CC BY
6REZULTATE PRELIMINARE ALE MÄSURÄRII EXPERIMENTALE A PRINCIPALELOR SURSE NATURALE DE RADIATII IONIZANTE
Serghei VÎRLAN,
Centrul National de Sänätate Publica
Summary
Preliminary results of the experimental measurement of the main natural sources of ionizing radiation
The purpose of this article is to present the preliminary results of dosimetric, radiometric and spectrometric measurements and to estimate the population exposure to irradiation risk in the high risk areas from the main natural sources of ionizing radiation. This article summarise the need to improve perception of the population about existing situation on the main natural sources of environmental ionizing radiation and their concentration values, the potential risk associated with exposure to high concentrations of environmental natural radionuclides (226Ra, 232Th and 40K), fund gamma, as well as radon (222Rn) and its short life products from indoor air of dwellings and production space. Studying the average values of 222Rn activity in the indoor air of residential rooms and partially ones for the production, it was found high concentrations which depends on their location: in the basement rooms (550-700 Bq/m3), followed by rooms located at the semi-basement (200-450 Bq/m3), private houses with 1 level (150-250 Bq/m3). In the block type rooms on the ground floor and above, the 222Rn concentrations were 20-110 Bq/m3. Knowing the measurements results, investigations and the preliminary assessments allow finally evaluations to appreciate the real threat of these risk factors and to elaborate the appropriate protective measures.
Keywords: radionuclides, natural sources of radiation, measurements, results, irradiation, risk, disintegration, radioprotection
Резюме
Предварительные результаты экспериментальных измерений ocнoвных природныл источников ионизирующего излучения
Основной целью данной статьи является представление предварительных результатов радиометрических, дозиметрических и спектрометрических измерений радона и оценка воздействия на населена радиационного фактора, в зонах высокого риска, от главных естественных источнитв ионизирующего излучения. Статья обобщает необходимость улучшения восприятия населением в целом существующего положения относительно основных природных источников ионизирующего излучения окружающей среды и значениях их концентраций, потенциальтго рисш при воздействии повышенных концентраций природных радионуклидов окружающей среды (226Ra, 232Th и 40K), гамма фонa, а также радона (222Rn) и продуктoв его распада в воздухе жилых и производственных помещений. Исследования средних значений активности 222Rn в воздухе жилых помещений и частично в производственных помещениях, в зависимости от их размещения и расположения продемонстрировали высокие концентрации в подвальных помещениях (550-700 Бк/м3), за ними следовали цокольные помещеня (200-450 Бк/м3), индивидуальные дома с одним уровнем (150-250 Бк/м3). B блочных домах, на первых этажax и выше, концентрации 222Rn составили 20-110 Бк/м3. Bыявленныерезультаты измерений, предварительных исследований и их оценит позволяют окончательно оценить реальную опасность воздействия данных факторов риска и разработать адекватньк меры защиты.
Ключевые слова: радионуклиды, естественные источники излучения, измерения, результаты, облучение, риск, распад, радиационная защитa
Introducere
Sursele naturale de radiatii ionizante au un impact major ca factor de risc asupra sänätätii publice, îndeosebi expunerea la ra-donul din aerul interior al spatiilor locative si/sau cele de productie, care este consideratä a doua cauzä sau al doilea factor de risc important în dezvoltarea cancerului bronhopulmonar dupä fumat. În acest context, este necesarä esti-marea riscului atribuabil, inclusiv de la descendentii säi de viatä scurtä, urmând a fi efectuatä prin mai multe analize epidemiologice, care la rândul lor vor permite cuantificarea efectelor radiatiilor ionizante asupra diferitelor sta-dii ale carcinogenezei, cum ar fi: initierea (dobândirea mutatiei oferind un avantaj de crestere), promovarea (cresterea clonalä a celulelor initiate) si transformarea (dobândirea mutatiilor, care duc la tumori maligne) [6].
Scopul cercetárii
În cadrul acestui studiu au fost efectuate mäsuräri dozimetri-ce, radiometrice si spectrometrice ale principalelor surse naturale de radiatii ionizante, cu prezentarea rezultatelor preliminare obtinute si estimarea expunerii populatiei riscului de iradiere.
Material si metode
Prezenta radonului în aerul interior este foarte variabilä de la o locuintä la alta si de la o regiune la alta si este, de fapt, o variabilä aleatorie ce urmeazä sä fie studiatä în cadrul cercetärii initiate, cu instrumente statistice. Cu toate acestea, este esential sä se aleagä o distributie statisticä
potrivitä a datelor care vor permite efectuarea dife-ritor previziuni chiar si pe baza unui numär limitat de date. De exemplu, cota-parte a locuintelor care au o concentratie mai mare de radon ce depäseste nivelul de referintä stabilit este adesea folositä ca indicator al riscului de poluare cu radon a aerului interior al locuintelor si, in consecintä, al riscului de expunere la radon in interiorul acestor locuinte din zona datä.
O deviere a datelor cu concentratii mari, care fac abateri de la normele existente, mai exact un exces de date cu valori ridicate, au fost inregistrate si studiate de mai multi autori in aerul interior al spatiilor de producere si al locuintelor [2, 3]. Autorii mai multor cercetäri privind concentratiile de radon in aerul interior al locuintelor nu au luat in calcul o posibilä stratificare a datelor, de exemplu, in functie de geologie. Toate aceste lucräri au in comun o abordare pur empiricä, färä utilizarea vreunui model fizic de bazä. Abaterile concentratiei de radon de la normele recomandate (stipulate in legislatia in vigoare) pot fi teoretic asteptate, deoarece concen-tratia in aerul din locuinte nu este un produs numai ca rezultat al randomizärii, ci suma a trei componente in mare mäsurä independente, fiecare dintre acestea fiind produsul al mai multor factori: radonul exalat din solul subiacent locuintei, care se acumuleazä in subsolul casei; radonul provenit sau exhalat din ma-terialele de constructie si radonul din exterior. Aceste trei componente sunt diferite din punctul de vedere al valorii lor medii, precum si prin variabilitatea lor intre diferite tipuri de locuinte [5].
Conform mai multor cercetäri internationale, se estimeazä cä circa 50% din expunearea populatiei la toate sursele naturale de radiatii ionizante le revin radonului (222Rn) si descendentilor säi de viatä scurtä (220Rn, 219Rn). Radonul este cunoscut ca a doua cauzä cea mai importantä a cancerului bronhopulmonar dupä fumat; proportia de cancere pulmonare atribu-ite radonului in lume este estimatä a fi in intervalul 3-14% [10].
Pentru a imbunätäti perceperea populatiei per ansamblu si nivelul de monitorizare a principa-lelor surse naturale de radiatii ionizante din mediul ambiant, este esential sä se efectueze informarea in masä privind riscul potential asociat expunerii concentratiilor sporite, monitorizarea continuä a concentratiei de radon in diferite conditii climaterice, adicä pentru toate anotimpurile (sezonier), precum si a radionuclizilor naturali din materialele de constructie, produsele alimentare, apä si sol.
Radionuclizii naturali sunt, de obicei, prezenti in rocä, sol, materiale de constructie si finisare, plante, apä si aer. Informatiile despre concentrarea princi-palilor radionuclizi naturali in mediu si efectul lor
asupra mediului inconjurätor, dar si asupra organis-mului uman, sunt de mare importantä in mai multe domenii ale stiintei si ingineriei. Prin urmare, este necesar sä se cunoascä distributia materialelor din piaträ naturalä, provenitä din rocile predominante, care poate fi o sursä ce contine niveluri sporite de radionuclizi naturali. Radionuclizii principali prezenti in mod natural in sol includ: 226Ra, 232Th si 40K. Radiatiile gama emise de acesti radionuclizi naturali reprezintä una dintre principalele surse de iradiere a organis-mului uman si contribuie la totalul dozei absorbite prin inhalare, ingestie si iradiere externä. Prezenta radionuclizilor mentionati in cantitäti sau concentratii sporite, ce depäsesc nivelul admis in NFRP (Normele Fundamentale de Radioprotectie, 2000), devin un pericol real pentru sänätatea populatiei.
Expunerea organismului acestor factori de risc mai poate fi asociatä cu leucemia si cu alte tipuri de cancer, cum ar fi melanomul, cancerul de rinichi si prostatä. Ca urmare, radioactivitatea solului si a altor factori de mediu este, de obicei, importantä pentru crearea unei baze de date in monitorizarea continuä, cu o ulterioarä evaluare repetatä si reinnoire a datelor ori de cate ori este nevoie, pentru a putea estima care este impactul asupra organismului, a stabili mijloace-le de protectie impotriva tuturor surselor naturale de radiatii ionizante si modalitatea de explorare a lor. Un aspect nu mai putin important in realizarea acestei cercetäri este faptul cä concentratia radionuclizilor naturali din sol este variabilä si variazä de la o regiune la alta in intreaga lume [4, 7].
Prin urmare, studiul privind mäsurarea concentratiei activitätii radionuclizilor naturali si concentratiei de radon pe teritoriul Republicii Moldova, precum si a radionuclizilor naturali in produsele de import, indeosebi din tärile vecine (Ucraina, Romania), are o semnificatie importantä pentru Serviciul de Supraveghere de Stat al Sänä-tätii Pupblice (SSSSP). Un astfel de studiu este util pentru stabilirea inofensivitätii produselor utilizate din mediul inconjurätor si evaluarea riscului pentru sänätatea publicä.
Pentru a mäsura concentratia de activitate naturalä a radionuclizilor din probele de sol, materiale de constructie, apä si produse alimentare, acestea sunt investigate si monitorizate la nivel national, indeosebi produsele de import, pentru a fi normate spre utilizarea lor ulterioarä in sigurantä, in scopurile prestabilite. Concentratiile activitätii radionuclizilor naturali 226Ra, 232Th si 40K sunt mäsurate in diverse produse si in materia primä a acestor produse (probe de investigat), cu ajutorul unui spectrometru de tip gama-beta multicanal. Este bine cunoscut faptul cä radionuclizi naturali (226Ra, 232Th si 40K) nu sunt dis-tribuiti uniform in sol. Astfel, distributia neuniformä
a acestora se datoreazä neechilibrului dintre 226Ra si produsii säi de dezintegrare. Pentru uniformitate, la estimarea expunerii, concentratiile radionuclizilor au fost definite cu termenul de echivalent al radiului (Raeq), avand ca unitate de mäsurä - Bq/kg. Aceasta permite compararea activitätii specifice din materia-lele care contin diferite cantitäti de 226Ra, 232Th si 40K, care este datä de relatia:
Ra = C.+1,43 C+0,07 CK
eq Ra ' Th ' K
unde: CD, C. si C sunt concentratiile de activitate ale
Ra Th K
226Ra, 232Th si 40K in Bq/kg sau Bq/l respectiv.
Pentru o distributie uniformä a radionuclizilor 226Ra, 232Th si 40K, doza absorbitä in aer la suprafata solului, la o inältime de 1 m este calculatä folosind urmätorul factor de conversie: 0.0414nGy/h/Bq/ kg pentru 40K, 0.461nGy/h/Bq/kg pentru 226Ra si 0.623nGyh-1/Bq/kg-1 pentru 232Th.
Factorii de conversie utilizati pentru a calcula doza absorbitä in aer per unitate a concentratiei de activitate, Bq/kg, sunt dati de UNSCEAR (2000):
D(nGy/h) = 0CRa + 0.623CTh + 0.0414CK, unde: C , CT. si C sunt concentratiile de activitate ale
Ra Th K
radiului, thoriului si potasiului in proba investigatä.
Solul ca teren este utilizat pentru constructia caselor locative, de aceea acesta va contribui la doza externä gama din interiorul locuintelor. Pentru a estima riscul potential de expunere a populatiei la doza externä gama, este necesar de a se calcula indicele riscului extern, (Rex), care se calculeazä prin urmätoarea formulä:
Rx = CRa/370 + CTh/259 + C/4810,
unde: C , C si C sunt concentratiile de activitate
Ra Th K
ale 226Ra, 232Th si 40K in Bq/kg. Atunci cand valoarea R este mai micä decat o unitate, radiatia primitä
ex
de locuitori va fi mai micä de 1,5 mGy/an. Valoarea maximä a R consideratä egalä cu o unitate va
ex
corespunde limitei superioare a Raeq (370 Bq/kg). Expunerea internä la 222Rn si descendentii radioactivi de viatä scurtä ai acestuia este controlatä de riscul intern (Rin), care este calculat prin relatia:
Rnn = CRa/185+CTh/259+CK/4810, '
unde: C , C si C sunt concentratiile de activitate
Ra Th K
ale 226Ra, 232Th si 40K in Bq/kg. Pentru utilizarea in sigurantä a solului pentru constructia locuintelor, R trebuie sä fie mai mic de 1 [1].
in L J
Valorile concentratiilor radioactivitätii naturale, mäsurate pentru 226Ra, 232Th si 40K de la diferite probe (materiale de constructie si finisare sau materia primä a acestora) cu scopul utilizärii ulterioare pe teritoriul Republicii Moldova in constructii si finisare, sunt date in tabelul ce urmeazä.
Conform Normelor Fundamentale de Radiopro-tectie (NFRP-2000), activitatea efectivä specificä (Aef) a radionuclizilor naturali in materialele de constructie
extrase din locurile de origine ale zäcämintelor (pia-trä spartä, prundis, nisip, argilä, materie primä din ciment, cärämidä etc.) sau produsele derivate ale industriei, deseuri industriale, utilizate la fabricarea materialelor de constructie (cenusa, zgura etc.) nu trebuie sä depäseascä:
a) pentru materialele utilizate la constructia edificiilor locative si publice noi (clasa I): Aef = ARa + 1,31 ATh + 0,09 AK < 300Bq/kg, unde ARa, ATh si AK suant activitätile specifice ale 226Ra, 232Th si 40K (Bq/kg);
b) pentru materialele utilizate la constructia drumurilor in limitele teritoriului zonelor locative si al zonelor in perspectivä de constructie, la constructia edificiilor industriale (clasa II): Aef < 600 Bq/kg;
c) pentru materialele utilizate la constructia obiectivelor industriale izolate, unde este exclusä aflarea pesoanelor, a drumurilor in afara localitätilor, a obiectelor subterane, drumurilor in zonele de trai cu conditia acoperirii acestora cu un strat de pämant nu mai mic de 0,5 m (clasa III): Aef < 1350 Bq/kg;
d) cand Aef > 1,35 kBq/kg, problema utilizärii materialelor se rezolvä in fiecare caz aparte prin concordare cu SSSSP al RM [8, 9].
Rezultate si discutii
Pe intreaga duratä a studiului am investigat, evaluat si monitorizat principalele surse naturale de radiatii ionizante. Astfel, in urma efectuärii investiga-tiilor de laborator la gamaspectrometrie a principale-lor surse naturale de radiatii ionizante (materiale de constructie si finisare) utilizate pe teritoriul tärii, am putut reda preliminar intr-un tabel concentratia mi-nimä si cea maximä a celor mai frecventi radionuclizi naturali intalniti: 226Ra, 232Th si 40K in Bq/kg.
Activitatea concentratiei radionuclizilor naturali prin gamaspectrometrie in materialele de constructie, 2011-2015
Nr./o. Radionuclizii naturali Valoarea maxima Valoarea minima
1 Ra, Bq/kg 882 7
2 Th, Bq/kg 403.3 8
3 K, Bq/kg 2445 20
4 Aef 641.1 <20
Total probe investigate 373
În urma efectuärii mäsurärilor experimentale la principalele surse naturale de radiatii ionizante, inclusiv efectuarea mäsurärilor zilnice ale debitului dozei fondului gama extern, am obtinut rezultatele valorilor medii, minime si maxime, care au fost înre-gistrate si sunt redate în figura 1. Mäsurärile debitului dozei gama externe au fost efectuate preponderent în punctul de control Chisinäu, la baza Centrului National de Sänätate Publicä. Am efectuat circa 4600 mäsuräri de monitorizare a fondului gama extern în perioada 2011-2015. În baza datelor preliminare, în urma efectuärii mäsurärilor, am calculat pentru
fiecare an în parte valoarea medie minimä si cea maximä înregistratâ.
ib 16
Figura 1. Rezultatele másurárilor debitului dozei fon-dului gama extern in dinamicá, 2011-2015
ín urma másurárii de monitorizare continué si in baza rezultatelor preliminare obtinute, am stabilit cá radioactivitatea fondului gama natural in perioada 2011-2015 a variat in limitele 12-16 pR/h, valorile de alertá pentru Republica Moldova considerandu-se mai mari de 25 pR/h.
De asemenea, in cadrul cercetárii am efectuat un volum impunátor de másurári ale concentratiei de radon in aerul interior al spatiilor locative si partial al celor de producere. Astfel, in urma rezultatelor preliminare obtinute, am putut conchide cá existá concentratii sporite de radon in unele tipuri de locu-inte, comparativ cu altele, in functie de amplasarea geograficá si materialele de constructie si finisare utilizate. Evaluarea comparativá a rezultatelor preliminare ale másurárilor concentratiei de radon in aerul interior al locuintelor conform amplasárii acestora sunt re-prezentate grafic in figura 2. Másurárile respective au fost efectuate in diverse tipuri de incáperi cu ajutorul metodei active de determinare. Pentru cercetare au fost selectate locuintele sau incáperile amplasate in zona de risc sporit, cum ar fi subsolul, demisolul si parterul. Pe perioada studiului (2011-2015), in urma analizei preliminare a datelor obtinute din másurárile concentratiilor de 222Rn, ca sursá principalá de iradiere naturalá a populatiei, am stabilit nivelurile de referintá in locuinte pentru populatie.
Bq/m3
700 600 500 400 300 200 100 0
Casa individuals Tip bloc parterul Tip bloc > et. 2 cu un nivel
Figura 2. Reprezentarea graficâ a rezultatelor preliminare ale mâsurârilor concentratiei de radon în aerul din încâperi conform amplasârii, 2011-2015
ín urma studierii valorilor medii ale activitätii 222Rn in aerul interior al incäperilor locative si partial in cele de producere, in functie de amplasarea acestora, am putut demonstra cä existä concentratii sporite in incäperile de la subsol (550-700 Bq/m3), demisol (200-450 Bq/m3) si parterul caselor individuale (150-250 Bq/m3). Astfel, conform rezultatelor mäsurärilor, in incäperile de tip bloc, amplasate la parter si mai sus decat etajul 2, concentratiile 222Rn au constituit 20-110 Bq/m3. Valorile concentratiei de 222Rn inregistrate in primele trei cazuri au depäsit normele stipulate in actele nationale (NFRP - 2000), respectiv 100-150 Bq/m3.
Valorile mäsurärilor gamaspectrometrice ale principalelor surse naturale de radiatii ionizante la principalii radionuclizi naturali 226Ra, 232Th si 40K, in urma efectuärii investigatiilor pe intreaga duratä a studiului (2011-2015), au fost comparate cu valorile concentratiilor medii de activitate la nivel mondial, raportate de UNSCEAR (2000), care sunt: 35 Bq/ kg, 30 Bq/kg si, respectiv, 400 Bq/kg (figura 3). De asemenea, sunt investigate si analizate la radioacti-vitate si probele de apä potabilä, indeosebi cele din surse de apä de profunzime (subterane), care sunt destinate pentru consum, in scopul supravegherei expunerii interne (prin ingestie) in urma consumului acesteia.
■ Valoarea minima ■ Valoarea maxima
Figura 3. Reprezentarea graficâ a variatiei activitátii efective a principalilor radionuclizi naturali în materialele de constructie si finisare, utilizate pe teritoriul Republicii Moldova, 2011-2015
Investigatiile spectrometrice, radiometrice si dozimetrice au demonstrat cá valorile concentratiilor radionuclizilor naturali principali (226Ra, 232Th si 40K) si ale activitátii sumare beta a componentelor me-diului, incluse în studiu, nu au depásit CMA stipulate în NFRP-2000, cu exceptia activitátii efective (Aef) în unele mostre de materiale de constructie (figura 4). Problema utilizárii materialelor de constructie din mostrele care au depásit CMA a fost rezolvatá în fiecare caz aparte, drept materiale utilizate la con-structia drumurilor în limitele teritoriului zonelor
Subsol
Demisol
Nord
Centru
Sud
locative si ale zonelor În perspectivá de constructie sau la constructia edificiilor industriale.
Nord a Republicii, care pot fi o urmare a consecintelor accidentului nuclear de la CernobÎl.
1600 1400 1200 1000
Bq/kg 800 600 400 200 0
1
1
1
i i
-1
310-9 263,62
r wmm,wm 06,2 128,49 I 75,08 20-, ■ 39,8 I
123456789 10 11 1-Granit; 2-Piatrispartá; 3-Prundi;, nisip; 4-Cirimidá; 5-Ciment, Gips; 6-Cenuçâ, zauti 7-Articole din metal, de^euti metalice; 8-Aiticole din lemiL mobilier, 9-Atticole din materiale plastice; LO-Aitieoletehnico-sanitaie; 1 L-Produsechimice
Figura 4. Activitatea efectivo specificâ a principalilor radionuclizi naturali în materialele de constructie si/sau materia primâ a acestora, utilizate frecvent pe teritoriul Republicii Moldova, 2010-2015
Concomitent cu studiul de másurare experimental a principalelor surse naturale de radiatii ionizante, am efectuat o analizá a datelor Înregistrate În registrele nationale ale morbiditátii si mortalitátii prin tumori maligne, Îndeosebi prin cancer bron-hopulmonar, posibilitatea declansárii cáruia este cauzatá inclusiv de expunerea la sursele naturale de radiatii ionizante. Datele Înregistrate (Biroul National de Statisticá, Centrul National de Management În Sánátate) ne indicá gravitatea problemei de sáná-tate publicá În ceea ce priveste rata mortalitátii prin tumori maligne, care sunt clasate pe locul doi dupá bolile aparatului circulator (figura 5).
Figura S. Reprezentarea graficâ a rateimortalitâtiiîn dinamicâ (2010-2014) siprincipalele clase ale cauzelor de deces (BNS)
Dintre tumorile maligne un rol semnificativ Îl are cancerul bronhopulmonar, care este clasat pe locul doi În structura morbiditátii prin cancere, dupá cancerul glandei mamare. Astfel, conform datelor statistice oficiale (CNMS, BNS), morbiditatea prin cancer bronhopulmonar scoate În evidentá o sporire a maladiei În perioada inclusá În studiu, În comparatie cu anii precedenti, În special În zonele Nord si Centru ale tárii (figura б). Totodatá, În urma másurárilor efectuate În cadrul cercetárii, s-a stabilit o concentratie mai sporitá a radionuclizilor În zona
Figura 6. Prevalenta cancerului bronhopulmonar în perioada 2010-2015, în principalele zone geografice ale Republicii Moldova
ConcIuzii
1. Rezultatele másurárilor experimentale prin metode moderne de másurare ne-au permis sá obtinem date preliminare cu o exactitate destul de maltá În investigarea principalelor surse naturale de radiatii ionizante.
2. Investigatiile spectrometrice, radiometrice si dozimetrice au demonstrat cá valorile concentratiilor radionuclizilor naturali principali (226Ra, 232Th, 4GK) si ale activitátii sumare beta a compo-nentelor mediului, incluse În studiu, nu au depásit CMA stipulate În NFRP-2GGG, msá exceptii au fácut activitátile efective (Aef) În unele mostre de materiale de constructie si/sau de materia primá a acestora.
3. Am stabilit cá radioactivitatea fondului gama natural În perioada 2G11-2G1S a variat În limitele 12-16 pR/h, valorile de alertá pentru Republica Moldova considerându-se mai mari de 25 pR/h.
4. Conform analizei rezultatelor másurárilor concentratiilor de 222Rn, ca sursá principalá de iradi-ere naturalá a populatiei au fost stabilite nivelurile de referintá pentru populatie În locuinte.
5. Studierea valorilor medii ale activitátii 222Rn În aerul interior al mcáperilor locative si partial În cele de producere, În functie de amplasarea acestora, a demonstrat concentratii sporite În mcáperile de la subsol (SSG-7GG Bq/m3), fiind urmate de mcáperile amplasate la demisol (2GG-4SG Bq/m3), casele individuale cu un nivel (1SG-2SG Bq/m3). În mcáperile de tip bloc, la parter si mai sus, concentratiile 222Rn au constituit 2G-11G Bq/m3. În primele trei cazuri, valorile concentratiei de 222Rn au depásit normele stipulate În actele nationale, respectiv 1GG-1SG Bq/
m3.
6. Másurárile, investigatiile si evaluárile preliminare permit În final aprecierea pericolului real de la acesti factori de risc si elaborarea másurilor adecvate de protectie.
Bibliografie
1. Asha Rani, Sudhir Mittal, Rohit Mehra, R.C. Ramola. Assessment of natural radionuclides in the soil samples from Marwar region of Rajasthan, India. In: Applied Radiation and Isotopes, nr. 101 (2015), p. 122-126.
2. Bahnarel I., Coretchi L., Chiruta lu. $i altii. Evaluarea riscului expunerii la radon în conditiile Republicii Moldova. În: Buletinul Academiei de Çtiinte a Moldovei. Çtiinte Medicale. Chijinau, 2007, nr. 4(13), p. 317-324.
3. Bossew P. Radon: exploring the log-normal mystery. In: J. Environ. Radioact., 2010, nr. 101, p. 826-834.
4. Garba N. N., Ramli A. T., Saleh M. A., Sanusi M. S. and Gabdo H. T. Assessment of terrestrial gamma radiation dose rate (TGRD) of Kelantan State, Malaysia: Relationship between the geological formation and soil type to radiation dose rate. In: Journal of Radioanalytical and Nuclear Chemistry, 2014, nr. 302(1), p. 201-209.
5. Giorgia Cinelli, François Tondeur. Log-normality of indoor radon data in the Walloon region of Belgium. In: Journal of Environmental Radioactivity, nr. 143, 2015, p. 100-109.
6. Heidenreich W. E. and Paretzke H. G. Promotion of Initiated Cells by Radiation-Induced Cell Inactivation. Radiation Research, 2008, nr. 170(5), p. 613-617.
7. I. Matveyeva, R. Jacimovic, P. Planinsek, P. Stegnar, B. Smodis, M. Burkitbayev. Assessment of the main natural radionuclides, minor and trace elements in soils and sediments of the Shu valley (near the border of Kazakhstan and Kyrgyzstan). In: Journal of Radioanalytical and Nuclear Chemistry, 2014, nr. 299, p. 1399-1409. DOI 10.1007/s10967-013-2902-3.
8. Norme fundamentale de radioprotectie. Cerinte §i reguli igienice. Nr. 06.53.34 din 27.02.2001, 116 p. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 40-41, Chijinau, 2001.
9. Reguli §i norme igieniceprivind reglementarea expunerii la radiatii a populatiei de la sursele naturale. Chijinau, 2001, 19 p. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 92-93 din 03.08.2001.
10. WHO. Radon and health. WHO Media Centre, 2009, URL http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs291/en/.
Nota. Studiul a fost efectuat în cadrul cercetarilor stiintifice asupra temei tezei de doctor în medicina
„ESTIMAREA RISCULUI DE EXPUNERE A POPULATIEI REPUBLICII MOLDOVA LA SURSELE NATURALE DE RADIATII
IONIZANTE".
Prezentat la 14.01.2016
Serghei Vîrlan, doctorand, e-mail: sergiuvirlan@mail.ru, tel. 022 574 525
din intelep ciunea timpurilor
1
Caruntetea lui Dumnezeu, zapada-n Carpati halatul medicului - atat a ramas curat in lumea asta.
(Grigore Vieru)
Varsta nu depinde de cati ani ai, ci de temperament §i sanatate. Unii oa-
meni se nasc batrani, iar altii nu se maturizeaza niciodata.
j
(Tryon Edwards)
De cate ori trebuie sa cada cetatenii, pentru ca politicienii sa invete sa mearga?
(Hasier Agirre)
O spun sa ma auda §i plin de floare pomul: ,,§i din mormant voi spune
multimii adevarul".
?
(Grigore Vieru) 14 -
