termic este o reactie de alarmä a organismului care apare la temperaturi ce depäsesc capacitatea lui de a rezista. Astfel, stresul termic reprezintä o problemä majorä de sänätate publicä [17].
In ultima perioadä, unul din cele mai caracte-ristice si mai frecvent întâlnite efecte ale mcälzirii globale este canicula. Canicula sau valul de cäldurä se poate defini ca o perioadä prelungitä de vreme excesiv de caldä, cu depäsirea temperaturii maxime din cinci zile consecutive cu 5-10°C fatä de temperatura maximä normalä în regiunea datä si care se ma-nifestä în perioada caldä a anului. In ultimele decenii, periodicitatea si intensitatea valurilor de cäldurä au devenit mai exprimate si au o duratä mai extinsä, iar maximele de temperaturä au devenit mai înalte, instalându-se valuri de cäldurä cu maxime de peste 30°C, mentinându-se stabil câte 10-20 de zile [35].
In calitate de criterii de apreciere a consecintelor caniculei asupra sänätätii populatiei pot servi [14, 16, 27]:
S nivelul morbiditätii în dinamicä, S numärul deceselor suplimentare, S calitatea vietii,
S calitatea si conditiile prestärii serviciilor medicale,
S conditiile de muncä, instruire, educatie etc.
Vremea canicularä adesea constituie un factor agresiv ce deregleazä întregul echilibru al organismului, declansând efecte fiziologice ale cäldurii (boli ale sistemului circulator: hipertensiune, ate-rosclerozä, cardiopatie ischemicä, infarct miocardic, insuficientä cardiacä, miocardite etc.; maladii ale sistemului respirator: pneumonie, bronsite), dar si stäri de stres, astenie fizicä si nervoasä, migrene, molesealä, insomnii, surmenaj fizic si intelectual, lesin, deshidratare, obosealä generalä, arsuri etc. [11, 12, 14, 19, 22]. Cäldura este mai greu de suportat în
primele zile de caniculä, pentru cä organismul nu este obisnuit cu temperaturile ridicate, în special dacä acestea persistä atât ziua, cât si noaptea pentru mai mule zile consecutiv, si când umiditatea aerului este ridicatä [35].
Efectul temperaturilor sporite asupra mortalitätii este o amenintare serioasä pentru sänätatea publicä [7, 30, 32]. Efectul direct al cäldurii din timpul verii 2007 a condus la circa 200 de decese suplimentare în municipiul Chisinäu [24]. Organizatia Mondialä a Sänätätii apreciazä cä procesul de mcälzire globalä este vinovat de moartea anualä a 150.000 de per-soane si nmbolnävirea altor cinci milioane din cauza valurilor de cäldurä sau a diferitor calamitäti naturale declansate de acest proces [29]. In medie, în SUA anual se mregistreazä circa 400 de decese legate în mod direct de cäldurä, cu cea mai mare ratä a deceselor la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani [29].
Valurile de cäldurä din vara anului 2003 au provocat peste 70.000 de decese [26]. In vara anului 2007, în România, peste 60 de decese sunt atribuite cäldurii excesive, circa 1000 de persoane au necesitat ajutor medical de urgentä, iar serviciile de urgentä au înregistrat peste 20.000 de solicitäri [31]. Vara anormal de caldä a anului 2010 a cauzat circa 56.000 de decese în Rusia [8].
Cresterea frecventei si a severitätii valurilor de cäldurä conduce la pierderi de vieti umane, dar si la agraväri serioase ale maladiilor [29, 33]. In fiecare an, un numär mare de spitalizäri si decese sunt asociate cu expunerea la temperaturile ambientale ridicate [4, 11, 19].
Cercetarea efectelor valurilor de cäldurä asupra populatiei efectuatä în studiile din Republica Moldova
Unul din anii cu cele mai esentiale valuri de cäldurä în timpul verii în Republica Moldova a fost anul 2007. In scopul estimärii dinamicii deceselor în perioada caldä a acestui an, a fost calculatä cota zil-nicä a deceselor suplimentare. In urma analizei a fost stabilit cä în patru teritorii studiate ale tärii s-au înregistrat 587 de cazuri de decese suplimentare, ceea ce este cu 12,1% mai mult în comparatie cu perioada de referintä, iar în mun. Chisinäu a fost mregistratä o cotä de 32,5% de decese suplimentare din totalul acestor cazuri în toate teritoriile studiate. Decesele au predominat în localitätile urbane, au decedat mai multe femei si persoane în vârstä de peste 60 de ani, iar dupä formele nosologice au predominat afectiunile cardiovasculare [21].
Decese suplimentare au fost înregistrate în ma-joritatea zilelor, maxima zilnicä fiind de trei ori mai mare fatä de perioada de referintä (pentru aceeasi zi) în timpul cel mai sever al valului de cäldurä de la
sfârsitul lunii iulie a anului 2007. În perioada caldâ a acestui an au fost câteva vârfuri de decese suplimen-tare. Din numârul lor total, în mun. Chisinâu cel mai înalt a fost observat între 20 si 26 iulie [21].
În ceea ce priveste structura deceselor supli-mentare, în aceastâ perioadâ cele mai frecvente au fost stârile morbide cronice. Bolile aparatului circulator au constituit 75% din toate decesele su-plimentare. Dupâ ele au urmat tumorile si maladiile endocrine, de nutritie si metabolism (9% si, respectiv, 8%) [21].
În perioada caldâ (aprilie - septembrie) a anului 2007 au fost înregistrate 113.573 (145,6 la 1000 populatie) cazuri de solicitâri la asistentâ medicalâ de urgentâ (AMU), din ele în trei luni de varâ s-au înregistrat 58.009 (74,34 la 1000 populatie) cazuri de solicitâri la AMU [5].
Structura solicitârilor dupâ grupele de vârstâ a arâtat câ în vara anului 2007 s-au înregistrat cu 7% mai multe solicitâri fatâ de perioada de referintâ pentru vârsta de 40-59 de ani si aproximativ un nivel echivalent între anul 2007 si perioada de referintâ pentru vârsta de 18-39 de ani, care reprezintâ vârsta populatiei implicate activ în procesul de muncâ, deplasâri si diverse activitâti în aer liber pe parcursul zilei (fapt mentionat si de Comisia Europeanâ de la Bruxelles [3]. Un numâr mai mic de solicitâri la asistentâ medicalâ de urgentâ (fatâ de perioada de referintâ) s-a înregistrat la persoanele cu vârsta peste 60 de ani si la copii, adicâ la cei care se aflâ mai putin timp în conditii de aer liber. În luna septembrie s-a pâstrat tendinta de crestere a numârului de solicitâri la AMU pe contul efectului cumulativ al câldurii, dupâ perioada extrem de caldâ a verii [5].
Analiza în functie de sex a arâtat câ femeile s-au adresat la asistentâ medicalâ de urgentâ mai frecvent cu circa 20% decât bârbatii (în lunile de varâ a anului 2007 - 34.375 femei versus 23.634 bârbati). Coefici-entul de corelare demonstreazâ legâtura solicitârilor la AMU ale femeilor cu temperatura medie, cea maximâ si cea minimâ (0,301<r<0,268), cu un grad înalt de semnificatie statisticâ (p<0,001). Solicitârile bârbatilor la AMU se coreleazâ semnificativ doar cu temperaturile medii si cele maxime, înregistrând o corelatie micâ (0,261<r<0,235) si un coeficient de regresie scâzut (1,40<b<1,87) [5].
Bolnavii cu diferite nosologii au reactionat diferit pe parcursul acestei perioade, în functie de valorile temperaturii aerului si de frecventa valurilor de câldurâ. În luna iunie s-a înregistrat un numâr mare de solicitâri ale persoanelor cu boli infectioase si parazitare. În lunile iulie si august, cresterea nu-mârului de solicitâri a fost determinatâ de maladiile sistemului circulator si tumori, cu numârul maxim în luna iulie, când au fost înregistrate douâ valuri
de cäldurä cu o duratä totalä de 15 zile. Analiza regresionalä a cauzelor solicitârilor la AMU a arätat o dependentä semnificativ statisticä a maladiilor sistemului respirator (0,316<r<0,278, p<0,001) fatä de temperaturile medii, maxime si minime, iar tumorile au demonstrat dependentä, semnificativä statistic doar de temperaturile maxime [5].
Concluzii
Studiile realizate în Republica Moldova de specialistii din domeniul climatologiei si al sänätätii publice au confirmat prima ipotezä de cercetare, de-monstrându-se realitatea manifestärii fenomenului mcälzirii globale.
A fost confirmatä si ipoteza a doua de cercetare, atât prin putinele studii realizate în plan national, cât si prin multiplele studii realizate la nivel international, demonstrându-se influenta efectelor mcälzirii globale (în special al valurilor de cäldurä) prin sporirea numärului deceselor pe anumite nosologii, sporirea solicitärilor la asistentä medicalä de urgentä, corelatiile pozitive între nivelul mortalitätii si temperaturile înalte ale aerului.
Bibliografie
1. Bernhard M.C. et al. Measuring personal heat exposure in an urban and rural environment. In: Environmental Research, 2015, vol. 137, pp. 410-418. D0I:10.1016/j. envres.2014.11.002
2. Cazac V., Boian I., Mironov T. Caracterizarea conditiilor meteorologice si agrometeorologice din vara anului 2007. In: MediulAmbiant, 2007, nr. 35(5), pp. 44-45.
3. CCE: Impactul schimbàrilor climatice asupra sânâtâtii oamenilor, a animalelor si a plantelor. Bruxelles, 2009.
4. Corobov R., Opopol N. Some temperature-mortality relationships in the warm season in Chisinau. In: CurierulMedical, 2010, nr. 2, pp. 35-43.
5. Croitoru C. s.a. Particularitätile solicitärilor în asistentä medicalä de urgentä în perioada valurilor de cäldurä (vara a. 2007). In: Materialele conferintei: Analele stiintifice ale USMF "Nicolae Testemitanu". Editia a XIV-a. Chisinäu, 2013, pp. 132-137.
6. Croitoru C., Overcenco A., Pantea V., Opopol N. Impactul temperaturilor ambientale extreme asupra sânâtâtii. Chisinäu: Print-Caro, 2015. 173 p.
7. Diaz J., Garcia R., Lopez C. et al. Mortality impact of extreme winter temperatures. In: Int. J. Biometeorol., 2005, nr. 49, pp. 179-183.
8. Dole R. et al. Was there a basis for anticipating the 2010 Russian heat wave? In: Geophysical Research Letters, 2011, nr. 38(6), p. L06702.
9. English P.B. et al. Environmental health indicators of climate change for the United States: findings from the State Environmental Health Indicator Collaborative. In: Environmental health perspectives, 2009, nr. 11(117), pp. 1673-1681.
10. Francois B. Europe's heat wave. La canicule en Europe. In: International Journal of Refrigeration, 2004, nr. 27, pp. 1-3.
11. Gabriel K.M., Endlicher W.R. Urban and rural mortality rates during heat waves in Berlin and Brandenburg, Germany. In: Environmental Pollution, 2011, nr. 8-9(159), pp. 2044-2050.
12. Gasparrini A. et al. Projections of temperature-related excess mortality under climate change scenarios. In: The Lancet Planetary Health, 2017, nr. 1(9), pp. e360-e367. D0I:org/10.1016/S2542-5196(17)30156-0
13. Gosling S.N. et al. Associations between elevated atmospheric temperature and human mortality: A critical review of the literature. 2009, pp. 299-341.
14. Gu S. et al. The effects of summer temperature and heat waves on heat-related illness in a coastal city of China, 2011-2013. In: Environmental Research, 2014, nr. 132, pp. 212-219.
15. Homar V. et al. Projections of heat waves with high impact on human health in Europe. In: Global and Planetary Change, 2014, nr. 119, pp. 71-84.
16. IPCC: Climate Change 2007: Synthesis Report. Contribution of Working Groups I, II and III to the Fourth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change. Geneva, Switzerland, 2007.
17. Kovats R.S., Hajat S. Heat stress and Public Health: A critical review. In: Annual ReviewofPublicHealth, 2007, nr. 29, pp. 41-55.
18. Marculescu O. Încâlzirea globala e mai rapidâ decât s-a estimat. https://stiintasitehnica.com/incalzire-globala-rapida/.
19. Martin-Latry K. et al. Psychotropic drugs use and risk of heat-related hospitalisation. In: European Psychiatry,
2007, nr. 6 (22), pp. 335-338.
20. METEO: Caracterizarea conditiilor meteorologice si agrometeorologice din anul2018. http://www.meteo. md/images/uploads/clima/2018_mold.pdf.
21. Opopol N. s.a. Decese suplimentare în Republica Moldova în vara neobisnuitde caldâ a a. 2007. Chisinau, 2012, pp. 163-166.
22. Oudin Âstrom D., Bertil F., Joacim R. Heat wave impact on morbidity and mortality in the elderly population: A review of recent studies. In: Maturitas, 2011, nr. 2(69), pp. 99-105.
23. Overcenco A., Pantea V. Study on extreme heat biom-eteorological conditions impacting human health. In: Revista de Igienâ si Sânâtate Publicâ, 2012, nr. 62(3), pp. 29-37.
24. Overcenco A. Эпидемиологическое исследование смертности жарким летом 2007 года в Республике Молдова. In: Buletinul Academiei de Stiinte. Stiinte medicale, 2014, nr. 28(5), pp. 43-50.
25. PNUD. Schimbârile climatice în Republica Moldova. Impactul socioeconomic si optiunile de politici pentru adaptare. Chisinau, 2010.
26. Robine J.-M. et al. Death toll exceeded 70,000 in Europe during the summer of 2003. In: C. R. Biologies,
2008, nr. 331, pp. 171-178.
27. Sanderson M. et al. The use of climate information to estimate future mortality from high ambient temperature: A systematic literature review. In: PLoS ONE, 2017.
28. Schoen C. A New Empirical Model of the Temperature - Humidity Index. In: Journal of Applied Meteorology, 2005, nr. 9(44), pp. 1413-1420.
29. Solomon S., Qin D., Manning M., et al. IPCC. Summary for Policymakers. Climate Change 2007: The Physical Science Basis. Contribution of Working Group I to the
Fourth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change. New York, 2007.
30. Vardoulakis S., Heaviside C. (eds.) Health Effects of Climate Change in the UK 2012 - Current evidence, recommendations and research gaps. Chilton, 2012.
31. WHO: Progress reports. 2011.
32. Worfolk J.B. Heat waves: ane the Health of Elders. In: Geriatric Nursing, 2000, nr. 2(21), pp. 70-77.
33. World Health Organization Improving public health responses to extreme weather/heat-waves: EuroHEAT. 2009.
34. Коробов, Р., Оверченко, А., Теринте Н. Жаркое лето 2007г. в Молдове как модель вероятного будущего климата. Тирасполь, 2009.
35. Canicula - efectele acute si cronice. https://sanatatea. com/pub/mediu/2080-canicula-efectele-acute-si-cronice.html.
Catalina Croitoru, dr. st. med., conf. univ., Catedra de igiena generala, IP USMF Nicolae Testemitanu, Tel.: 022205486, 068716501 e-mail: [email protected]
CZU: 613.6:614.253.1
evaluarea stresului profesional ín rándul
medicilor de familie
Raisa DELEU, Galina BUTA, Ina GROZA,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Conform expertilor OMS, aproximativ 18% din toateproble-mele de dereglare a sänätätii populatiei active le constituie stresul, depresia si anxietatea. In prezent, mai mult de 10% din populatia de varstä activä din lume träieste in conditii de stres social si profesional constant, iar profesiile din sfera neproductivä se enumerä printre cele cu risc sporit de stres ocupational. In acest context, ne-am propus sä estimäm diverse laturi ale suprasolicitärii psihofiziologice in activitatea medicului de familie. In studiu au participat 37 de medici de familie cu varsta cuprinsä intre 31 si 56 de ani si cu vechimea de muncä intre 3 si 28 de ani. Au fost aplicate cinci chestionare standardizate destinate pentru identificarea diferitor laturi ale stresului la locul de muncä: inventarierea simptomelor stresului, nivelului de stres organizational, nivelului stresului individual, tipului de reactionare la stres si sindromului de ardere profesionalä. S-a constatat cä stresul profesional este unul dintre factorii de risc ocupational major pentru asistenta medicalä primarä. Semnele stresului au fost semnalate de 100% respondenti, inclusiv 88,1% - stres moderat, 51,4% au comportamentul de tip A, 24,3% au capacitate de muncä scäzutä. Fiecare al patrulea medic de familie manifestä un nivel inalt de epuizare emotionalä, fiecare al cincilea - nivel inalt de depersonalizare, iar fiecare al saselea - nivel inalt de
