CC BY
12TOXICOLOGIA EXPERIMENTALÄ ÎN REPUBLICA MOLDOVA: DE LA ORIGINE LA CONTEMPORANEITATE
lurie PÎNZARU,
Centrul National de Sänätate Publica
Summary
Experimental toxicology in Republic of Moldova: from the origin to contemporaneity
This article is a summary of the assessment of archival documents of National Centre of Public Health and former Moldovan Institute for Research in Hygiene and Epidemiology on foundation structures and toxicology results obtained until now. Toxicology sections in the mentioned institutions were created respectively in 1963 and 1964 to study the toxicology of pesticides and their influence on public health, favored by their intense application at the time. The founder of toxicology department of the Republican Sanitary and Epidemiological Station was Nelly Zimnita (1963). Now the present structure is equipped with trained specialists in RM and also trained abroad.
Keywords: toxicology, hygiene pesticides, experimental toxicology laboratory, unprofessional acute chemical poisonings
Резюме
Экспериментальная токсикология в Республике Молдова: от истоков до сегодняшнего дня
Данная статья представляет обзор архивных документов Национального Центра Общественного Здоровья и бывшего Молдавского Научно-Исследовательского Института Гигиены и Эпидемиологии по созданию токсикологической службы в республике и достижениях достигнутых за это время в данной области. Отделы токсикологии этих учреждений были сформированы в 1963 и 1964 годах в целях изучения токсикологии пестицидов, широко применяемые в то время, и их влияния на здоровье населения.
Основателем отдела токсикологии Республиканской Санитарно-Эпидемиологической станции была Нелли Зимница (1963). В настоящее время эта структура оснащена современным оборудованием и хорошо прдго-товленными специалистами, в том числе за рубежом.
Ключевые слова: токсикология, гигиена пестицидов, экспериментальная лаборатория токсикологии, острые непрофессиональные химические отравления
Introducere
Toxicologia este o stiintä experimental, ale cäror în-ceputuri se pierd în negura timpurilor, dezvoltarea sa fiind strâns legatä de drama oträvirilor, care au marcat evolutia societätii umane de la începuturile ei si pânâ la etapa con-temporanä.
Pärintele toxicologiei poate fi considerat medicul si chimistul spaniol Mateo Jose Buenaventura Orfila (17871853), care a pus bazele toxicologiei experimentale si medico-legale în Tratatul de toxicologie, publicat în anul 1814. A fost primul care a utilizat experimental animalele în scopul testärii toxicitätii substantelor si a stabilit metode de analizä chimicä pentru identificarea oträvurilor în tesuturile si flui-dele organismului [1].
Alte nume notorii în dezvoltarea toxicologiei experimentale sunt Francois Magendie si Claude Bernard (Franta), E. V. Pelikan (Rusia), Constantin Hepites si Mina Minovici (Ro-mânia) etc. [1, 2, 3].
Dezvoltarea toxicologiei în sec. XX este tot mai avansatä si include tot mai multe domenii. Progresele din industria chimicä, înregistrate dupä anul 1945, au fäcut posibilä evolutia färä precedent a toxicologiei experimentale. S-a dezvoltat industria chimicä si au apärut noi antidoturi, care actioneazä prin mecanisme specifice. A sporit preocuparea serviciului medical pentru prevenirea intoxicatiilor cu substante de origine chimicä.
Rolul toxicologiei, cu referintä la societate, constä în pro-tejarea sänätätii oamenilor împotriva efectelor däunätoare ale substantelor toxice, în cercetarea noilor compusi ai substantelor chimice, care sä prezinte o toxicitate mai selectivä si, respectiv, o mai mare securitate în utilizare [1].
Domeniile de interes ale toxicologiei experimentale sunt sänätatea publicä, chimia, biologia, fiziologia, ingineria, farmacologia etc. Totodatä, în domeniul toxicologiei se cola-boreazä cu serviciile conexe, cum ar fi: autoritatea de mediu, medicina, economia si altele.
În anii '50 ai sec. XX a început producerea pesticidelor, fapt care a determinat crearea autoritätilor competente în domeniul evaluärii toxicologice si studierii efectelor nefaste asupra sänätätii publice în rezultatul utilizärii lor.
Fondarea si dezvoltarea subdiviziunii toxicologie expe-rimentalâ în República Moldova
Pentru studierea influentei pesticidelor asupra sänätätii omului, care erau folosite tot mai intens în agriculturä contra bolilor si vätämätorilor, în 1963, în cadrul Statiei Sanitaro-Epidemiologice Republicane (SSER) (astäzi Centrul National de Sänätate Publicä), iar în 1965 - în structura Institutului
Moldovenesc de Cercetâri în Igienâ si Epidemiologie au fost create primele sectii de toxicologie în dome-niile practic si stiintific.
În anul 1960, prin Ordinul Ministerului Ocrotirii Sânâtâtii al Republicii Sovietice Socialiste Moldove-nesti (RSSM) nr. 200 din 06.05.1960, s-a decis ca în structura Statiei Sanitaro-Epidemiologice Republi-cane, începând cu anul 1962 (abia peste doi ani), sâ se organizeze un grup de laborator, angajat în investigarea reziduurilor de pesticide din produsele alimentare.
Totodatâ, în anul 1962 au fost raportate rezulta-tele primelor cercetâri de laborator propriu-zise, mai exact, rezultatele celor 154 de investigatii la rezidu-urile de pesticide, cum ar fi: DDT, HCH (hexacloran, lindan), tiofos, granozan etc. De remarcat câ în urmâ-torii doi ani, 1963 si 1964, numârul investigatiilor a sporit pânâ la 206 si, respectiv, 450.
În perioada în care, în agricultura RSSM, erau aplicate pe larg pesticidele, iar în controlul utilizârii lor existau rezerve si imperfectiuni, anual în rândul populatiei se înregistrau intoxicatii alimentare, cau-zate de poluarea produselor cu pesticide.
Astfel, în anul 1964, în s. Strâmba, raionul Râs-cani, 21 de persoane s-au intoxicat (una din ele a decedat) în urma consumârii în stare proaspâtâ a mazârii verzi poluate cu dust (DDT) de 5% si ben-tox-10.
În acelasi an, în s. Bâlâuresti, raionul Câlârasi (azi Nisporeni), ca urmare a utilizârii îndelungate în alimentatie a grâului prelucrat cu granozan s-au intoxicat 7 persoane, inclusiv 2 copii care au decedat. Astâzi, doar prin prisma cazurilor descrise ne putem imagina ce amploare luase utilizarea pesticidelor si ce cantitâti erau aplicate în scopul nimicirii dâunâ-torilor si tratârii plantelor în gospodâria sâteascâ de atunci.
Statia Sanitaro-Epidemiologicâ Republicanâ, care era o institutie metodico-organizatoricâ de frunte a Serviciului Sanitaro-Epidemiologic de Stat, prin Circulara nr. 20-103/12 din 13.01.1963 a obligat inspectorii sanitari de stat ai oraselor si raioanelor (azi - medici-sefi sanitari de stat ai municipiilor si raioanelor) sâ organizeze supravegherea sanitarâ a transportârii, pâstrârii si aplicârii pesticidelor, desi nu existau subdiviziuni specializate în aceste domenii.
Atributiile si competentele respective erau exercitate de specialistii în igiena muncii din cadrul institutiilor Serviciului, care, în scopul prevenirii eventualelor intoxicatii alimentare de origine chi-micâ, si-au sporit activitâtile, inclusiv prin extinderea numârului de investigatii la continutul reziduurilor de pesticide în productia agricolâ.
Studierea documentelor din arhiva Centrului National de Sânâtate Publicâ denotâ câ primul ordin
despre crearea Sectiei toxicologie in cadrul SSER da-teazá cu data de 11.02.1963. Sef al Sectiei toxicologie a fost desemnatá dna NellyZimnita, care s-a aflat la carma ei paná in anul 1965, iar statele noii subdiviziuni prevedeau 9 functii de personal.
Primele rezultate generalizate ale activitátii Sectiei toxicologie a Statiei Sanitaro-Epidemiologice Republicane au fost expuse in Raportul de totalizare (f. 36) Despre activitateaSSER in anul 1964.
Hotárarea Consiliului de Ministri al URSS nr. 86 din 16.02.1965 О мероприятиях по охране здоровья населения в связи с расширением применения в сельском хозяйстве химических средств защиты растений si Hotárarile similare ale Consiliului de Ministri al RSSM nr. 298 din 24.07.1964 si nr. 116 din 20.03.1965 au constituit baza normativá obligato-rie atat pentru Ministerul Gospodárii Sátesti, cat si pentru Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat din cadrul Ministerului Ocrotirii Sánátátii (MOS), cáruia ii reveneau aceste atributii si competente. Totodatá, ele au constituit principiile unificate (de bazá) in organizarea si realizarea supravegherii másurilor de aplicare a pesticidelor in agriculturá, care cereau dotarea angajatilor cu echipament individual de protectie, admiterea in campul muncii a oamenilor sánátosi, bazatá pe rezultatele examenelor medicale obligatorii, in organizarea si desfásurarea cárora existau anumite lacune.
ín istoria dezvoltárii toxicologiei si igienei apli-cárii pesticidelor (azi - Siguranta chimicá si toxicolo-gia), anul 1965 se considerá crucial, deoarece:
1. ín statele de functii ale Directiei Sanitaro-Epi-demiologice a Ministerului Ocrotirii Sánátátii (DSE a MOS) a fost inclusá, in luna aprilie 1965, o unitate de inspector principal igienist in problemele controlului aplicárii pesticidelor in gospodária sáteascá, care a fost detinutá de Victor Bábáláu, Ion Rusu-Lupan, Mihai Dutca si Eugen Stratu. Odatá cu proclamarea Independentei Republicii Moldova, DSE a fost lichi-datá. La crearea ei s-a revenit abia in 2003, la initiativa viceministrului, medicului-sef sanitar de stat, dl Ion Bahnarel.
2. ín februarie a aceluiasi an, in cadrul SSER a fost organizat Laboratorul toxicologie cu 12 unitáti de functii.
3. ín cadrul institutiilor sanitaro-epidemiolo-gice teritoriale au fost formate grupuri de laborator (fiecare avand cate 3 unitáti de functie: chimist cu studii superioare, laborant cu studii medii si asistent), concomitent fiind organizate investigatii pentru determinarea reziduurilor de pesticide. Cátre finele anului 1965, deja 10 statii sanitaro-epidemiologice au raportat despre infiintarea si functionarea subdi-viziunilor respective.
4. Consiliul de Ministri al RSSM, la solicitarea MOS, a alocat mijloace financiare pentru constructia
clâdirilor a 14 laboratoare ale statiilor sanitaro-epi-demiologice (SSE) teritoriale, care au fost asigurate cu necesarul de reactive si veselâ de laborator.
5. La 10.06.1965 au fost aprobate Regulile sanitare pentru pâstrarea, transportarea si utilizarea pesticidelor în gospodâriile agricole, nr. 531-65.
6. Au fost organizate cicluri de pregâtire a specialistilor din SSE si din institutiile medicale în problemele toxicologiei, clinicii, tratamentului si pre-venirii intoxicatiilor cu pesticide, controlului folosirii substantelor chimice în agriculturâ etc.
Una din sarcinile de bazâ ale specialistilor SSE teritoriale consta în obtinerea si evidenta datelor privind cantitâtile de pesticide utilizate în agriculturâ, prin aceasta urmârindu-se evaluarea intensitâtii utilizârii lor în diferite teritorii si în ansamblu pe republicâ.
Astfel, datele mentionate denotâ câ în RSSM, în-tre anii 1960 si 1965, comparativ cu anul 1974, au fost utilizate cantitâti enorme de pesticide (tabelul 1).
Tabelul 1
Cantitâtile de pesticide utilizate în anii 1960-1974
Anii 1960 1961 1962 1963 1964 1965 1974
Cantitatea de pesticide utilizatä (mii tone) 16025 15416 25736 31031 29000 23065 47800
În 1965, conform datelor disponibile, suprafata terenurilor msämäntate constituia circa 1 mil. 160 mii ha. Pe fiecare hectar de teren se aplicau câte 20 kg de pesticide (în jur de 7 kg de pesticide per capita), pe când în 1974 acest indice a constituit 9,9 kg/ha, iar suprafetele însämântate s-au extins pânä la 4,8 mil ha. Lista pesticidelor utilizate în agriculturä, în functie de continutul substantei active, includea 55-60 de denumiri (1965).
În anul 1971, Sectia toxicologie, condusä de Nina Gontovaia, a fost reorganizatä în Sectia supravegherea igienicä a aplicärii pesticidelor si maselor plastice în economia nationalä. Sectiei i-au fost atribuite mai multe functii noi, legate, în primul rând, de producerea articolelor din mase plastice si de necesitatea controlului inofensivitätii lor pentru sänätatea publicä.
Totodatä, atributiile si competentele specia-listilor sectiei includeau elaborarea proiectelor de acte normative, directive si instructiv-metodice de conduitä pentru specialistii responsabili de com-partimentul dat; organizarea lucrului metodic si acordarea ajutorului practic specialistilor statiilor sanitaro-epidemiologice teritoriale în organizarea si efectuarea investigatiilor de laborator la reziduurile de pesticide în produsele agroalimentare si a altor probe din mediu; elaborarea proiectelor de note informative la subiect pentru organele de conducere
ale RSSM - Comitetul Central al Partidului Comunist al Moldovei, Consiliul de Ministri, alte ministere abili-tate. Despre rezultatele controalelor asupra aplicärii pesticidelor, precum si despre nivelul de poluare a mediului rnconjurätor, despre influenta pesticidelor asupra sänätätii umane, despre mäsurile aplicate în cazurile în care erau depistate abateri si rncälcäri ale regulamentelor în vigoare, conducerea de vârf a RSSM era informatä periodic.
În primii zece ani de la crearea sa în cadrul Statiei Sanitaro-Epidemiologice Republicane, Sectia igiena pesticidelor si toxicologie a fost redenumitä de mai multe ori, aceasta msä nu a periclitat activita-tea ei. Dimpotrivä, Sectia si-a intensificat activitätile organizatorice, si-a extins suportul metodic acordat SSE teritoriale.
Bunäoarä, Raportul de totalizare pentru anul 1974 (f. 36) include rezultate elocvente, obtinute în domeniul supravegherii pesticidelor si materialelor polimere.
• SSE raionalä Dubäsari a fost desemnatä scoalä cu experientä maintatä în domeniul igienei pesticidelor, acolo fiind organizat si un atelier de lucru pentru medicii-igienisti din 23 de raioane.
• Au fost organizate seminare cu conducätorii si agronomii gospodäriilor agricole din 15 raioane.
• În 30 de teritorii administrative, la initiativa SSES, au fost organizate sedinte ale comitetelor executive, sindicatelor din ramura agriculturii pe problemele sänätätii populatiei în raport cu riscurile provocate de aplicarea pesticidelor.
• La una din sedintele Colegiului MOS, în anul 1974, au fost examinate chestiunile ce tin de orga-nizarea mäsurilor de ocrotire a sänätätii populatiei din raioanele Slobozia si Cimislia în legäturä cu ex-tinderea aplicärii pesticidelor în agriculturä.
Comparativ cu anii '60, în 1974, de exemplu, în lucrärile cu pesticide erau implicate peste 36000 de persoane. 89,13% dintre acestea au sustinut exame-nele medicale, admise msä la lucrul cu pesticidele au fost doar 27000 de persoane, ceea ce constituia 83,9% din numärul total al persoanelor supuse exa-menelor medicale.
Studierea datelor de arhivä aratä cä teritoriile administrative, în care examenele medicale se des-fäsurau la un nivel ridicat (Dubäsari, Soroca, Floresti, Râbnita etc.), erau înalt apreciate, dar nu erau trecute cu vederea nici cele în care testarea medicalä a an-gajatilor se situa sub media pe republicä (Sträseni, Orhei, Cimislia, Grigoriopol).
Dat fiind faptul cä pesticidele se aplicau cu abateri de la regulamentele de utilizare si cele igienice, în anii '70 ai sec. XX anual se înregistrau 12-42 cazuri de intoxicatii profesionale cu pesticide la diferite
procese de pastrare, pregatire a solutiilor ori aplicare a pesticidelor (tabelul 2).
Tabelul 2
Cazuri de intoxicatii profesionale cu pesticide in anii 19701974
Numarul Transpor- Prepararea Aplicarea Tratarea
Anii total de tarea solutiilor pestici- materialului Altele
cazuri pesticidelor de lucru delor semincer
1970 42 2 8 21 2 9
1971 30 5 8 5 10 2
1972 15 1 1 6 6 1
1973 12 0 1 6 2 3
1974 21 5 1 6 7 2
Fenomenul chimizarii intensive a agriculturii s-a mentinut in RSSM pana la sfarsitul anilor '90.
Cercetarile stiintifico-practice in domeniul toxicologiei experimentale si igienei aplicarii pesticidelor
Intre timp, savantii si specialistii din cadrul subdiviziunilor toxicologice si igienei pesticidelor ale Institutului Moldovenesc de Igiena si Epidemiologie, Statiei Sanitaro-Epidemiologice Republicane, Institutului de Stat de Medicina din Chisinau (azi -Universitatea de Medicina si Farmacie Nicolae Teste-mitanu) s-au afirmat prin participari la diferite foruri stiintifice in domeniul aplicarii metodelor moderne de cercetari toxicologice, studierii consecintelor produselor chimice asupra sanatatii, folosirii tot mai intensive a pesticidelor si a altor substante chimice in agricultura si in menaj.
Incepand cu anul 1951 si pana in prezent, au fost sustinute peste 15 teze de doctor si doctor habilitat in stiinte medicale in problemele toxi-cologiei experimentale si masurilor igienice de aplicare a substantelor chimice, inclusiv a pesticidelor. Prima teza de doctor in stiinte medicale in Republica Moldova a fost sustinuta in 1951, la Odesa, de catre H.G. Guliko, sef Laborator toxicologic din cadrul Institutului Moldovenesc de Igiena si Epidemiologie, cu tema Материалы санитарной характеристики производства ванадиевых соединений и некоторые данные о их токсичности. Printre savantii, care au sustinut cu brio tezele si care si-au adus aportul la fortificarea toxicologiei experimentale si igienei aplicarii substantelor chimice se numara: membrul corespondent al Academiei de Stiinte a Moldovei, dr. hab. st. med., profesorul universitar Nicolae Opopol (1971 si 1990), Valeriu Dobreanschi (1973), Ana Volneanschi (1986), Ion Rusu-Lupan (1990) si altii.
Actualmente, cercetatorii Mariana Zavtoni, Elena Jardan sunt doctoranzi ai profesorului Nicolae Opopol. Speram ca ei nu vor intarzia sa se afirme, ca
vor veni in viitorul apropiat cu noi abordari in toxico-logia substantelor chimice si a pesticidelor, inscriindu-se printre savantii de succes in domeniul dat.
La Conferinta consacrata problemelor de igiena in localitatile rurale, care s-a organizat si s-a desfa-surat la Chisinau in anul 1965, au fost prezentate primele materiale, inclusiv ale medicilor-igienisti din statiile sanitaro-epidemiologice raionale, privind re-zultatele obtinute in domeniul supravegherii aplicarii pesticidelor in gospodaria sateasca si problemele cu care se confruntau.
Forurile stiintifice, inclusiv in domeniul igienei aplicarii pesticidelor si toxicologiei, erau organizate cu regularitate. Astfel, la Conferinta jubiliara, dedi-cata celor 30 de ani de la fondarea Institutului Moldovenesc de Igiena si Epidemiologie (IMIE) (1977), Andrei Discalenco, directorul Institutului, a vorbit in raportul sau despre cercetarile sistematice si rezulta-tele evaluarii igienice a toxicitatii pesticidelor, initiate inca in 1961 (pana la crearea Sectiei toxicologie), in temeiul carora au fost elaborate regulamentele igienice pentru supravegherea utilizarii pesticidelor in diferite zone climato-geografice ale republicii. La aceasta manifestatie stiintifica au prezentat rapoar-te si specialistii in igiena pesticidelor si toxicologia experimentala: Nelly Zimnita, Haia G. Guliko, lurie Viscovatov etc.
In perioada 30-31.10.1990, la Kiev, in cadrul Conferintei stiintifice a URSS Актуальные вопросы токсикологии, гигиены применения пестицидов и полимерных материалов в народном хозяйстве, cu articole stiintifice si teze despre situatia in dome-niul toxicologiei si igienei pesticidelor in RSSM au participat mai multi savanti cu renume, printre care N. Opopol, V. lachim, Ana Volneanschi, A. Vasilos si altii.
Datorita competentelor manageriale si cu-noasterii sistemului de medicina preventiva din tarile fostei URSS si din unele state europene, Mihai Magdei, medic-sef al Statiei sanitaro-epidemiologice republicane, in temeiul argumentelor financiar-eco-nomice, a insistat asupra comasarii mai multor insti-tutii de profil practic si stiintific din cadrul Serviciului Sanitaro-Epidemiologic, care a imbinat sectoarele practic si stiintific intr-o singura institutie - Centrul National Stiintifico-Practic de Igiena si Epidemiologie (CNSPIE). Aceasta idee, cu sustinerea Ministerului Sanatatii, a fost realizata prin Hotararea de Guvern nr. 529 din 28.07.1995 (figurile 1 si 2).
Din 1963 pana in 1995, subdiviziunile din Igiena pesticidelor si toxicologie au suferit mai multe schim-bari structurale, atributiile functionale ale acestora fiind ajustate de fiecare data la cerintele nationale si la situatia din domeniile producerii, depozitarii si aplicarii substantelor chimice si la impactul lor asupra sanatatii populatiei.
1947
Institul Moldovenesc de Igienä, Epidemiologie §i Microbiologie
-■ ^m
1948
Statia Sanitaro-Epidemiologica Republicana
Chimizarea intensiva a agriculturii
1964
Laboratorul Toxicologic H. Guliko
Sef Laborator Igiena si Toxicologia Pesticidelor, 1978-1988, Andrei Vasilos
Sectia toxicologie, 1963, Nelly Zimnita
Sectia toxicologie, 1965, Nina Gontovaia
Sectia supravegherea chimizârii în economia nationalâ, 1974, Tamara Benu
Fondator §i §ef Laborator Toxicologia Alimentelor, 1978-1988, Nicolae Opopol
Sectia supravegherea utilizarii substantelor chimice, 1977, Pavel Socoliuc
Sef Laborator Toxicologia Pesticidelor, 1988-1995, Andrei Vasilos
Sectia supravegherea utilizarii substantelor chimice, 1983, David Fink
Sectia igiena pesticidelor, polimerilor §i plasticului, 1990, Stefan Constantinovici
1995
Comasarea instituiiilor în CNÇPIE
Figura 1. Dezvoltarea subdiviziunilor Toxicologie experimentalà si Igiena Pesticidelor în República Moldova
Dupä anul 1995, subdiviziunile toxicologice si cele de igienä a pesticidelor si polimerilor au fost conduse de specialist experimental si cu renume: Nicolae Opopol, membru corespondent al Acade-miei de Stiinte a Moldovei, dr. hab. st. med., profesor universitar; Tamara Benu; Andrei Vasilos, dr. st. med., conferentiar-cercetätor; Stefan Constantinovici, David Finc, Pavel Socoliuc, care au contribuit la
dezvoltarea si fortificarea acestui compartiment. În perioada mentionatà, în Laboratorul stiintific Pericole chimice si toxicologie al CNSP au fost abordate mai multe teme stiintifice, consacrate toxicologiei moderne, care se refereau la evaluarea toxico-igienicà a mai multor produse chimice, inclusiv pesticide, a estimàrii stàrii de sànàtate a populatiei ori a anumitor grupuri de populatie în relatie cu produsele date.
Laboratorul Çtiintific I Laboratorul Çtiintific I Toxicologia
Toxicologia Polimerilor Toxicologia Generala §¡i a alimentelor,
cu grupul practic, la ■ ■ ■ Pesticidelor, li ■ ■ ■ Nicolae Opopol,
$tefan Constantinovici, Andrei Vasilos, 1995-1997
1995-1997 1995-1997
Grupul stiintific în domeniul toxicologiei si registrul substantelor chimice potential toxice, 2000-2009
Laboratorul §tiintific Pericole Chimice si
Toxicologie, Tatiana Stratulat
§ef Sectie toxicologie, 1997-2010, Pavel Socoliuc
JL
§ef Sectie pericole chimice §¡i toxicologie, Mariana Zavtoni
Centrul Sigurantâ Chimicâ Toxicologie (fondâtprin Ordinul nr. 10-a din 11.02.2011) Iurie Pînzaru, §ef centru (Ordin nr. 10-a din 11.02.2014)
Alla Tîrsina - §ef Sectie supravegherea substantelor Elena Jardan - §ef Laborator Toxicologie Experimentala (Ordin m\149-c din 14.09.2014) ' (Ordin nr. 86-c din 03.05.2013)
Raisa Sîrcu - §ef Laborator Çtiintific Pericole Chimice §i Toxicologie (Ordin nr. 21-c din 02.02.2015)
Figura 2. Comasarea institutiilor în CNSPIE (compartimentul toxicologie si igiena pesticidelor) (HG nr. 529 din 28.07.1995); Ordinul CNSP nr. 83 02.10.1995
Odatâ cu reorganizarea SSES în Serviciul de Su-praveghere de Stat a Sânâtâtii Publice (2009), au fost luate mâsuri radicale, orientate spre dezvoltarea si fortificarea serviciului toxicologie din cadrul CNSP.
Siguranta chimica si toxicologia experimentala la etapa actúala
Dupa anul 2010, Organizatia Mondiala a Sânâtâtii pune accentul în activitatea sa pe evaluarea
securitâtii chimice, atentionând prin aceasta asupra riscurilor pentru sânâtate, provenite din utilizarea produselor cosmetice, de îngrijire a pârului, de curâtat, de spâlat etc., care au în componenta lor substante chimice.
Siguranta chimicâ, ca o componentâ a Centrului de Sigurantâ Chimicâ si Toxicologie, constituie un compartiment de contracarare a pericolelor medico-ecologice ale diferitor agenti chimici, biologici, care pot influenta nefast conditiile de viatâ si de muncâ, starea de sânâtate si morbiditatea unui grup de oameni ce activeazâ într-un anumit domeniu ori a populatiei în întregime.
În anul 2012, dupâ mai multe discutii si dupâ adoptarea Conceptiei privind crearea Centrului Sigurantâ Chimicâ si Toxicologie, la sedinta Consiliului Stiintific al CNSP, a fost creat, prin Ordinul nr. 78-a din 06.08.2012, Centrul Sigurantâ Chimicâ si Toxicologie, în componenta câruia au fost incluse Sectia supravegherea sanitarâ a produselor chimice si toxicologie, Grupul Registrul national al substantelor/ amestecurilor chimice si Serviciul de laborator, fiind instituite si unele functii noi:
- evaluarea factorilor de risc chimic si a determi-nantelor lor pe întreg ciclul de viatâ al substantelor chimice;
- implementarea tehnologiilor moderne de colectare si analizâ a informatiilor privind pro-prietâtile toxice si actiunile specifice ale substantelor, plasate pe piata Republicii Moldova;
- elaborarea actiunilor adecvate si coordonate, ca râspuns la provocârile în urgentele de sânâtate publicâ si în caz de eventuale pericole chimice, care anterior nu erau specifice domeniului dat si altele.
Datâ fiind necesitatea studierii aprofundate, prin metode avansate, a proprietâtilor toxicologice ale unor mârfuri si servicii, în 2013, în cadrul Centrului Sigurantâ Chimicâ si Toxicologie a fost creat Laboratorul Toxicologie Experimentalâ cu vivariu, care anterior activa sub tutela Laboratorului Stiintific Pericole Chimice si Toxicologie. Evaluarea datelor privind cercetârile toxicologice ale produselor chi-mice de menaj, pentru îngrijirea pielii si a pârului, produselor cosmetice decorative si celor speciale, de parfumerie etc. a demonstrat câ numârul probelor investigate este într-o crestere continuâ, constituind 13 probe în anul 2000, fatâ de 737 în 2014, iar numârul de investigatii a sporit de la 150 la, respectiv, 2542 (tabelul 3).
În Laboratorul Toxicologie Experimentalâ, cu exceptia testelor la toxicitate acutâ, subacutâ si sub-cronicâ, efectuate pe animale, se utilizeazâ metode de evaluare a toxicitâtii pe cultura celularâ Tetrahy-
mena Pyriformis, care este o metodá de alternativá in vitro destul de progresistá.
Tabelul 3
Spectrul investigatiilor toxicologice, efectuate în CNSP (2010-2014)
Anii Numärul metodelor Numärul total de
disponible probe investigatii
2000 6 13 150
2005 6 23 230
2008 6 289 980
2010 6 380 1144
2014 6 737 2542
În prezent, prin Ordinul MS nr. 189 din 13.03.2014, în laborator se utilizeazâ metode moderne de testare, preluate din OECD Guidelines, care sunt folosite cu succes în laboratoarele similare din mai multe state, inclusiv în SUA, Belgia, Polonia, Ucraina etc.
În Republica Moldova, toxicologia experimentalâ a progresat rapid în ultimii 10 ani, transformân-du-se dintr-o disciplinâ descriptivâ în una capabilâ sâ explice impactul efectelor toxice asupra sânâtâtii publice. Astfel, pentru prima datâ în istoria de peste 50 de ani a toxicologiei experimentale si sigurantei chimice, s-a pus accentul pe examinarea toxicologicâ a produselor si mârfurilor importate din afara târilor UE, care pot avea impact negativ asupra sânâtâtii populatiei. Se tine evidenta si se evalueazâ datele privind cazurile de intoxicatii acute neprofesionale de etiologie chimicâ, care este consideratâ drept problemâ majorâ de sânâtate publicâ.
Acest lucru nu este întâmplâtor. Anual, în urma utilizârii accidentale ori cu scop de suicid a pestici-delor, a medicamentelor (care se comercializeazâ fârâ restrictii) ori a altor substante chimice, cum ar fi gazele, acizii, bazele, în republicâ se înregistreazâ 5-6 mii de astfel de intoxicatii, dintre care 3,5-5,0% sunt cazuri fatale (figura 3).
Datele prezentate de centrele de sânâtate publicâ municipale si raionale denotâ câ între anii 2011 si 2014 au fost înregistrate 18666 cazuri de intoxicatii acute neprofesionale cu substante chimice, dintre care 830 s-au soldat cu decese (4,4%). Cele mai multe cazuri- 6292 - au fost înregistrate în anul 2013, 219 dintre acestea soldându-se cu deces.
În grupa de intoxicatii cu alte substante toxice (de ex., acid acetic, clor etc.) s-au înregistrat 2514 cazuri (40%), cu 43 de decese (19,6%).
În perioada de referintâ (2011-2014), în Republica Moldova au fost înregistrate 585 de intoxicatii cu pesticide, inclusiv 47 în scop suicidal, care s-au soldat cu deces [8].
În anul 2012 au fost încheiate mai multe contracte de colaborare în domeniul toxicologiei experimentale si sigurantei chimice cu institutii cu
1 2514
К
X « i Г) Л Г) 0 О
e\ о и : H H H H н S н M ■
9\ 9 .. Ä W Cl о Ifl t D
00 « О H О К ff) » » p » С 1Л - - * » 0\QH Jíl ■-гг b 1Л г* m ti _ ia X 2 N N - * ~ lílf4 « » Ii) « О H 4
Alcool Pesticide Medicamente Stupéfiante Gaze Alte substance
toxice
■ afecta)! 2011 decedati 2011 I afectafl 2012 i decedafi 2012 ■ afecta^ 2013 deeedaÇi 2013 ■ afectafi 2014 decedafi 2014
Figura 3. Intoxicatiile acute neprofesionale de etiologie chimicâ, înregistrate în República Moldova, în perioada 2011-2014
renume mondial din Lodz (Polonia), Kiev (Ucraina), Minsk (Belarus).
Mérita a fi apreciatä colaborarea cu Biroul substantelor chimice din Lodz, Polonia. Trei ani consecutiv, colaboratorii acestuia au instruit peste 100 de persoane din Republica Moldova în cadrul Proiectului moldo-polonez privind pregätirea per-sonalului public din tara noasträ în conformitate cu cerintele procesului de ajustare a managementului substantelor chimice la rigorile UE si la alte standar-de internationale. Continuäm sä mizäm pe ajutorul metodic acordat personal de Nikolai Gh. Prodanciuk, academician al Academiei de Stiinte Medicale a Ucrainei, directorul Centrului Stiintific de Toxicologie Preventivä, Sigurantä Alimentarä si Chimicä L. I. Med-vedi, în problemele de fortificare a segmentului de experimentare toxicologicä a produselor cosmetice, de îngrijire a pärului, corpului, inclusiv în problemele ce tin de expertiza si avizarea sanitarä a produselor de uz fitosanitar si a fertilizantilor.
Totodatä, specialistii Centrului de Sigurantä Chimicä si Toxicologie au elaborat si au implementat, în ultimii 5 ani, recomandäri si indicatii metodice, ghiduri practice, atât pentru specialistii din sectorul stiintific, cât si pentru cei din sectorul practic, au participat cu rapoarte la mai multe foruri stiintifice, organizate atât în tarä, cât si peste hotare (Tatiana Stratulat, lurie Pînzaru, Raisa Sîrcu, Mariana Zav-toni si altii). Odatä cu desemnarea, în anul 2015, în
functia de sef Laborator Pericole Chimice si Toxicologie a dnei Raisa Sîrcu, s-au activizat lucrärile de cer-cetare si elaborarea documentelor directive pentru sectorul practic, a lucrärilor stiintifice în domeniu.
Astäzi, specialistii Centrului, printre ei si cei din generatia tänärä - Elena Jardan, Alla Tîrsina, Elena Sanduleac, TatianaManceva si Gh. Turcanu -, s-au încadrat activ în sectorul practic si sunt preocupati, nmpreunä cu medicii-igienisti din centrele de sänä-tate publicä teritoriale, de fortificarea si extinderea activitätilor la compartimentul siguranta chimicä si toxicologia experimentalä din Republica Moldova.
Concomitent, pentru perioada imediat urmä-toare ne propunem sä studiem aprofundat experi-enta institutelor de specialitate ale nanocontaminan-tilor, perturbatorilor endocrini, care actualmente au devenit probleme majore de sänätate publicä.
Concluzii
1. Fondarea subdiviziunilor de toxicologie experimentalä în cadrul Statiei Sanitaro-Epidemio-logice Republicane si al Institutului Moldovenesc de Cercetäri în Igienä si Epidemiologie a fost o necesitate stringentä a timpului.
2. Astäzi, toxicologia experimentalä si siguranta chimicä constituie pentru Republica Moldova o verigä de colaborare cu diferite domenii de interes, în scopul diminuärii riscului chimic asupra sänätätii publice.
3. Colaborarea cu structurile similare din sta-tele dezvoltate va fortifica capacitätile de cercetare si de perfectionare a cunostintelor specialistilor în domeniu.
Bibliografie
1. Loghin Felicia. Toxicologia generalâ. Cluj-Napoca: Editura „Iuliu Hatieganu", 2003, p. 218.
2. www.meduniver.com
3. www.qreferat.com
4. Dârile de seamâ ale Statiei Sanitaro-Epidemiologice Republicane (f. 36) pentru anii 1962-1985.
5. Документы работы юбилейной сессии МНИИГЭ, посвященной 30-летию основания института за 1977 год.
6. Молдавский Национальный Исследовательский Институт Гигиены и Эпидемиологии, 1967 г.
7. Материалы научно-практической конференции, посвященной 20-летию Республиканской Санэпидемстанции, 1969 г.
8. Darea de seamâ privind supravegherea de stat a sânâtâtii publice pentru anii 2010-2014 (f. 18-sän.).
Prezentat la 28.09.2015
