CC BY
25SUPLIMENTE ALIMENTARE §I INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE CLINIC RELEVANTE
Lucia TURCAN, Victor GHICAVÎI, Nicolae BACINSCHI,
Catedra Farmacologie §i Farmacologie Clinicä, USMF Nicolae Testemitanu
Summary
Dietary supplements and clinical significant drug interactions
Dietary supplements, usually presented as a complex of vitamins, minerals, protein, creatine and other components "ergogenic" designed to improve physical and mental performance and quality of life. In recent years the number of people who use this form of nutrition is growing further, but the effectiveness and safety of these products often remain questionable, but concomitant administration of dietary supplements and some drugs can be harmful. It is therefore important to consult a doctor when using dietary supplements, especially when combined with use of drugs for avoiding adverse effects and potentially dangerous interactions.
Keywords: dietary supplements, physical and mental performance, drug-supplements interactions.
Резюме
Пищевые добавки и клинически значимые лекарственные взаимодействия
Биологически активные добавки (пищевые добавки) представляют собой, как правило, комплекс витаминов, минералов, белков, креатина и других «эргогенных» компонентов, направленные на улучшение физических и интеллектуальных данных, а также на улучшение качествa жизни. В последнее время все больше людей прибегают к данной форме дополнительного питания, но эффективность и безопасность этих биологически активных добавок остается под вопросом, а взаимодействия, которые могут возникнуть при совместном употреблении с некоторыми лекарствами, могут быть опасными для жизни. Поэтому очень важна консультация врача при применении пищевых добавок, особенно при совместном употреблении с лекарствами, чтобы избежать побочных реакций и потенциально опасных взаимодействий.
Ключевые слова: пищевые добавки, физические и интеллектуальные данные, лекарственное взаимодействие с пищевыми добавками
Introducere
Industria suplimentelor alimentare (SA) cunoaste o evolutie spectaculoasá, atingând cifre de afaceri de ordinul zecilor de mi-liarde în Statele Unite ale Americii (SUA). Atât la capitolul elaborare si fabricare, cât si la utilizarea acestora, SUA detin întâietatea, fiind urmate de producátori europeni, precum Germania si Italia, apoi de Rusia si China [1, 2]. În Republica Moldova se atestá, de asemenea, o sporire a interesului fatá de aceste produse, care în mare parte sunt importate din stráinátate. Utilizarea tot mai largá a suplimentelor alimentare este impusá si de modul de viatá în societatea contemporaná. Tentatia utilizárii agentilor farmacologici si chimici, care ar putea spori performantele inte-lectuale si fizice, rezistenta, capacitatea de refacere dupá efortul fizic si intelectual, este în ascensiune, iar utilizarea suplimentelor alimentare în asociere cu activitáti de intensitate sporitá pot duce la complicatii grave, inclusiv decese [3-7].
Sporirea interesului fatá de suplimentele alimentare si consumul tot mai abuziv si necontrolat impun o atitudine tot mai riguroasá din partea autoritátilor de reglementare si control fatá de aceastá categorie de produse. Aceste sub-stante sunt produse ce se aflá la hotarul dintre medicamente si alimente.
Conform Directivei Uniunii Europene 46/2002, suplimentele alimentare sunt destinate consumului pe cale oralá de cátre persoane sánátoase care necesitá un aport exogen mai ridicat datoritá unor cerinte nutritionale specifice, legate de: starea fiziologicá (cum ar fi sarcina si lactatia); perioada de vârstá (de exemplu: copii de vârstá micá, adolescenti, persoane de vârsta a treia); activitáti fizice intense, inclusiv sportul de performantá; profesiile bazate pe efortul fizic etc. Suplimentele alimentare sunt produse de origine vegetalá, animalá, mineralá sau com-binatia acestora si sunt menite sá amelioreze conditia fizicá prin cresterea fortei fizice, rezistentei, concentratiei si capacitátii, randamentului muncii [8].
Actualmente, în Republica Moldova, cerintele pentru pla-sarea pe piatá a suplimentelor alimentare sunt reglementate partial prin Hotárarea Guvernului nr. 538 din 02 septembrie 2009 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind suplimentele alimentare, iar lista suplimentelor alimentare aprobate spre comercializare si utilizare este disponibilá pe site-ul Cen-trului National de Sánátate Publicá (www.cnsp.md. Registrul suplimentelor alimentare). Reglementarea acestor produse pe piata Republicii Moldova este necesará pentru asigurarea plasárii pe piatá a unor produse sigure si inofensive, furnizarea
informatiei complete si veridice privind proprietätile produsului, precum si pentru garantarea unui nivel sporit de protectie a consumatorilor si minimizarea gradului de confundare cu medicamentele.
Elaborarea si producerea SA în mare parte sunt efectuate de industria alimentarä, însâ dupä tehnologia si normativele preluate de la industria farmaceuticä. În procesul de elaborare a SA, un rol esential îl au cercetärile combinatiilor rationale opti-me ale produsului finit. SA dupä formä (comprimate, capsule, pulbere, extracte, siropuri, tincturi etc.) pot fi atribuite la produsele medicamentoase, iar dupä continut (plante, vitamine, microelemente etc.) - la produse ce pot fi procurate în supermarketuri, clu-buri sportive si nu neapärat în farmacii.
Mentionäm cä SA se deosebesc de alimentele propriu-zise prin urmätoarele aspecte:
- în primul rând, principiile incluse în SA sunt strict dozate. Compozitia calitativä si cea cantitativä sunt standardizate si indicate pe ambalajul si eticheta produsului si nu se mo-dificä pe parcursul termenului de valabilitate stabilit;
- în al doilea rând, coraportul substantelor incluse în SA se selecteazä având în vedere necesitätile fiziologice ale organismului uman.
Astfel de cerinte nu se mainteazä fatä de alimente si, cel mai important, SA nu vor substitui alimentele, ci doar vor suplini ratia alimentarä.
Totodatä, SA se deosebesc si de produsele medicamentoase, si anume:
- inofensivitatea demonstratä, efecte adverse minore, precum si riscul supradozärii foarte mic sau nul comparativ cu preparatele medicamentoase, pe de o parte, msä administrare abuzivä, necontrolatä, cu riscul dezvoltärii interactiunilor medicamentoase periculoase, pe de altä parte;
- dezvoltarea mai lentä a actiunii, iar efectul - mai durabil;
- popularitate si încredere mai sporitä a popula-tiei fatä de componentele naturale incluse în compozitia SA, fiind utilizate în mare parte cu scop profilactic sau de tratament adjuvant. Suplimentele alimentare pot fi atât mono-, cât
si policomponente si pot fi clasificate si dupä efectul de bazä pe care îl dezvoltä. Astfel, distingem câteva categorii:
• SA cu caracter adaptogen si imunostimulator (extract de Leuzeia-Elton, Leveton; rodiola Ro-sa-Adaviton; echinacea si produsele cu continut de echinacea etc.);
• SA cu caracter actoprotector, sporirea perfor-mantei fizice si intelectuale (N-acetilcisteina, acidul acetilsalicilic, arginina, L-triptofanul, vitaminele grupei B, zer din lapte etc.);
• SA cu proprietäti antioxidante (vitamina C);
• SA cu caracter anabolizant (Tribelus, TribeSte-rone 1500, Nitrex etc.);
• SA cu proprietäti de suport plastic, stimulatoare ale proceselor reparatorii (aminoacizii-L-valinä, L-leucinä, L-izoleucinä etc.);
• SA cu caracter energizant (creatina sintetizatä in organism din glicinä, argininä si metioninä, depozitatä in tesuturi sub formä de creatin-fosfat);
• SA cu proprietäti de restabilire, de bioregene-rare, rehidratare etc. [9-10].
Printre beneficiile suplimentelor alimentare se enumerä urmätoarele: sursä energeticä, rezistentä si regenerare muscularä, recuperare acceleratä dupä efort intens, cresterea performantei fizice, reduce-rea incidentei bolilor, infectiilor, in special infectiile cäilor respiratorii superioare, ameliorarea functiei sistemului imun, reducerea incidentei fracturilor de col femural la persoanele varstnice etc. [11-14].
Cu toate acestea, eficacitatea suplimentelor alimentare deseori rämane discutabilä, pe cand pericolul asociat cu administrarea necontrolatä si abuzivä a acestora este cat se poate de real. Industria suplimentelor alimentare reprezintä o afacere foarte profitabilä si este incä insuficient de riguros controlatä, spre deosebire de medicamente, de cätre autoritätile de reglementare, astfel cä produsele de acest gen pot sä nu continä doar ceea ce este indi-cat pe etichetä, ci si un sir de substante potential periculoase.
Deseori testele de laborator ale unor astfel de produse constatä cä chiar si suplimentele naturale contin in compozitie diverse substante chimice care nu au fost indicate, inclusiv decongestante, diuretice, psihostimulatori sau alti agenti sintetici. Din aceste motive, ele pot declansa un sir de reactii adverse grave, complicatii ale afectiunilor preexistente, precum si interactiuni medicamentoase potential periculoase.
Suplimentele alimentare de origine vegetalä, asa-numitele produse"naturale sigure", de asemenea pot provoca interactiuni potential periculoase. ín tabelul ce urmeazä vom enumera cele mai des sem-nalate interactiuni medicamentoase cu produsele vegetale, ce se contin in suplimentele alimentare [15-21].
Plante medicínale cu un risc sporit de interactiuni medica-mentoase clinic relevante
Planta Sursa Interactiune raportata sau suspectatâ
Sunätoare Hypericum perforatum (St. John 's Wort) (pärtile aeriene) Warfarina (risc de hemoragii); inhibitorii recaptârii serotoninei (producerea sindromului serotoninic); indinavirul, digitoxina, teofilina, ciclosporina, contraceptivele orale (mic^orarea biodisponibilitâtii cu scâderea eficacitâtii tratamentului) [15-18]
Ginseng Panax ginseng (rädäcina) Antidepresive din grupa inhibitorilor MAO (pot provoca episoade maniacale sau cefalee severa); warfarina (risc de hemoragii sau mic^orarea eficacitâtii); corticosteroizii §i estrogenii (efect de potentare) [15-19]
Ginkgo biloba Ginkgo biloba (frunzele) Warfarina (risc de hemoragii) [15, 16, 17, 21]
Ginger Zingiber officinale (rizomii) Sulfaguanidina, grupa antibacteriene sintetice, sulfamide (creóte absorbtia, respectiv concentratia plasmaticâ cu risc de supradozare)[15-17]
Echinacea Echinacea purpurea L. (partea aerianä §i rädäcina) Cafeina (încetineçte metabolismul, totodatâ modifica activitatea citocromului CYP 450 influentând eficacitatea §i siguranta medicamentelor metabolizate pe aceastâ cale) [11, 12, 15, 16]
Usturoi Allium sativum (bulbii) Warfarina (risc de hemoragii) [15, 16]
Angelica Dong Quai Angelica sinensis (rädäcina) Warfarina (risc de hemoragii) [15-17]
Salvie Salvia miltiorrhiza (rädäcina) Warfarina (risc de hemoragii) [15-17]
Aloe Aloe ferox (frunzele) Glicozidele cardiace §i preparatele antiaritmice (potentarea actiunii) [15-17]
Efedra chinezeascä (Ma-huang) Ephedra sinica (frunzele) Inhibitorii MAO (pot provoca hipertensiune arterialâ); glicozidele cardiace §i halotanul (pot provoca aritmii cardiace); cafeina (intensifica reactiile adverse din partea SCV [3-7, 15-17]
Astragal Astragalus membranaceus (rädäcina) Ciclosporina, azatioprina, metotrexatul (antagonizeazâ efectele imuno-supresive scontate) [15-17, 22]
Planta Sursa Interactiune raportata sau suspectatâ
Odolean medicinal Valeriana officinalis L. (rizomul §i rädäcina) Sedativele, hipnotícele, analgezicele opioide, anxioliticele, antidepresivele, alcoolul (potentarea efectului sedativ, deprimarea SNC) [15-17]
Lemn dulce Glycyrrhiza glabra L. (rizomul §i rädäcinile) Corticosteroizii §i diureticele tiazidice (potentarea actiunii); glicozidele cardiace (potentarea actiunii prin creçterea sensibilitätii miocardului) [15-17]
Alte interactiuni semnificative au fost semnalate pentru coenzima Q 10, care interactioneazá cu war-farina, micsorând eficacitatea si respectiv crescând riscul de formare a trombusurilor, deci impune o monitorizare mai intensá a timpului protrombinic. Suplimentele bogate în vitamina K de asemenea vor influenta tratamentul antitrombotic, micsorând eficacitatea, deci sporind riscul trombozelor [23].
Acestea sunt doar cele mai des semnalate in-teractiuni între suplimentele alimentare cu continut de plante sau microelemente cu potential mare de modificare a efectelor medicamentelor.
Referitor la aminoacizi, rolul acestora în sinteza proteinelor este esential, msá trebuie sá cunoastem toate efectele si consecintele administrárii necon-trolate a suplimentelor alimentare cu continut de aminoacizi; de exemplu, administrarea triptofanului necesitá asocierea complexului vitaminic B într-o formulá echilibratá (de la 50 pâná la 100 mg de vitamine Bl, B2 si B6).
Pentru evitarea pericolelor ascunse la admi-nistrarea suplimentelor alimentare este necesar de respectat câteva másuri esentiale:
• consultatia unui medic sau nutritionist înaintea selectárii si administrárii unui supliment nutri-tiv;
• colectarea informatiei despre mecanismul de actiune si efectele declansate, atât pe termen scurt, cât si consecintele care pot apárea în timp;
• siguranta cá suplimentul selectat posedá un certificat de calitate.
Totodatá verificati dacá produsul contine pe etichetá urmâtoarele informatii: denumirea supli-mentului si a substantei/substantelor active, infor-matiile necesare pentru consumul corect al supli-mentului nutritiv; modul de administrare, termenul de valabilitate, conditiile de pástrare; atentionarea
cá produsele fac parte din categoria suplimentelor alimentare, date despre producátor, alte atentionári si precautii (in functie de varstá, sex, stil de viatá si/ sau individ etc.).
Tinem sá mentionám cá este interzisá prescri-erea, recomandarea sau oferirea cátre consumatori si sportivi a suplimentelor alimentare ce contin precursori ai hormonilor androgeni si/sau alte substante cuprinse in Lista interzisá a Agentiei Mondiale Antidoping (AMAD). Conform legislatiei europene, in cazul in care suplimentul alimentar contine precursori ai hormonilor androgeni si/sau alte substante interzise sportivilor, plasarea pe piatá a produsului se va face doar cu inscriptionarea pe etichetá a men-tiunii Produs interzis sportivilor.
Etichetarea, prezentarea si publicitatea suplimentelor alimentare nu trebuie sá includá afirmatii directe sau care sá inducá ideea cá o dietá cores-punzátoare si diversificatá nu poate asigura cantitáti adecvate de substante nutritive in general [8]. Astfel, publicitatea suplimentelor alimentare necesitá un control la fel de riguros ca si publicitatea medica-mentelor, cu verificarea minutioasá a informatiilor care apar in materialul publicitar.
Concluzie
Interactiunile dintre suplimentele alimentare si medicamente existá si pot avea consecinte clinice grave. Medicul se va informa dacá pacientul utilizea-zá suplimente alimentare, inainte de instituirea unui tratament medicamentos. Totodatá, se va tine cont de posibilitatea aparitiei reactiilor adverse, in special in cazul administrárii concomitente a mai mult de 4-5 suplimente alimentare. Utilizarea necontrolatá a acestora (doze inadecvate, cure nelimitate etc.) creste considerabil riscul aparitiei reactiilor adverse si interactiunilor supliment-medicament potential periculoase. Numai respectarea tuturor rigorilor fatá de aceastá categorie de produse poate garanta rezultatul scontat.
Bibliografie
1. Gruenwald J. The supplement markets in the US and Europe. In: Neutraceuticals World, 2000 Jul./Aug., p. 36-37.
2. Radimer K., Bindewald B., Hughes J., Ervin B., Swanson C., Picciano M.F. Dietary supplement use by US adults: data from the National Health and Nutrition Examination Survey, 1999-2000. In: Am. J. Epidemiol., 2004;nr. 160(4), p. 339-349.
3. Christine A. Haller, Neal L. Benowitz. Adverse Cardiovascular and Central Nervous System Events Associated with Dietary Supplements Containing Ephedra Alkaloids N. In: Engl. J. Med., 2000; nr. 343, p. 1833-1838.
4. Adverse events associated with ephedrine-containing products. Texas, December 1993 - September 1995. In: JAMA, 1996; nr. 276, p. 1711-1712.
5. Josefson D. Herbal stimulant causes US deaths. In: BMJ, 1996; nr. 312, p. 1378-1379.
6. Zahn K.A., Li R.L., Purssell R.A. Cardiovascular toxicity after ingestion of "herbal ecstasy". In: J. Emerg. Med., 1999; nr. 17, p. 289-291.
7. Zaacks S.M., Klein L., Tan C.D., Rodriguez E.R., Leikin J.B. Hypersensitivity myocarditis associated with ephedra use. In: J. Toxicol. Clin. Toxicol., 1999; nr. 37, p. 485489.
8. Gabriela Gorban, Nicoleta Florescu. Suplimente alimentare. Ghid, editia 1, Bucurejti, 2013.
9. Горчакова Н.А., Гудивок Я.С., Гунина Л.М. и др. Фармакология спорта. 2010.
10. Gleeson M., Nieman D.C., Pedersen B.K. Exercise, nutrition and immune function. In: Sport Sci., 2004, Jan.; p. 115-125.
11. Berg A., Northoff H., Konig D. Influence of Echnacine (E31) treatment on the exercise-induced immune response in athlets. In: Journal of Clinical Research, 1998, nr. 1, p. 367-380.
12. Barrett B. Medicinal properties of Echinacea: critical review. In: Phytomedicine, 2003, nr. 10(1), p. 66-86.
13. McAlindon T.E., La Valley M.P., Gulin J.P., Felson D.T. Glucosamine and chondroitin for treatment of osteoarthritis: a systematic quality assessment and metaanalysis. In: JAMA, 2000, nr. 283(11), p. 1469-1475.
14. Kris-Etherton P.M., Harris W.S., Appel L.J. Fish consumption, fish oil, omega-3 fatty acids, and cardiovascular disease. In: Circulation, 2002, nr. 106(21), p. 27472757.
15. Fugh-Berman A. Herb-drug interactions. In: Lancet, 2000; nr. 355, p. 1019-1020.
16. Blumenthal M. Interactions between herbs and conventional drugs: introductory considerations. In: Herbalgram, 2000; nr. 49, p. 52-63.
17. Miller L.G. Herbal medicinals: Selected clinical considerations focusing on known or potential drug-herb interactions. In: Archives Internal Medicine, 1998; nr. 158(20), p. 2200-2211.
18. Mai I. et al. Hazardous pharmacokinetic interaction of St. John's wort with the immunosuppressant cyclosporin. In: International Journal of Clinical Pharmacology and Therapy, 2000; nr. 38(10), p. 500-502.
19. Obach R.S. Inhibition of human cytochrome P450 enzymes by constituents of St. John's wort, an herbal preparation used in the treatment of depression. In: Journal of Pharmacology and Experimental Therapy, 2000; nr. 294(1), p. 88-95.
20. Bahrke M.S., Morgan W.P. Evaluation of theerogogenic properties of ginseng. In: Sports Med., 2000; nr. 29, p. 113-133.
21. Diamond B.J., Shifflett S.C., Feiwel N., et al. Ginkgo biloba extract: mechanisms and clinical indications. In: Arch. Phys. Med. Rehabil., 2000; nr. 81, p. 668-678.
22. Barone Gary W., Gurely Bill J., Ketel Beverley L., Abul-Ezz Sameh R. Herbal supplements: a potential for drug interactions in transplant recipients. In: Clinical transplantology, Jan. 2001, vol. 71, issue 2, p. 239-241.
23. Gardiner P., Graham R.E., Legedza A.T.R., Eisenberg D.M., Phillips R.S. Factors associated with dietary supplement use among prescription medication users. In: Arch. Intern Med., 2006; nr. 166(18), p. 1968-1974.
