CC BY
22^ STRATEGII DE REABILITARE MEDICALA ÎN ASISTENTA COMPLEXA A PERSOANELOR CU COVID-19
Rezumat
Infectia Covid-19 reprezinta o provocare pentru sistemul medical. Dezvoltarea programelor si strategiilor pentru rea-bilitarea persoanelor in diferite stadii ale bolii este relevanta si actuala. Studiul realizat este o sinteza bibliografica ce a vizat analiza metodelor si strategiilor de reabilitare medicala a pacientilor cu noua ,,infectie cu coronavirus". Informatiile au fost colectate din bazele de date academice PubMed, PubMed Central, Google, colectand articole relevante din anii 2019-2021, folosind cuvintele-cheie: [„Covid-19", „Covid 19", „2019-CoV", „SARS-CoV", „coronavirus nou" sau „SARS-CoV-2"] si [„reabilitare" sau „medicinafizica"]. Scopul studiului a fost estimarea consecintelor COVID-19 si identificarea metodelor de tratament recuperator. De-oarece Covid-19 afecteaza preponderent sistemul respirator, interventiile de reabilitare pulmonara cu tehnicile respiratorii si drenajulpostural combinate cu alte metode fizioterapicepot fi utilizate pentru un pacient cu COVID-19. Gama larga de manifestari clinice in COVID-19 releva importanta adaptarii programului de reabilitare la deficitele functionale si nevoile pacientului. Programele multifactoriale combinate cu metode active si de sustinere (kinetoterapie, exercitii fizice, terapie ocupationala, reflexoterapie) sunt eficiente si pot fi utilizate in ingrijirea complexa a pacientilor cu COVID-19 in toate etapele tratamentului.
Cuvinte-cheie: Covid-19, reabilitare, reabilitare pulmonara, activitatefizica, deficit functional, exercitiu fizic, aptitudine fizica, consecinte Covid-19
Summary
Medical rehabilitation strategies in complex assistance of people with COVID-19. Literature review
Covid-19 infection is a challenge for the medical system. The development of programs and strategies for the rehabilitation of people in different stages of the disease is relevant and current. The study is a bibliographic synthesis that aimed to analyze the methods and strategies of medical rehabilitation of patients with the new "coronavirus infection". Data were collected from the academic databases PubMed, PubMed Central, Google, collecting relevant articles from 2019-2021, using the keywords: ["Covid-19" or "Covid 19" or "2019-CoV" or "SARS- CoV"or"new coronavirus"or"SARS-CoV-2"] and ["rehabilitation "or" physical medicine"]. The aim of the study was to estimate the consequences of COVID-19 and to identify methods of recovery treatment. Because Covid-19 severely affects the respiratory system, pulmonary rehabilitation interventions with respiratory techniques and postural drainage combined with other physiotherapeutic methods may be used for a patient with COVID-19. The wide range of clinical manifestations in COVID-19 reveals the importance of adapting the rehabilitation program to functional deficits and patient needs. Multifactorial programs combined with
CZU: 616.98:578.834.1-036.82 Alisa TÂBÎRTÂ,1 Marina BULAI, Victoria CHIHAI,1 Svetlana PLESCA,12 Adrian MELNIC12
1Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie „Nicolae Testemitanu" 2Institutul de Neurologie si Neurochirurgie
_„Diomid Gherman"
https://doi.org/10.52556/2587-3873.2021.4(91).16-22
acttve and supporttve methods (phystcal therapy, exerctse, occupattonal therapy, reflex therapy) are effective and can be used tn the complex care of pattents wtth COVID-19 at all stages of treatment.
Keywords: Covtd-19, rehabtlttatton, pulmonary rehabtltta-tton, phystcal acttvtty, functtonal defictt, exerctse phystcal fitness, consequences of Covtd-19
Резюме
Стратегии медицинской реабилитации при комплексной помощи людям с COVID-19. Обзор литературы
Инфекция Covtd-19 представляет собой проблему для медицинской системы. Разработка программ и стратегий реабилитации людей на разных стадиях заболевания актуальна. Исследование представляет собой библиографический синтез c целью изучения методов и стратегий медицинской реабилитации пациентов с новой «коронавирусной инфекцией». Сбор данных был произведен из академических баз данных PubMed, PubMed Central, Google, из соответствующих статей за 20192021 годы, используя ключевые слова: [«Covtd-19» или «Covtd 19», или «2019-CoV», или «SARS-CoV» или «Новый коронавирус» или «SARS-CoV-2»] и [«реабилитация» или «физиотерапия»]. Целью исследования является оценка последствий COVID-19 и определение методов реабилитационного лечения. Поскольку Covtd-19 серьезно влияет на дыхательную систему, легочная реабилитация и постуральный дренаж в сочетании с другими физиотерапевтическими методами могут использоваться для пациента с COVID-19. Широкий спектр клинических проявлений COVID-19 свидетельствует о важности адаптации программы реабилитации к различным функциональным дефицитам и потребностям пациентов. Многофакторные программы в сочетании с активными и поддерживающими методами (физиотерапия, лечебная физкультура, трудотерапия, рефлексотерапия) эффективны и могут использоваться в комплексном уходе за пациентами с COVID-19 на всех этапах лечения.
Ключевые слова: Covtd-19, реабилитация, легочная реабилитация, физическая активность, функциональный дефицит, физическая подготовка, последствия COVID-19
Patologia COVID-19 este o afectiune complexá cu implicarea sistemului respirator, cardiac, renal, nervos, endocrin si musculo-scheletal cu repercusiuni multiorganice dupá rezolvarea perioadei acute [1].
Pandemia COVID-19, prin actiunea sa directá asupra sánátátii populatiei, dar si prin restrictiile de miscare, izolare socialá si acces limitat la sistemul de sánátate amenintá sá genereze o crestere uriasá
a necesitâtii de reabilitare pentru persoanele care au fâcut infectia, în mod special pentru vârstnici si cei cu patologii cronice [2].
Este deja cunoscut faptul câ persoanele care au suportat forma severâ sau moderatâ a patologiei COVID-19 prezintâ dereglâri respiratorii persistente, slâbiciuni musculare, dureri, fatigabilitate, depre-sie, anxietate etc. cu un impact important asupra sânâtâtii si calitâtii vietii [ 3]. Rezultatele unui studiu de analizâ a 100 de persoane externate din sectii de profil COVID (fârâ intubare) au demonstrat prezenta sindromului de fatigabilitate în 72% de cazuri, dis-pneei - 65,5%, a deficitelor psihoemotionale - 46,9% si o calitate a vietii diminuatâ în 68,8% la 8 sâptâmâni dupâ suportarea formei medii a infectiei [4].
Indiscutabil este faptul câ persoanele care au fâcut forma gravâ a patologiei, cu tratament în terapia intensivâ, pot prezenta deficite clinico-functionale multiorganice mai severe.
Asistenta medicalâ complexâ a persoanelor care au suportat infectia SARS Cov-2 râmâne a fi o provocare pentru sistemul medical, inclusiv pentru reabilitarea medicalâ.
Experienta în gestionarea altor patologii critice demonstreazâ faptul câ identificarea optimalâ, în timp util, a sechelelor si a necesitâtilor de reabilitare poate preveni sau diminua dizabilitatea cronicâ [5].
Sechelele post COVID-19 determinate de infectie si de tratamentul specific pot avea un impact pe termen lung, iar abordarea multilateralâ este necesarâ pentru a identifica, diagnostica si gestiona simptomele cu diminuarea impactului asupra activitâtii si participârii acestor persoane [6].
Incidenta persoanelor cu consecinte post CO-VID-19 este în crestere, iar râspunsul prompt din partea specialistilor în reabilitare medicalâ si medicinâ fizicâ va fi crucial în diminuarea dizabilitâtii si ameli-orarea functionalâ din perioada spitalizârii [7].
Din punct de vedere managerial, deoarece ma-joritatea resurselor au fost alocate îngrijirii fazei acute, deficitele clinico-functionale restante constrâng sistemul medical sâ se concentreze pe reabilitarea medicalâ pentru a reduce si a preveni sau a diminua sechelele pe termen lung ale infectiei SARS-CoV-2 [8]. Identificarea strategiilor si mijloacelor de reabilitare care ar putea fi aplicate în perioada acutâ si în perioada sechelarâ a patologiei Covid-19 trebuie sâ fie una din prioritâtile de lucru în asistenta complexâ a acestor persoane.
Scopul studiului propus a constat în estimarea consecintelor COVID-19 în corelatie cu reabilitarea medicalâ si identificarea principiilor generale de abordare.
Materiale si metode
Pentru realizarea studiului au fost folosite bazele de date PubMed, PubMed Central, Google
Academic de unde au fost colectate articolele relevante, in limba englezá, din anii 2019-2021, utilizand cuvintele-cheie: [„COVID-19",„COVID 19",„2019-CoV", „SARS-CoV", „coronavirus nou" sau „SARS-CoV-2"] si [„reabilitare" sau „medicina fizicá"].
Din aproximativ 150 de surse bibliografice: studii randomizate, articole de sintezá a literaturii de specialitate, studii populationale, studii caz-control si clinic randomizate, recomandári s.a.m.d., au fost selectate 50 de publicatii din perioada 2019-2021 ce corespundeau criteriilor de includere.
Articolele au fost initial examinate dupá titlul si rezumatul acestora. Publicatiile care au rámas necla-re din titlu sau rezumat erau revizuite in functie de criteriile de selectie intr-o recenzie cu text integral.
Informatia a fost sistematizatá, fiind evidentiate principalele aspecte ale reabilitárii pacientilor care au suportat infectia Covid-19.
Bibliografia finalá contine 50 de surse relevante, care au fost considerate reprezentative pentru mate-rialele publicate la tema acestui articol de sintezá.
Rezultate
Sechelele COVID-19 si necesitatea de reabilitare
Conventional consecintele patologiei COVID-19 pot fi divizate in sechele pulmonare si extrapul-monare [9]. Manifestárile respiratorii ale infectiei SARS-CoV-2, prin actiunea lor directá, de la debutul bolii pot atesta dispnee, tipar de respiratie ineficient chiar din primele zile, care pot persista in sechele pe o perioadá nedeterminantá de timp. Deficitele pulmonare pot sá se mentiná in 40% de cazuri cu evolutie moderatá si in 60% dintre persoanele care au beneficiat de ventilatie pulmonará artificialá mai mult de 48 de ore [10].
Sunt unanim acceptate beneficiile programelor de reabilitare pulmonará din perioada acutá a pato-logiilor, chiar si pentru cazurile din terapia intensivá, cu evaluarea eficientei interventiilor prin ameliorarea indicilor clinici, reducerea perioadei de spitalizare si a mortalitátii [ 11, 12].
Prescriptia de reabilitare continuá la externare din stationar este o conditie importantá in recupera-rea complexá [13]. Studiul observational, prospectiv, pe un esantion format din 72 de participant cu varsta de 65 de ani si mai mult, dintre care 36 de pacienti au fost inclusi in programe de reabilitare pulmonará (an-trenarea muschilor respiratorii, diafragmei, exercitii fizice zilnice timp de 10 minute pentru o perioadá de 6 sáptámani), a demonstrat o imbunátátire importantá a functiei respiratorii, calitátii vietii cu diminuarea anxietátii in raport cu grupul care nu a beneficiat de interventii de reabilitare [14].
Activitatea fizicá este consideratá fundamentul reabilitárii pulmonare si include 76% -100% din programele indicate [ 15, 16, 17, 44]. Antrenamentul
fizic se bazeazá pe principiile generale ale fiziologiei exercitiului: duratá, intensitate, frecventá, specifici-tate si reversibilitate [10].
Manifestárile cardiace in COVID-19 sunt mul-tifactoriale si cuprind leziuni directe ale miocar-dului, hipoxie, hipotensiune arterialá, dereglári de ritm, miocardite [18, 19, 20]. Conform ghidurilor internationale, reabilitarea cardiacá poate ameliora gradul de antrenament, calitatea vietii, starea de bine psihomotorie cu reducerea mortalitátii si morbiditátii. Procesul de reabilitare incepe cu educa-rea pacientului, protectia, mobilizarea si echilibrarea psihoemotionalá si continuá in programe active [21, 22, 23, 24, 25]. Scopul final este ca subiectii sá se intoarcá la activitátile cotidiene, avand o conditie fizicá si psihoemotionalá compensatá [10]. Necesi-tatea de reabilitare cardiacá este determinatá si de exacerbarea patologiilor cardiace preexistente [19, 43]. Principiile generale de reabilitare cardiacá ráman a fi aceleasi, dar trebuie sá fie adaptate pacientilor care au suportat COVID-19 [10, 18].
Analiza impactului infectiei COVID-19 asupra sánátátii mentale a scos in evidentá un nivel inalt de anxietate, depresie, stigmatie, fobii. Aceste mani-festári sunt mai accentuate imediat dupá boalá [26]. Studiul retrospectiv efectuat de cátre Ling Mao et al. pe un lot de 214 persoane a evidentiat urmátoarele manifestári ale afectárii sistemului nervos: cefalee
- 13,1%, ametealá - 16,8%, dereglári de constiintá -7,5%, boalá cerebrovasculará acutá - 2,8%, epilepsie
- 0,5%, hipogeuzie/ageuzie (scáderea sau pierderea gustului) - 5,6%, hiposmie/anosmie (scáderea ori pierderea mirosului) - 5,1% , nevralgie - 2,3% si simp-tome musculo-scheletice - 10,7% [27].
Conform altor date, in 75% de cazuri se vor constata dereglári cognitive la momentul externá-rii, iar dupá un an de la infectie, in 25% vor persista dereglári de memorare, concentrare, depresie si/sau sindrom posttraumatic [12, 26, 28]. Aceste persoane necesitá asistentá in recuperarea cognitivá, inde-osebi cei care au fácut ischemie la nivel de sistem nervos central [8, 30].
Manifestárile musculoscheletale nu sunt determinate doar de patologia infectioasá, ci si de perioada de imobilizare si inactivitate la pat [12, 29]. Atrofia musculará debuteazá din prima sáptámaná de imobilizare si este mai avansatá la pacientii cu pa-tologii poliorganice [12, 29]. Conform Sarah De Biase [2], unele complicatii severe, cum ar fi osteonecroza, pot fi dezvoltate si de tratamentul administrat. Suc-cesul programelor de reabilitare medicalá complexá in mare parte este influentat de recuperarea fizicá cu atingerea gradului de independentá maximá in activitáti de autoingrijire [30]. Terapia ocupationalá indicatá din perioada de imobilizare va ameliora si mentine statutul functional segmentar si integru cu
prevenirea unor complicatii musculare, respiratorii, tegumentare, psihoemotionale etc. [ 13, 30].
În faza acutâ a COVID-19, din partea altor organe si sisteme se înregistreazâ o incidentâ mare a complicatiilor medicale, inclusiv hepatice, renale, hematologice si gastrointestinale (GI), dar nu este clar câte dintre aceste complicatii vor avea preponderentâ pe termen lung si faze cronice [20, 31, 32, 33]. Aceste complicatii, fie ca urmare a afec-târii directe a infectiei SARS-CoV-2, fie ca rezultat al interventiilor medicale au fost asociate cu rate înalte de morbiditate si mortalitate [31, 32, 33]. Specialistii în reabilitare trebuie sâ abordeze aceste complicatii precoce, pentru obtinerea unor rezultate optimale.
Primele trei luni dupâ externare sunt esentiale în abordarea problemelor emergente, precum capa-citatea redusâ de efort, pierderea functionalitâtii, tul-burâri cognitive, durere, depresie s.a. [34]. Reabilita-rea pe termen lung trebuie sâ fie un proces continuu care asigurâ functia individului si recuperarea bio-psihosocialâ, astfel încât aceste persoane sâ poatâ reveni la rolurile anterioare în comunitate [35].
Revista literaturii efectuatâ de câtre A. Demeco et al. a scos în evidentâ douâ mari strategii de abordare: prima prevede consolidarea principiilor în reabilitarea respiratorie precoce prin mobilizare si suportul psihologic initiate din perioada acutâ a bolii; cea de-a doua este bazatâ pe experienta târilor care s-au confruntat primele cu patologia COVID-19 si au experimentat criza serviciului de reabilitare si adaptarea lui la conditii variabile [36].
Un program de reabilitare initiat din perioada acutâ a patologiei COVID-19, cu continuitate dupâ externare, este unanim acceptat a fi necesar, dar sunt încâ neclare metodologiile de aplicare [30, 36, 45, 47, 50]. Potrivit recomandârilor OMS, reabilitarea pulmonarâ a persoanelor cu COVID-19 necesitâ apli-carea metodelor fiziofunctionale active cu implicarea membrilor echipei multidisciplinare [37]. Evaluarea eficientei asistentei de reabilitare poate fi analizatâ mai mult pe experienta specialistilor din China, care în studii de scurtâ duratâ au aplicat urmâtoarele mijloace de testare: analiza volumului expirator maxim pe secundâ (VEMS), test de 6 minute, SF-36; (ADL), teste de evaluare a stârii mentale, anxietâtii si depresiei [14]. Instrumentele de testare aplicate, de fapt, în reabilitarea complexâ a altor patologii, au fost preluate de câtre comunitatea de reabilitare din mai multe târi pentru evaluarea statutului functional al persoanelor cu patologia COVID-19 [46, 49, 50].
Reabilitarea este centratâ pe pacient si adaptatâ individual nevoii pacientului; orice program de reabilitare ar trebui sâ ia în considerare comorbiditâtile care pot afecta progresul unui pacient sau abilitatea de a participa la un program [37, 48, 49].
Educatia joacâ un rol important în orice program de reabilitare de succès [10].
În urma activitâtii practice în perioada acutâ, Tina J. Wang et al. au publicat algoritmul de asistentâ precoce în COVID-19 [38]. (Tabelul 1).
Tabelul 1
Algoritmul de asistentâ în perioada acutâ COVID-19
Obiective de reabilitare Metode si mijloace
Educarea pacientului Incurajarea obiceiurilor bune de viata, de exemplu, somn suficient, hidratare adecvata. Instructiuni cu privire la importanta posturii si a mijloacelor ajutatoare. Consultari privind nutritia si greutatea.
Reeducare fizicâ si adaptarea la efort Consultari referitoare la intensitatea, frecventa, durata, progresia si tipul exercitiului: Intensitatea exercitiului: scor dispneic Borg < 3. Frecventa exercitiilor: de 2 ori/zi, zilnic. Timp de antrenament: 10-15 minute primele 3-4 sesiuni. Tipul de exercitiu: mobilitatea sculat din pat, asezat/in picioare, ambulare, exercitii respira-torii de reabilitare, Yoga, Tai Chi. Progresie: creste in mod treptat, sarcina/efortul de lucru la scorul Borg 4-6 si durata de 30-45 de minute la fiecare 2-3 sesiuni.
Educarea respiratorie Prin tehnici: respiratia diafragmatica, respiratia buzelor, contractia abdominala activa, Yoga, pranayama, Tai Chi, cäntänd, res-pectand frecventa: de 2-3 ori/zi, zilnic, durata: 10-15 minute pentru primele 3-4 sesiuni. Progresie: crestere treptata la fiecare 2-3 sesi-uni catre o durata totala a obiectivului de 30-60 de minute.
Drenajul câilor respiratorii Instructiuni in igiena (igiena expectoranta intr-un recipient inchis pentru a preveni aeroso-lizarea sputei). Tehnici de eliminare a cailor respiratorii, dupa cum este necesar. Recrutarea volumului pulmonar Postura, Stivuirea cu aer, Respiratie glosofaringiana, 3 secunde de retinere a respiratiei. Posturari Culcat pe spate - lobi superiori dorsali, Asezat - lobi inferiori, Culcat lateral - adulti cu lob dependent, copii nedependenti. Manevra expiratorie fortata - Acces de tuse. Vibratii - frecventa <17 Hz.
Asistenta psihologicâ Informarea prin furnizarea de resurse informationale, inclusiv psihiatrice profesionale. Consultatii cu privire la sprijinul social si incurajarea apelurilor telefonice si comunica-rea cu familia. Consultarea serviciilor psihiatrice profesionale, dupa caz.
Necesitatea de reabilitare poate varia de la interventii minime, pentru cei cu simptome usoare,
la intensivâ, prelungitâ, pentru pacientii care au avut o perioadâ de internare mai lungâ sau care au suferit în alt mod de pierdere a functionalitâtii.
Limitârile în interactiunea fizicâ cu pacientul au determinat aplicarea metodelor inovative de monito-rizare-supraveghere [39, 46]. Huang et al. au propus un model de management multidisciplinar online/ offline al persoanelor cu forme medii si grave, cu monitorizarea online a simptomelor. Totusi, monito-rizarea online are multe limitâri, cum ar fi deficientele tehnice si examinarea fizicâ ineficientâ [40].
Continuitatea programelor de reabilitare traseazâ obiective majore pentru ameliorarea capacitâtilor functionale si de relaxare, adaptarea la viata cotidianâ si profesionalâ cu integrare optimalâ în viata socialâ. Ghidurile de terapie ocupationalâ recomandâ mijloace de recuperare comunitare în interventii de duratâ, cu monitorizarea si adaptarea programelor [30]:
Interventii de mediu - strategii si consiliere cu privire la tehnologii de asistentâ si crearea conditiilor de mediu pentru autoîngrijire.
• Reabilitare cognitivâ - memorie, orientare.
• Strategii pentru cresterea autonomiei pacien-tului.
• Activitâti pentru membrele superioare, inferi-oare.
• Interventii de miscare si manipulare - echipa-mente de ridicare si instruirea îngrijitorilor.
• Educatie si interventii în restabilirea sânâtâtii psihice.
• Reabilitare profesionalâ.
• Încurajarea implicârii în activitâti fizice si de relaxare.
• Recomandâri si colaborâri ulterioare, în cazul necesitâtii implicârii specialistilor de profil (pneumologi, cardiologi, psihologi etc.). Modelele de reabilitare vor varia de la tarâ la
tarâ, din cauza diferitelor sisteme de sânâtate si asistentâ socialâ si impactul diferit al COVID-19 [17]. Spre exemplu, specialistii din medicina traditionalâ chinezâ recomandâ una sau douâ din urmâtoarele metode: Baduanjin quigong; Twenty-four-form tai chi chuan; Guided breathing exercise training; Qigong rehabilitation method, bazate pe tehnici de respiratie utilizate de câtre medicina vesticâ, dar si pe principi-ile de influentâ la nivel energetic, care s-au dovedit a fi eficiente în asistenta complexâ a formelor usoare si moderate de COVID-19 [20]. Literatura esticâ pro-pune axarea programelor de reabilitare pe corijarea deficitelor clinice la nivel analitic-structurâ, segment cu etapizarea obligatorie a procesului de reabilitare [44, 45, 47, 49]. Indiferent de metodele aplicate, principiile reabilitârii medicale râmân aceleasi: pre-cocitatea, continuitatea, complexitatea si abordarea multidisciplinarâ [2, 10, 13, 50].
Pandemia COVID-19 are un efect direct asupra sánátátii populatiei, dar si indirect prin consecintele izolárii si sedentarismului. Restrictiile de mobilitate, indeosebi la persoanele in etate, chiar dacá nu au suportat infectia, vor avea un impact considerabil asupra calitátii vietii [41].
Chiar din primele luni ale pandemiei s-a re-comandat activitate fizicá la domiciliu si pentru persoanele sánátoase care stau in izolare, datoritá efectelor pozitive asupra statutului fizic si psihologic. Programele propuse includ exercitii aerobe si de fortá, cu dozare, in corelatie de nivelul de antrena-ment si varsta persoanelor [42].
Discutii
Sechelele post COVID-19 au un caracter polior-ganic cu predominarea celor respiratorii si, nu mai putin importante prin complexitatea lor, a celor de ordin extrapulmonar. O sintezá a celor mai frecvente sechele si disfunctii dupá infectia cu SARS CoV-2 este prezentatá in tabelul 2.
Tabelul 2
Sechele si disfunctii post COVID-19
Sechele Sechele cardiace Sechele neurologice
respiratorii
Dispnee Dereglári de ritm Cefalee
Fibrozä pulmo- Insuficientá car- Tulburari de
nará diacá constiintâ
Deficiente de Scádere a fractiei Sindrom convulsiv
expectorare de ejectie Alterare a simtului
Tipare patologice Miocardite de gust si a miro-
de respiratie Trombembolie sului
Hiperventilare Coagulpatii Parestezii
Sindromul encefalo-
patiei reversibile
Encefalita virala
Risc crescut de AVC
Polineuropatii
Sechele musculo- Sechele Alte
scheletale psihoemotionale
si mintale
Deconditionare Distorsionare a ima- Limitare a
fizicá si obo- ginii corporale activitatilor cotidie-
sealá Pierdere a ne (ADL)
Slábiciune mus- demnitátii si a Disfagie
culará severá controlului Dereglari de vorbire
Hipomobilitate Anxietate, atacuri Afectare a
articulará de panicá deglutitiei
Mialgii Labilitate Dereglari gastroin-
Dereglári de emotionalá testinale
echilibru si mers Stári depresive Tulburari vizuale
Scádere a Autocompátimire
tolerantei la Stári confuzionale
efort Stres posttraumatic
Ideatie suicidará
Sistemul respirator este primul nivel de afectare si deconditionare, iar interventiile de reabilitare pulmonarä sunt cele mai bine analizate pänä in pre-zent. S-a demonstrat cä reabilitarea imbunätäteste constientizarea pacientului, reduce timpul de
ventilatie mecanicé (VM), amelioreazá functia respi-ratorie si reduce riscul de complicatii, durata sederii în spital si ratele de mortalitate [14].
Practica specialistilor care au indicat programe de reabilitare precoce permite formularea unor re-comandári concrete ce pot ghida activitatea echipei multidisciplinare [9]:
1. Reabilitarea pulmonará poate ameliora (sau amelioreazá) simptomele de dispnee, anxietate si de-presie si, în cele din urmá, contribuie la Ímbunátátirea functiilor fizice si a calitátii vietii.
2. Pacientii critici internati nu sunt supusi reabilitátii pulmonare timpurii.
3. Reabilitarea pulmonará a pacientilor aflati în izolare se realizeazá prin videoclipuri educationale, manuale de instructiuni sau consultare la distantá.
4. Evaluarea si monitorizarea se efectueazá pe toatá durata procesului de reabilitare pulmonará.
5. Protectia individualá clasificatá corespun-zátor echipamentului trebuie utilizatá conform recomandárilor clinice.
Deconditionarea fizicá, cea mai frecventá consecintá, se asociazá cu alte deficite medicale si influenteazá mult starea clinicofunctionalá a pacientului [2]. Estimarea si evaluarea simptomelor restante si a deficitelor functionale servesc drept prioritáti de lucru la diverse etape de tratament. Sunt necesare interventii de evaluare si reabilitare precoce pentru pacientii cu COVID-19 pentru a evita în mod eficient boli suplimentare, deteriorarea si reducerea riscului de invaliditate severá dupá recuperare [42]. Complicatiile determinate de patologia Covid-19 pot fi reduse prin dezvoltarea reabilitárii multidisciplinare precoce din perioada acutá; educarea/reeducarea pacientului si familiei; continuarea asistentei de reabilitare în conditii de domiciliu.
Másuri coordonate si adaptate sunt esentiale în reabilitarea fazelor infectárii COVID-19 prin restabili-rea functiilor pierdute ca rezultat al efectelor directe sau indirecte ale patologiei [2].
Programele aplicate trebuie sá fie asigurate de cátre echipa multidisciplinará cu acces la terapia fizicalá si ocupationalá, îngrijiri medicale, asistentá prespitaliceascá, logopedicá si nutritie adecvatá [2]. Se recomandá selectarea mijloacelor în corelatie cu obiec-tivele de tratament. Experienta acumulatá de specialistii din reabilitare traseazá douá idei generale care trebuie luate în consideratie: datoritá severitátii si ráspándirii rapide a pandemiei, specialistii din domeniu trebuie sá se adapteze rapid la situatia externá; manifestárile clinice severe si critice pot deconditiona rapid toleranta scázutá la efort, indiferent de várstá [8].
Principiile generale ale reabilitárii medicale analizate si propuse în urma studiilor efectuate de cátre cercetátorii din diferite tári sunt reprezentate
si recomandate pentru implementare si in Republica Moldova. Ghidul National „Reabilitarea medicala a pacientilor cu infectia COVID-19" aprobat de catre Ministerul Sänätätii, Muncii si Protectiei Sociale al Re-publicii Moldova (ordin nr. 889 din 28.09.2020) si revi-zuit la data de 30.06.2021, este destinat specialistilor din domeniul de reabilitare medicala si pacientilor pentru a le oferi asistenta in diminuarea impactu-lui patologiei COVID-19 asupra functionalitatii si dizabilitatii [13].
Concluzii
Consecintele post COVID-19 poarta un caracter poliorganic si sistemic cu deficite clinico-functionale de durata. Din acest motiv, strategiile de reabilitare sunt bazate pe principii fundamentale de initiere precoce cu continuitate si monitorizare in echipe multidisciplinare. Metodele active (exercitiul fizic, terapia ocupationala) sunt cele mai indicate si frecvent aplicate mijloace de reabilitare medicala in asistenta complexa a pacientilor cu COVID-19 la toate etapele de tratament.
Bibliografie
1. Zhang G., Hu C., Luo L. et al. Clinical features and short-term outcomes of 221 patients with COVID-19 in Wuhan, China. In: J Clin Virol. 2020. https://doi. org/10.1016/j .jcv.2020.104364.
2. De Biase S., Cook L., Skelton D.A. et al. The COVID-19 rehabilitation pandemic. In: Published by Oxford University Press on behalf of the British Geriatrics Society. 2020. doi: 10.1093/ageing/afaa118.
3. Simpson R., Robinson L. Rehabilitation after critical illness in people with COVID-19 infection. In: Am J Phys Med Rehabil. 2020, vol. 99, pp. 470-474.
4. Halpin S.J., McIvor C., Whyatt G., Adams A. et al. Postdischarge symptoms and rehabilitation needs in survivors of COVID-19 infection: A cross-sectional evaluation. In: Journal of Medical Virology published by Wiley Periodicals LLC. 2021, vol. 93(2), pp. 10131022.
5. WHO. Clinical management of severe acute respiratory infection (SARI) when COVID-19 disease is suspected. Interim guidance. 2020. https://www.who.int/docs/ default-source/coronaviruse/clinical-management-of-novel-cov.pdf.
6. O'Sullivan O., Barker-Davies R., Chamley R. et al. Defence Medical Rehabilitation Centre (DMRC) COVID-19 Recovery Service. In: BMJ Mil Health. 2021. doi: 10.1136/bmjmilitary-2020-001681.
7. Carda S., Invernizzi M. et al. The role of physical and rehabilitation medicine in the COVID-19 pandemic: The clinician's view. In: Annals of Physical and Rehabilitation Medicine. 2020, vol. 63, pp. 554-556.
8. Carda S., Invernizzi M., Bavikatte G., Bensmail D., et al. COVID-19 pandemic. What should Physical and Rehabilitation Medicine specialists do? A clinician's perspective. In: Eur J Phys Rehabil Med. 2020, vol.56(4), pp. 515-524.
9. Zhao H-M., Xie Y-X., Wang C. Recommendations for respiratory rehabilitation in adults with COVID-19. In: Chin Med J (Engl). 2020, vol. 133, pp. 1595-1602.
10. Barker-Davies R., O'Sullivan O., Baker P. et al. The Stanford Hall consensus statement for post COVID-19 rehabilitation. In: Br J Sports Med. 2020, vol. 54, pp. 949-959.
11. Yohannes A. M., Dryden S., Casaburi R., Hanania N., Long-Term Benefits of Pulmonary Rehabilitation in Patients With COPD: A 2-Year Follow-Up Study. In: Chest Journal. 2021, vol. 159(3), pp. 967-974. doi: 10.1016/j.chest.2020.10.032.
12. Cascella M., Rajnik M., Cuomo A., Dulebohn S.C., Di Napoli R. Features, evaluation and treatment Corona-virus (COVID-19). In: StatPearls (Internet). 2020. https:// www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK554776/
13. Pascal O., Tâbârtâ A., Plesca S., Melnic A. National guide "Medical rehabilitation of patients with COVID-19 infection" Ministry of Health, Labor and Social Protection. Chisinau, 2020. https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2020/09/Ghid-na%C8%9Bional-Reabilitarea-medical%C4%83-a-pacien%C8%9Bilor-cu-infec%C8%9Bia-COVID-19.pdf.
14. Liu K., Zhang W., Yang Y., Zhang J., Li Y., Chen Y. Respiratory rehabilitation in elderly patients with COVID-19: A randomized controlled study. In: Complement Ther Clin Pract. 2020, vol. 39. doi: 10.1016/j. ctcp.2020.101166.
15. Felten-Barentsz K., Roel van Oorsouw, Klooster E., Koenders N., Driehuis F. et al. Recommendations for Hospital-Based Physical Therapists Managing Patients With COVID-19. In: Physical Therapy. 2020. Vol. 100(9) pp. 1444-1457. https://doi.org/10.1093/ ptj/pzaa114.
16. Chang M.G., Mo G., Yuan X., et al. Time kinetics of viral clearance and resolution of symptoms in novel coronavirus infection. In: Am J Respir Crit Care Med. 2020, vol. 201, pp. 1150-1152.
17. Peter Thomas C.B., Bissett B., Boden I. et al. Physiotherapy management for COVID-19 in the acute hospital setting: clinical practice recommendations. In: JPhysiother. 2020, vol. 66, pp. 73-82.
18. Kochi A.N., Tagliari A.P., Forleo G.B. et al. Cardiac and arrhythmic complications in patients with COVID-19. In: J Cardiovasc Electrophysiol. 2020, vol. 31, pp. 1003-1008. doi: 10.1111/jce.14479.
19. Madjid M., Safavi-Naeini P., Solomon S.D. et al. Potential effects of coronaviruses on the cardiovascular system: a review. In: JAMA Cardiol. 2020, vol. 5(7), pp. 831-840.
20. Wang D., Hu B., Hu C. et al. Clinical characteristics of 138 hospitalized patients with 2019 novel coronavi-rus-infected pneumonia in Wuhan, China. In: JAMA. 2020, vol. 323(11), pp. 1061-1069. doi: 10.1001/ jama.2020.1585.
21. Cowie A., Buckley J., Doherty P., et al. Standards and core components for cardiovascular disease prevention and rehabilitation. In: Heart. 2019, vol. 105(7), pp. 510-515.
22. Calabrese M., Garofano M., Palumbo R. et al. Exercise Training and Cardiac Rehabilitation in COVID-19 Patients with Cardiovascular Complications: State of Art. In: Life. 2021, vol. 11, pp. 259. https://doi.org/10.3390/ life11030259.
23. Zheng Y.Y., Ma Y.T., Zhang J.Y., Xie X. COVID-19 and the cardiovascular system. In: Nat. Rev. Cardiol. 2020, vol. 17, pp. 259-260.
24. Zhou F., Yu T., Du R., Fan G., Liu Y. et al. Clinical course and risk factors for mortality of adult inpatients with COVID-19 in Wuhan, China: A retrospective cohort study. In: Lancet. 2020, vol. 395, pp. 1054-1062.
25. Guo T., Fan Y., Chen M., Wu X., Zhang L. et al. Cardiovascular Implications of Fatal Outcomes of Patients With Coronavirus Disease 2019 (COVID-19). In: JAMA Cardiol. 2020, vol. 5(7), pp. 811-818.
26. Inciardi R.M., Lupi L., Zaccone G., Italia L. et al. Cardiac Involvement in a Patient With Coronavirus Disease 2019 (COVID-19). In: JAMA Cardiol. 2020, vol. 5, pp. 819-824.
27. Ling Mao, Mengdie Wang, Shengcai Chen, Quanwei He et al. Neurologic Manifestations of Hospitalized Patients With Coronavirus Disease 2019 in Wuhan. In: JAMA Neurol. 2020, vol. 77(6), pp. 683-690. https:// doi.org/10.1101/2020.02.22.20026500.
28. Del Rio C., Collins L.F., Malani P. Long-term health consequences of COVID-19. In: JAMA. Published online October 5, 2020. doi:10.1001/jama.2020.19719.
29. Neufeld K.J., Leoutsakos J-M.S., Yan H. et al. Fatigue symptoms during the first year following ARDS. In: Chest. 2020, vol. 158(3), pp. 999-1007.
30. College of Occupational Therapists. Guidance: A quick guide for occupational therapists - Rehabilitation for people recovering from COVID-19(2020). [ht-tps://www.rcot.co.uk/sites/default/files/Quick%20 guide%20for% 20OTs%20People%20recovering%20 from%20COVID-19.pdf].
31. Kurtaij A.Y., Koseoglu B.F., Ôzyemijçi T.Ô., Ordu-Gokkaya N.K., Unsal D.S., Sonel T.B. et al. Pulmonary rehabilitation principles in SARS-COV-2 infection (COVID-19): A guideline for the acute and subacute rehabilitation. In: Turk J Phys Med Rehabil. 2020, vol. 66, pp. 104-120.
32. Zhang C., Shi L., Wang F-S. Liver injury in COVID-19: management and challenges. In: Lancet Gastroenterol Hepatol. 2020, vol. 5, pp. 428-430.
33. Bangash M.N., Patel J., Parekh D. COVID-19 and the liver: little cause for concern. In: Lancet Gastroenterol Hepatol. 2020, vol. 5(6), pp. 529-530.
34. Lauer S.A., Grantz K.H., Bi Q., et al: The incubation period of coronavirus disease 2019 (COVID-19) from publicly reported confirmed cases: estimation and application. In: Ann Intern Med. 2020, vol. 172, pp. 577-582.
35. Yonter S.J., Alter K., Bartels M.N. et al. What Now for Rehabilitation Specialists? Coronavirus Disease 2019 Questions and Answers. In: Published by Elsevier Inc. on behalf of the American Congress ofRehabilitation Medicine. https://doi.org/10.1016/j~.apmr.2020.09.368.
36. Demeco A., Marotta N., Barletta M., Pino I. et al. Rehabilitation of patients post-COVID-19 infection: a literature review. In: Journal of International Medical Research. 2020, vol. 48(8). doi: 10.1177/0300060520948382.
37. Zeng B., Chen D., Qiu Z., Zhang M., Wang G. Expert consensus on protocol of rehabilitation for COVID19 patients using framework and approaches of WHO International Family Classifications. In: Aging Med (Milton). 2020, vol. 3, pp. 82-94.
38. Wang T.J., Chau B., Lui M., Lam G.T. et al. PM&R and Pulmonary Rehabilitation for COVID-19. In: Am J Phys Med Rehabil. 2020, vol. 99(9), pp. 769-774.
39. WHO. Rapid assessment of service delivery for NCDs during the COVID 19 pandemic. 2020. https://www. who.int/ publications/m/item/rapid-assessment-of-service-delivery-for-ncds-duringthe-covid-19-pandemic.
40. Huang S., Xiao Y., Yan L. et al. Implications for Online Management: Two Cases with COVID-19. In: Telemed JEHealth. 2020, vol. 26(4), pp. 487-494.
41. World Health Organisation. World Report on Ageing and Health. Geneva, 2015. https://apps.who.int/iri s/bi tstream/10665/186463/1/9789240694811 eng. pdf.
42. Hammami A., Harrabi B., Mohr M., Krustrup P. Physical activity and coronavirus disease 2019 (COVlD-19): specific recommendations for home-based physical training, Managing Sport and Leisure, 2020. DOI: 10.1080/23750472.2020.1757494
43. Бубнова М.Г., Персиянова-Дуброва А.Л., Лямина Н.П., Аронов Д.М. Реабилитация после новой коронавирусной инфекции (COVID-19): принципы и подходы. B: CardioCoMamuKa. 2020, № 11 (4), c. 6-14.
44. Бубнова М.Г., Шляхто Е.В., Аронов Д.М. Новая коронавирусная инфекционная болезнь COVID-19: особенности комплексной кардиологической и респираторной реабилитации. B: Российский кардиологический журнал. 2021, № 26(5), c. 4487.
45. Гетманская Ю.М., Трегер Ю. Реабилитация тяжелых больных после коронавирусной инфекции в рамках госпитализации в реабилитационном отделении. Анализ конкретных случаев. B: Вестник восстановительной медицины. 2021, № 20 (2), c. 4-10.
46. Демченко Е.А., Красникова В.В., Янишевский С.Н. Практические рекомендации по физической реабилитации больных с тяжелым течением COVID 19 в отделениях реанимации и интенсивной терапии. B: Артериальная гипертензия. 2020, № 26(3), c. 327-342.
47. Иванова Г. Е., Шмонин А. А., Мальцева М. Н., и др. Реабилитационная помощь в период эпидемии новой коронавирусной инфекции COVID-19 на первом, втором и третьем этапах медицинской реабилитации. B: Физическая и реабилитационная медицина, медицинская реабилитация. 2020, № 2(2), c. 98-117.
48. Мещерякова Н.Н., Белевский А.С., Кулешов А.В. Легочная реабилитация пациентов, перенесших коронавирусную инфекцию COVID-19 (клинические примеры). B: Пульмонология. 2020, № 5, c. 715-722.
49. Фесюн А.Д., Лобанов А.А., Рачин А.П. и др. Вызовы и подходы к медицинской реабилитации пациентов, перенесших осложнения Covid-19. B: Вестник восстановительной медицины. 2020, № 97 (3), c. 3-13.
50. Шмонин А.А., Мальцева М.Н., Мельникова Е.В. и др. Медицинская реабилитация при коронавирусной инфекции: новые задачи для физической и реабилитационной медицины в России. B: Вестник восстановительной медицины. 2020, № 97 (3), c. 14-21.
Alisa Tabirta, dr. st. med., conferentiar universitar, medic reabilitolog, categoria superioara. Catedra reabilitare medicala, medicina fizica si terapie manuala IP USMF „Nicolae Testemitanu", tel: +373 79549280, e-mail: [email protected]
