CC BY
25COMORBIDITATI SI DIZABILITATI ÎN REABILITAREA VÂRSTNICILOR CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL
CZU: [616.831-005.1-036.82+616.1/.4]-053.9 Adrian MELNIC12, Oleg PASCAL12, Svetlana PLESCA12, Marina BULAI1,
4P Universitatea de Stat de Medicinä si Farmacie
Nicolae Testemitanu, 2IMSP Institutul de Neurologie si Neurochirurgie
Diomid Gherman
Rezumat
Accidentul vascular cerebral reprezinta una dintre cauzele principale de dizabilitate la nivel mondial, ce necesita servicii de reabilitare medicala cu scopul de a reintegra social per-soanele cu aceasta afectiune si a le imbunatati activitatea de zi cu zi. Reabilitarea persoanelor varstnice este mai dificila, din cauza numarului mai mare de comorbiditati si dizabilitati specifice. Au fost analizate 121 de fise medicale ale pacientilor cu varsta mai mare de 65 de ani, pentru a elucida profilul de comorbiditati si dizabilitati conform sistemului de codare ICD 10. Am utilizat proceduri de analiza statistica descriptiva, variatia mediei dintre diverse grupe si reprezentari grafice folosind programul SPSS Statistics. Profilul de comorbiditati a fost dominat de patologia cardiovasculara, reprezentata de hipertensiune si cardiopatie hipertensiva, fibrilatie atriala si angina pectorala. O alta categorie de comorbiditati a fost constituita de conditiile endocrine si metabolice, precum diabetul zaharat, dislipidemia si obezitatea. Alte diagnostice frecvent intalnite au fost tulburarile afective si infectiile urinare. Dintre dizabilitati, locurile de varf au revenit hemi-parezei, tulburarilor de vorbire, disfagiei si tulburarilor de coordonare si de camp vizual. S-a observat ca sistemul de codare ICD 10 nu reflecta pe deplin profilul comorbiditate/ dizabilitate, iar o serie de diagnostice importante nu au fost regasite la populatia studiata. Dizabilitatea si comor-biditatea sunt fenomene frecvente la pacientii varstnici cu accident vascular cerebral. Pentru determinarea profilului de comorbiditati si dizabilitati si a interactiunii dintre acestea la varstnic, sunt necesare cercetari suplimentare, cu utilizarea unor instrumente mai specifice decat ICD 10.
Cuvinte-cheie: accident vascular cerebral, reabilitare, comorbiditate, dizabilitate, varstnici
Summary
Comorbidities and disabilities in the rehabilitation of the elderly with stroke
Stroke is one of the leading causes of disability worldwide that requires medical rehabilitation services in order to reintegrate into community and optimize the daily activities of these people. Rehabilitation of the elderly is more difficult due to the higher number of specific comorbidities and disabilities. We analyzed 121 medical records in order to elucidate the profile of comorbidities and disabilities according to the ICD 10 coding system. Data analysis included descriptive statistics, graphical representation, and group variance tests using SPSS statistics software. Cardiovascular pathology represented by hypertension and hypertensive cardiomyopathy, atrial fibrillation and anginapectoris were among top comorbidities. Metabolic and endocrine diseases such as diabetes, dyslipidemia and obesity also registered a high frequency. Among other diagnosis highly reported in our research, we observed affective disorders and urinary infections. Among the disabilities, in the top places we
observed a spectrum of conditions as hemiparesis, speech disorders, dysphagia and coordination or visual field disorders. At the same time, we can consider that the ICD 10 coding system does not fully reflect the comorbidity / disability profile because a number of important diagnoses according to literature did not match. Disability and comorbidity are a common elderly with stroke. In order to determine the profile of comorbidities and disabilities and possible interaction in the elderly, further research is needed using more specific tools than ICD 10.
Keywords: stroke, rehabilitation, comorbidity, disability, elderly
Резюме
Коморбидность и инвалидность в реабилитации пожилых после инсульта
Инсульт является одной из основных причин инвалидности во всем мире, которая требует оказание услуг медицинской реабилитации для социальной реинтеграции и оптимизации повседневной деятельности этих людей. Реабилитация пожилых является более сложной из-за большого числа специфических сопутствующих патологий и инвалидности. С целью выяснения профиля сопутствующих заболеваний и инвалидности, в соответствии со системой кодирования ICD10, были проанализированы 121 медицинская карта пациентов старше 65лет, для выяснения профиля сопутствующих заболеваний и инвалидности. Были использованы процедуры описательного статистического анализа, изменение среднего значения между различными группами, а также графическое представление с использованием программы SPSS-statistics. В профиле сопутствующей патологии преобладает сердечно-сосудистая патология, представленная гипертонией и гипертонической болезнью сердца, мерцательной аритмией и стенокардией. Другой категорией сопутствующих заболеваний были эндокринные и метаболические патологии, такие как сахарный диабет, дислипидемия и ожирение. Другими распространенными диагнозами были аффективные расстройства и инфекции мочевых путей. Среди причин инвалидности на первом месте оказались гемипарез, нарушения речи, дисфагия, нарушения координации и поля зрения. Было отмечено, что система кодирования ICD 10 не в полной мере отражает профиль сопутствующей патологии/инвалидности, а ряд важных диагнозов не был обнаружен в изучаемой популяции. Сопутствующие патологии и инвалидность частые явления у пожилых пациентов с инсультом. Чтобы определить профиль сопутствующих заболеваний и инвалидности, и взаимодействие между ними у пожилых людей, необходимы дальнейшие исследования с использованием более конкретных инструментов, чем ICD 10.
Ключевые слова: инсульт, реабилитация, коморбидность, инвалидность, пожилые
Introducere
Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintâ o cauzâ majorâ de dizabilitate si mortalitate la nivel global, ce implicâ costuri economice ridicate [6]. Desi AVC poate apârea la orice vârstâ, s-a observat totusi câ incidenta acestei boli creste la populatia cu vârsta mai mare de 55 de ani, frecventa de aparitie dublân-du-se - atât la bârbati, cât si la femei - la fiecare 10 ani [18]. Acest lucru poate fi explicat si prin faptul câ o serie de patologii corelate cu vârsta, ce reprezintâ factori de risc pentru bolile cerebrovasculare, au o tendintâ de crestere, în special în perioada de vârstâ cuprinsâ între 65 si 79 de ani [2].
Cele mai frecvente conditii ce reprezintâ factori de risc pentru evenimentele vasculare cerebrale sunt fibrilatia atrialâ, cardiopatia ischemicâ, hipertensiu-nea arterialâ, nivelul crescut de colesterol si stenoza vaselor carotidiene, care sunt mai des întâlnite în rândul populatiei vârstnice decât la indivizii tineri [6, 10].
Desi tratamentele moderne si implementarea pe scarâ largâ a profilaxiei primare pentru evenimentele ischemice/tromboembolice au dus la cresterea ratei de supravietuire, o mare parte din persoane vor prezenta limitâri functionale de diferitâ severitate, iar necesitatea dezvoltârii unui model de abordare complex, cu integrarea interventiilor de reabilitare, este evidentâ [13]. În acelasi timp, chiar dacâ indivizii din populatia geriatricâ prezintâ o ratâ de supravietuire si pânâ la 10 ani, pe termen îndelungat aceastâ categorie de persoane se vor reabilita mai greu, vor prezenta rezultate functionale mai reduse, fiind o categorie mai ,,vulnerabilâ" [5]. Dintre factorii ce determinâ nivelul scâzut al rezultatelor functionale la pacientii geriatrici, studiile recente au atribuit un rol important nivelului de functionare/dizabilitate pânâ la accidentul vascular, tulburârilor cognitive, fenomenului de fragilitate si comorbiditâtilor [4, 8].
Se considerâ câ modelul de prezicere a rezultatelor functionale post-accident vascular este unul complex, în care vârsta este doar una dintre variabilele ce interactioneazâ cu alti factori cum ar fi comorbiditatea, fragilitatea si caracteristica acci-dentului vascular, care are un efect combinat asupra rezultatelor reabilitârii [20].
Pacientii vârstnici reprezintâ o categorie speci-alâ de beneficiari ai reabilitârii, datoritâ modificârilor fiziologice induse de vârstâ, numârului mare de comorbiditâti si tratamentelor medicamentoase multiple, dar si din cauza disfunctiilor cognitive întâlnite frecvent în aceastâ populatie [9].
Fragilitatea reprezintâ un sindrom medical multifactorial, ce se întâlneste în special la persoanele vârstnice si se caracterizeazâ prin decompensâri frecvente, ce pot apârea la solicitâri minime sau
chiar în absenta acestora (afectiuni intercurente, deshidratare, variatii ale temperaturii mediului ambiant, stres psihic etc.) si duc la spitalizäri frecvente [16]. Cresterea sperantei de viatä la nivel global a atras atentia specialistilor din sänätatea publicä asupra altor fenomene, precum multimorbiditatea, care a fost definitä initial ca prezenta cantitativä a mai multor conditii medicale si este recunoscutä drept o provocare pentru sistemul de sänätate si o directie prioritarä de cercetare în biomedicinä [17]. fasä aceastä abordare a multimorbiditätii a trezit un interes sporit în rândul cercetätorilor care considerä cä evidentierea cantitativä a conditiilor medicale nu este suficientä, iar pentru o întelegere mai bunä sunt necesare modele si clasificäri ce ar viza analiza cluster (de asociere) în cadrul multimorbiditätii sau studierea relatiei cauzale dintre bolile ce se întâlnesc la acelasi individ. Lipsa de consens la acest subiect provoacä si o ambiguitate între termenii comorbidi-tate si multimorbiditate, considerând-se cä comorbiditatea este un termen mai specific, ce vizeazä legätura cauzalä dintre un diagnostic principal (index de diagnostic) si anumite conditii ce apar în cadrul patologiei de bazä [23].
La fel ca si în populatia tänärä, accidentul vascular cerebral la vârstnici se va solda cu o serie de limitäri functionale si cu o ratä maltä de dizabilitäti, cele mai frecvente fiind släbiciunea muscularä si deficitele motorii, disfagia, incontinenta urinarä, tulburärile cognitive si altele [14]. În încercarea de a sistematiza aceste concepte, directia nouä în cerce-tarea fenomenelor la populatia vârstnicä a acordat o atentie deosebitä instrumentelor de cuantificare a conditiilor multiple, iar cu acest scop au fost elaborate o serie de scale ce reprezintä, în fond, niste indicatori de comorbiditate/multimorbiditate, de exemplu Charlson Comorbidiy Index (CCI), Cumulative Illnes Rating Scale (CIRS). De rând cu alte instrumente de mäsurare, indicatorii mentionati au demonstrat o valoare de prezicere pentru cuantificarea rezultatelor functionale în accidentul vascular cerebral [7, 19]. Cert este faptul cä, la pacientul vârstnic cu boli cerebrovasculare, fenomenele de fragilitate, dizabilitate si comorbiditate se suprapun în anumite cazuri, iar utilizarea anumitor termeni se va face în functie de directia cercetärii si de nivelul în care este acordatä asistenta medicalä sau serviciul de reabilitare.
Cu scopul de a introduce claritate si de a elucida profilul de comorbiditäti si dizabilitäti la pacientii în etate cu vârsta mai mare de 65 de ani, care ar putea fi încadrate în anumite modele de abordare, ne-am propus un studiu observational, descriptiv, în care am observat profilul de diagnostice întâlnite în ser-viciul autohton de reabilitare la o institutie medico-sanitarä de nivel tertiar.
Material si metode
Studiul s-a desfäsurat dupä un model retros-pectiv, pe parcursul a sase luni, fiind înregistrate diagnosticele secundare din fisele medicale ale 121 de pacienti cu vârsta mai mare de 65 de ani, la externarea din sectia Neurorecuperareprimará a IMSP Institutul de Neurologie si Neurochirurgie. Drept criterii de in-cludere în cercetare au servit diagnosticul confirmat de accident vascular cerebral, vârsta mai mare de 65 de ani (considerati vârstnici) si semnarea acordului de prelucrare a datelor personale si medicale de cätre pacient sau reprezentatul säu legal. Astfel, au fost înregistrate datele demografice si codurile ICD 10 introduse în sistemul electronic al spitalului, fiind excluse codurile ce corespundeau patologiei de bazä (I60-I69). Au fost considerate comorbiditäti orice cod ICD 10 introdus suplimentar pe ^ngä codurile ce corespundeau patologiei de bazä (accident vascular cerebral). A fost efectuatä o analizä suplimentarä cu scopul de a elimina diagnostice care se suprapun, precum ar fi hipertensiunea în cadrul cardiopatiei hipertensive. Aceste rezultate au fost centralizate într-o bazä de date analizatä ulterior cu ajutorul pro-gramelor Microsoft Excel si SPSS Statistics versiunea 21. Pentru analiza datelor au fost utilizate proceduri statistice descriptive si reprezentarea graficelor box plot, grafice liniare si grafice aria poligon. Pacientii au fost distribuiti conventional în douä grupe conform vârstei: (1) 65-75 de ani - vârstnici tineri si (2) 75-85 de ani - vârstnici adulti, care ulterior au fost analizate cu ajutorul testului t Student, cu scopul de a vedea variabilitatea dintre grupe în privinta mediei numä-rului de comorbiditäti.
Rezultate obtinute
Au fost analizate în total 121 de dosare medicale ale pacientilor încadrati în programul de reabilitare. Vârsta medie în lotul de studiu a constituit 70±4 ani, vârsta maximä fiind de 82 de ani. Rata pe sexe masculin/feminin a fost de 44 : 56, majoritatea pacientilor (61%) au provenit din mediul rural. În urma analizei statistice se observä cä în lot au predominat pacientii cu accident vascular cerebral ischemic, iar în grupul cu vârsta de 65-75 ani (vârstnici tineri) acestia au constituit 78%. Este de mentionat cä nu au fost înregistrati pacienti cu vârsta mai mare de 85 de ani (vârstnici bät^rn/fragili), deoarece încadrarea lor în programul de reabilitare nu s-a întâlnit în perioada cercetatä si este destul de rarä în comparatie cu celelalte grupe de vârstä.
Numärul mediu de comorbiditäti a constituit 4±1, diagnosticele variind într-un interval de 1-9 comorbiditäti. În ambele grupe de vârstä, media de comorbiditäti a fost aproximativ identicä, dar observäm mai multe coduri înregistrate în categoria vârstnici tineri cu AVC ischemic. Dacä analizäm graficul-box plot (figura 1) si graficul liniar (figura 2),
observám cá pacientii cu AVC ischemic din grupa de várstá 65-75 de ani prezintá o serie mai mare de conditii asociate, iar aceste rezultate pot fi explicate prin faptul cá grupa datá de subiecti este mai largá, deci prezintá o variabilitate mai inaltá.
Q
O
o O il
z
£
ts Z
2,0-
Categorii de vârsta □ 65-75 □ 75-85
Ischemic
AVC tip
Hemoragic
Figura 1. Graficul box-plot ce prezintá variabilitatea numárului de comorbiditti conform tipului AVC si categoriei de várstá
Categorii de vârsta
--65-75
— 75-SS
65-75; 65-75; 65-75 Mean = 4.38947 Std. Dev. = 1.44616 N = 95
75-85; 75-85" 75-35 Mean = 4.57692 Std. Dev. = 1.724484 N = 26
2.000 4.000 6.000
Numär de Coduri ICD10
Figura 2. Graficul liniar ce reprezintâ variatia frecventei numárului de comorbiditâti în functie de categoria de vârstâ
În acelasi timp, putem observa cá pacientii cu accident vascular cerebral hemoragic din ambele grupe de várstá prezintá un numár mediu mai mare de comorbiditâti (figura 1). Acest lucru însà nu se confirmá dupá analiza variatiei si a mediilor pentru fiecare categorie (tabelul 1) unde numárul de comorbiditáti este aproximativ egal atât pentru pacientii cu AVC ischemic, cât si AVC hemoragic. Totusi, se pare cá în grupa de várstá 75-85 de ani, numárul mediu de comorbiditáti este mai mare, Ínsá nu putem afirma acest lucru cu certitudine fárá
a utiliza alte procedee statistice de analizá a variatiei (de exemplu, testul t), care nu sunt aplicabile in cazul nostru, deoarece grupurile sunt neomogene.
Tabelul 1
Analiza variatiilor dintre grupuri tn functie de sex, várstá, tipul AVC
Media Min. Max. Devia- tia standard Varia-tia
Sexul: Masculin 4,434 2,000 8,000 1,308 1,712
Feminin 4,426 1,000 9,000 1,651 2,726
Tipul AVC: Ischemic 4,430 2,000 9,000 1,536 2,361
Hemoragic 4,429 1,000 6,000 1,284 1,648
Categorii de vârstâ: 65-75 ani 4,389 2,000 9,000 1,446 2,091
75-85 ani 4,577 1,000 8,000 1,724 2,974
Conform analizei structurii codurilor ICD-10 înregistrate (tabelul 2), locurile de vârf sunt ocúpate de patologia cardiovascular prin cardiopatia hiper-tensivá si hipertensiune (I11, I10), fibrilatia atrialá (I48) si anginá pectoralá (I20), care pot fi atribuite atât conditiilor asociate, cât si factorilor de risc. Un alt rezultat important este cá asa coduri precum hemiplegia/hemipareza (G81), tulburárile de vorbire (R47), disfagia (R13) se aflá de asemenea pe primele pozitii privind frecventa, iar aceste diagnostice ar fi atribuite mai degrabá dizabilitátilor si deficitelor functionale decât categoriei de afectiuni concomitente. Din comorbiditáti mai fac parte diabetul zaharat (E10/E11), obezitatea (E66), tulburárile afec-tive (F06), infectia urinará (N39), dislipidemia (E78), iar din dizabilitáti - durerea (R52), retentia de uriná (R33), anomaliile de câmp vizual (H53) si tulburárile de coordonare (R27).
Tabelul 2
Frecventa codurilor ICD 10 în lotulstudiat
Nr. Cod ICD Diagnostic Frecventa
1. I11+I10 Cardiopatie hipertensivâ, hipertensiune 117
2. G81 Hemiplegie 75
3. R47 Tulburâri de vorbire 62
4. I48 Fibrilatie atrialâ 48
5. E11+E10 Diabet zaharat 46
6. R13 Disfagie 22
7. E66 Obezitate 20
8. R52 Durere 18
9. N39 Infectie urinarâ 16
10. F06 Tulburâri afective 16
11. I20 Anginâ pectoralâ 14
12. R33 Retentie urinarâ 13
13. H53 Anomalii de câmp vizual 12
14. E78 Dislipidemie 10
15. R27 Tulburâri de coordonare 9
16. M75 Umâr dureros 8
În acelasi timp, este de mentionat faptul cá o serie de diagnostice pot fi integrate atât în categoria comorbiditátilor, cât si în cea a dizabilitátilor, iar un numár mare de conditii cu o frecventá mai redusá nu au fost reflectate în acest studiu, fiind întâlnite în cazuri singulare.
O analizá a asocierii dintre douá cele mai frec-vente coduri - cardiopatia (I11) si hemiplegia (G81) - ne permite sá presupunem cá prezenta concomi-tentá a unor comorbiditáti si dizabilitáti va determina si un numár mai mare de coduri ICD 10, acesti pacientii fiind mai dificil de reabilitat din perspectiva managementului de recuperare (figura 3). Aceastá legáturá trebuie studiatá prin instrumente statistice mai specifice, msá este necesar de înteles cá legátura dintre conditiile prezente la un pacient sunt mult mai complexe si interactiunea lor produce un efect combinat asupra stárii functionale a pacientului.
Figura 3. Graficul Arii/Poligon - Interactiune Cardio-patie hipertensivâ (I11)* Hemiplegie (G81)* Media de comorbiditáti
Discutii
Este cert faptul cä, în functie de nivelurile si unitätile în care se desfäsoarä actul medical (ambu-latoriu, sectie specializatä de reabilitare, sectie de profil neurologic), instrumentele utilizate pentru cuantificarea comorbiditätilor si a dizabilitätii pot fi diferite. Sistemul de clasificare ICD 10 reprezintä un instrument de evidentä statisticä pentru majo-ritatea institutiilor medicale, msä observäm cä din perspectiva reabilitärii persoanelor dupä accident vascular cerebral cu multiple conditii, acest sistem nu poate oferi o claritate deplinä si o delimitare strictä între comorbiditäti si dizabilitätii, astfel încât la acest capitol pot fi semnalate divergente si neclaritäti. În acelasi timp, o serie de cercetätori considerä cä sistemul de codare ICD 10 oferä informatii importante asupra patologiilor asociate în combinatie cu indicii
de comorbiditate [21]. Nu existä o evidentä clarä si un algoritm specific de grupare a codurilor ICD 10 ca si comorbiditäti, în special în populatia geriatricä. La capitolul factorilor de risc, unele cercetäri suge-reazä cä sistemele de codificare ICD 9 sau ICD 10 au omis o serie de factori de risc, lipsa acestora fiind determinatä de diminuarea importantei percepute de cätre codificatori, de diversitatea tehnologilor din domeniul sänätätii sau de lipsa de timp pentru „a codifica totul". Educatia si întelegerea pot ajuta la nrnbunätätirea acestei situatii. Aparitia registrului medical electronic de sänätate poate asigura o codificare automatizatä si o evidentä mai bunä a acestor factori de risc în bazele de date administrative [11].
Similar datelor din literaturä, s-a observat cä frecventa bolilor cardiovasculare si a celor meta-bolice a fost maltä în ambele cazuri. La internare, deficientele functionale si comorbiditatea, în special diabetul zaharat, conduc în mod independent la dezvoltarea bolilor intercurente în timpul reabilitärii vârstnicului cu accident vascular cerebral, iar bolile cardiace limiteazä rezistenta pacientului la efortul fizic, prin urmare reduc participarea în programe de reabilitare activä. Astfel, evaluarea de rutinä a comorbiditätii, integratä cu starea functionalä la începutul reabilitärii, este esentialä pentru identifica-rea pacientilor cu risc sporit. În cele din urmä, trebuie acordatä o atentie deosebitä pacientilor cu diabet zaharat, pentru a preveni bolile intercurente si pentru a sprijini recuperarea functionalä optimä [10].
Este de mentionat cä datele obtinute în cer-cetarea noasträ nu au fost asemänätoare celor din cercetärile similare referitoare la frecventa tulburä-rilor cognitive. Prevalenta deficientei cognitive dupä un accident vascular cerebral este maltä, iar efectele lor combinate cresc semnificativ costul îngrijirii si al utilizärii resurselor de sänätate, cu o influentä asupra readmisiilor spitalicesti si a ratelor de mortalitate crescute [15]. Totusi, un lucru observat de mai multe institutii de reabilitare este cä depresia reprezintä o comorbiditate ce are impact negativ asupra re-zultatelor functionale. Aplicarea unui program de instruire privind deficienta cognitivä, dar si tulbu-rärile afective, pentru vârstnicii cu AVC are un efect terapeutic semnificativ asupra functiei cognitive si asupra activitätilor cotidiene [1]. În acest scop ar fi util de folosit diverse teste de screening al functiei cognitive, dar si psihoafective, si integrarea în echipa multidisciplinarä a specialistului din domeniul neu-ropsihologiei sau al psihiatriei.
Disfunctiile si infectiile urinare au fost sem-nalate cu o frecventä semnificativä atât în studiul realizat, cât si în cercetärile similare. Preventia si tratamentul acestora constituie o directie prioritarä pentru nrnbunätätirea calitätii actului medical, desi în general nu a fost atestatä o influentä puternicä asupra efectelor functionale [3].
Durerea este o complicatie frecventä, dar adesea neglijatä, la persoanele vârstnice dupä un accident vascular cerebral. Aceasta este determinatä de un spectru larg de factori si se poate semnala clinic ca cefalee, dureri de membre, sindromul durerii regionale complexe, durerea indusä de spasticitate sau subluxatia articularä, fiind deseori asociatä cu depresia [12].
Desi dislipidemia este întâ^^ în rândul populatiei vârstnice, datele studiilor cu referire la acest capitol sunt adesea contradictorii, în special de-oarece tratamentul antihiperlimiant trebuie utilizat cu prudentä, din cauza efectelor adverse, si trebuie evitat la populatia cu vârsta mai mare de 75 de ani [24]. Datele ce vizeazä dizabilitatea în studiul nostru au fost similare cu datele din alte studii, principalele limitäri functionale fiind släbiciunea muscularä (he-mipareza), tulburärile de vorbire, disfagia, tulburärile de coordonare sau cele ale câmpului de vedere, toate perturbând activitätile vietii cotidiene si autonomia pacientilor [22].
Acest studiu are o serie de limitäri si un caracter preliminar. În primul rând, el nu urmäreste evolutia în timp si aparitia comorbiditätilor noi. Distributia neomogenä între categoriile de vârstä nu a permis realizarea unei analize statistice mai concludente. Diferentele dintre datele din literaturä si cele expuse de noi denotä faptul cä codarea conform sistemului ICD10 nu este uniformä si stabilitä dupä criterii clare, iar unele conditii asociate au fost omise. De aceea sunt necesari algoritmi standardizati de codificare si de evidentä a comorbiditätilor si a dizabilitätii.
Concluzii
Comorbiditatea si dizabilitatea sunt fenomene frecvente în rândul populatiei vârstnice cu accident vascular cerebral, ce trebuie luate în considerare pe parcursul reabilitärii pacientului.
Desi sistemul de codare ICD 10 oferä informatii referitoare la conditiile asociate la pacientii vârstnici cu accident vascular cerebral, este necesarä inves-tigarea clinicä cu ajutorul unor instrumente mai sensibile de cuantificare a conditiilor concomitente, pentru a elucida profilurile de comorbiditäti si interactiunea dintre deficitele functionale, conditiile asociate si rezultatele functionale ale reabilitärii.
Bibliografie
1. Abd-Elaziz Saieda Abd-Elhameed, et al. Effect of Cognitive Rehabilitation on Improving Cognitive Function and Activities of Daily Living among Elderly Patients with Stroke at Assiut University Hospital. In: Journal of Education and Practice. 2015, nr. 6, pp. 44-56.
2. Bejot Y. et al. Stroke in the very old: incidence, risk factors, clinical features, outcomes and access to resources - a 22-year population-based study. In: Cerebrovasc. Dis. 2010, nr. 29, pp. 111-121
3. Bogason E., Morrison K., Zalatimo O., et al. Urinary Tract Infections in Hospitalized Ischemic Stroke Patients: Source and Impact on Outcome. In: Cureus. 2017, vol. 9(2): e1014. Disponibil pe: doi:10.7759/ cureus.1014)
4. Denti L., Scoditti U., et al. The poor outcome of ischae-mic stroke in very old people: A cohort study and its determinants. In: JAGS. 2010, nr. 58, pp. 12-17.
5. Ergeletzis D., Kevorkian C.G., Rintala D. Rehabilitation of the older stroke patient. In: Am. J. Phys. Med. Rehabil. 2002, nr. 81, pp. 881-889.
6. Feigin V.L., Norrving B., Mensah G.A. Global Burden of Stroke. In: Circ. Res. 2017, vol. 120(3), pp. 439-448. Disponibil pe: doi:10.1161/CIRCRESAHA.116.308413
7. Giaquinto S. Comorbidity in post-stroke rehabilitation. In: Eur. J. Neurol. 2003, vol. 10(3), pp. 235-238. Disponibil pe: doi:10.1046/j.1468-1331.2003.00563.x
8. Hebb A.L.O., Brandman D., Shanker J., Hebb A.O. Visualizing recovery of cognitive function in stroke. In: J. Behav. Brain Sci. 2013, nr. 3, pp. 641-652.
9. Horodinschi R.N., Stanescu A.M.A., Bratu O.G., et al. Treatment with Statins in Elderly Patients. In: Medicina (Kaunas). 2019, vol. 55(11), p. 721. Disponibil pe: doi:10.3390/medicina55110721
10. Kabboord A.D., Van Eijk M., Buijck B.I., et al. Comorbidity and intercurrent diseases in geriatric stroke rehabilitation: a multicentre observational study in skilled nursing facilities. In: Eur. Geriatr. Med. 2018, vol. 9(3), pp. 347-353. Disponibil pe: doi:10.1007/s41999-018-0043-5)
11. Kokotailo R.A., Hill M.D. Coding of stroke and stroke risk factors using international classification of diseases, revisions 9 and 10. In: Stroke. 2005, vol. 36(8), pp. 1776-1781. Disponibil pe: doi:10.1161/01. STR.0000174293.17959.a1
12. Jonsson A., Lindgren I., et al. Prevalence and intensity of pain after stroke: a population-based study focusing on patients' perspectives. In: Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry. 2006, nr. 77, pp. 590-595.
13. Lakshminarayan K., Berger A.K., Fuller C.C., et al. Trends in 10-year survival of patients with stroke hospitalized between 1980 and 2000: the Minnesota stroke survey. In: Stroke. 2014, vol. 45(9), pp. 2575-2581. Disponibil pe: doi:10.1161/STROKEAHA.114.005512
14. Lawrence E.S., Coshall C., Dundas R., et al. Estimates of the prevalence of acute stroke impairments and disability in a multiethnic population. In: Stroke. 2001, vol. 32(6), pp. 1279-1284. Disponibil pe: doi: 10.1161/01.str.32.6.1279
15. Lo Coco D., Lopez G., Corrao S. Cognitive impairment and stroke in elderly patients. In: Vasc. Health RiskManag. 2016, nr. 12, pp. 105-116. Disponibil pe: doi:10.2147/VHRM.S75306
16. Negará A., Soric G., Cosciug E. s.a. Sindromul de fragilitate la persoanele vârstnice: sinteza litera-turii. In: Sànàtate Publica, Economie §i Management în Medicinà. 2020, nr. 1, pp. 31-36.
17. Pearson-Stuttard J., Ezzati M., Gregg E.W. Multimorbi-dity-a defining challenge for health systems. In: Lancet Public Health. 2019, vol. 4(12), pp. 599-600. Disponibil pe: doi:10.1016/S2468-2667(19)30222-1
18. Rojas J.I., Zurrú M.C., Romano M., et al. Acute ischemic stroke and transient ischemic attack in the very old risk factor profile and stroke subtype between patients older than 80 years and patients aged less than 80 years. In: Eur. J. Neurol. 2007, nr. 14, pp. 895-899.
19. Simic-Panic D., Boskovic K., Milicevic M., et al. The Impact of Comorbidity on Rehabilitation Outcome after Ischemic Stroke. In: Acta Clin. Croat. 2018, vol. 57(1), pp. 5-15. Disponibil pe: doi:10.20471/ acc.2018.57.01.01
20. Smithard David G. Stroke in Frail Older People. In: Geriatrics (Basel, Switzerland). 2017, vol. 2, pp. 3-24. Disponibil pe: doi:10.3390/geriatrics2030024
21. Sun J.W., Rogers J.R., Her Q., et al. Adaptation and Validation of the Combined Comorbidity Score for ICD-10 -CM. In: Medical Care. 2017, vol. 55(12), pp. 1046-1051. Disponibil pe: doi: 10.1097/mlr.0000000000000824
22. Teh W.L., Abdin E., Vaingankar J.A., et al. Prevalence of stroke, risk factors, disability and care needs in older adults in Singapore: results from the WiSE study. In: BMJ Open. 2018, vol. 8(3): e020285. Disponibil pe: doi:10.1136/bmjopen-2017-020285
23. Valderas J.M., Starfield B., Sibbald B., et al. Defining comorbidity: implications for understanding health and health services. In: Ann. Fam. Med. 2009, vol. 7(4), pp. 357-363. Disponibil pe: doi:10.1370/afm.983
24. Streja D., Streja E. Management of Dyslipidemia in the Elderly. [Updated 2017 Jul 28]. In: Feingold K.R., Anawalt B., Boyce A., et al., editors. Endotext [Internet]. South Dartmouth (MA): MDText.com, Inc. 2000. Disponibil pe: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/ books/NBK279133/
Adrian Melnic, doctorand, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: 061120460,
e-mail: [email protected]
