CC BY
0STATUTUL COGNITIV SI NEUROSENZORIAL CA DETERMINANTE ALE FRAGILITÄTII LA VÄRSTNICI
Rezumat
Dereglarile cognitive reprezinta o importanta problema de sanatate publica din cauza incidentei inalte pe fundalul pro-cesului de imbatranire si sindromului de fragilitate. Pe langa declinul fizic se atesta un declin cognitiv si neurosenzorial care determina scaderea autonomiei, limitareaperformantei fizice cu afectarea functionalitatii la acestgrup de varstnici. Scopul studiului dat a constat in evaluarea rezultatelorprovizorii ale tulburarilor cognitive si neurosenzoriale pe fundalul sindro-mului de fragilitate si stabilirea unor corelatii dintre factorii determinanti la persoanele varstnice. Studiul de tip epidemio-logic, descriptiv, transversal a fost realizat in perioada in peri-oada noiembrie 2020 - august 2022 pe un lot de studiu de 400 de varstnici, cu media de varsta 72,70±0,30 ani, divizati in trei grupuri de varsta in dependenta de criteriile screeningului de fragilitate Fried: grup I (fragili) -179 (44,75%) de cazuri, grup II (pre-fragili) -115 (28,75%) cazuri si grup III (robusti) -106 (26,5%) cazuri. Ulterior, toti participantii au fost examinati conform evaluarii geriatrice complexe (Scorul Katz, Lawton, Tinetti, MMSE, Hamilton). Sindromul de fragilitate a foststa-bilit conform urmatoarelor criterii: screeningul de fragilitate Fried, scorul Groningen(GFI), performanta fizica - The Short Physical Performance Battery(SPPB), sarcopenia - SARC-F, statutul nutritional - MNA si depresia - Scala geriatrica de depresie(SGD). Datele obtinute au relevat o frecventa inalta a sindromului de fragilitate la varstnici, inclusiv corelatii pozi-tive si negative cu diverse scoruri geriatrice, ceea ce sugereaza tipul de fragilitate fizica, cognitiva si senzoriala cu scaderea autonomiei si instalarea dependentei la varstnicii inclusi in studiu. Aceasta categorie de populatie reprezinta un grup cu o vulnerabilitate crescuta, asociat cu un declin fizic si cognitiv.
Cuvinte-cheie: varstnic, fragilitate, statut cognitiv, neurosenzorial
Summary
Cognitive and neurosensory status as determinants of frailty in the elderly
Cognitive disorders represent an important public health problem due to the high incidence against the background of the aging process and the frailty syndrome, in addition to physical decline, there is a cognitive and neurosensory decline, which causes a decrease of autonomy, limitation of physical performance with impairment of functionality in this group of elderly people. The aim of this study was to evaluate the provisional results of cognitive and neurosensory disorders against the background of the frailty syndrome and to establish some correlations between the determining factors in the elderly. The study, of an epidemiological, descriptive, transversal type, was carried out between November and August 2020 - 2022, on a study group of 400 elderly, average age 72.70±0.30 years, divided into three age groups depending on the Fried frailty screening criteria: group I (frail) - 179 (44,75%) cases, group II (pre-frail) -115 (28,75%) cases and group III (robust) -106 (26,5%) cases. Subsequently, all participants were examined according to the complex geriatric assessment (Katz score,
CZU: 616.8-008-053.9+612.67 Ana Popescu, Felicia Lupascu-Volentir, Gabriela Soric, Anatolie Negara, Ana Popa, Elena Cosciug
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie Nicolae Testemitanu, Laboratorul stiintific de Gerontologie
https://doi.org/10.52556/2587-3873.2022.2(93).05
Lawton, Tinetti, MMSE, Hamilton), the frailty syndrome was established according to the Fried frailty screening criteria, Groningen score(GFI), physical performance - The Short Physical Performance Battery(SPPB), sarcopenia - SARC-F, nutritional status - MNA and depression - Geriatric Depression Scale(GDS). The obtained data revealed a high frequency of the frailty syndrome in the elderly, including positive and negative correlations with various geriatric scores, which suggests the type of physical, cognitive and sensory frailty with decreasing autonomy and establishing dependence in the elderly included in the study. This category of population presents a group with increased vulnerability, associated with a physical and cognitive decline.
Keywords: elderly, frailty, cognitive status, neurosensory Резюме
Когнитивный и нейросенсорный статус как детерминанты старческой астений у пожилых людей
Когнитивные расстройства представляют собой важную проблему общественного здравоохранения в связи с высокой заболеваемостью на фоне процесса старения и синдрома старческой астений, помимо физического упадка наблюдается когнитивный и нейросенсорный спад, что вызывает снижение самостоятельности, ограничение физической работоспособности с нарушением функциональных возможностей у этой группы лиц пожилого возраста. Целью настоящего исследования было оценить предварительные результаты когнитивных и нейросенсорных расстройств на фоне синдрома старческой астений и установить некоторые корреляции между детерминирующими факторами у лиц пожилого возраста. Эпидемиологическое, описательное, поперечное исследование проведено в период с ноября по август 20202022 гг. на исследуемой группе из 400 человек пожилого возраста, средний возраст 72,70±0,30 года, разделенных на три возрастные группы в зависимости от скрининговых критериев старческой астений Фрида: I группа (старческая астения) - 179 (44,75%) случаев, II группа (пре-старческая астения) -115 (28,75%) и III группа (крепкие) -106 (26,5%) случаев. В последующем все участники были обследованы по комплексной гериатрической оценке (шкала Каца, Лоутон, Тинетти, MMSE, Гамильтон), синдром старческой астений устанавливался по критериям скрининга старческой астений Фрида, шкала Грёнингена (GFI), физическая работоспособность - The Short Physical Performance Battery (SPPB), саркопения — SARC-F, статус питания — MNA и депрессия — шкала гериатрической депрессии (SGD). Полученные данные выявили высокую частоту синдрома старческой астений у лиц пожилого возраста, в том числе положительные и отрицательные корреляции с различными гериатрическими баллами, что свидетельствует о типе физической, когнитивной и сенсорной старческой астений со снижением автономности и началом зависимости у включенных в исследование по-
жилых людей. Эта категория населения представляет собой группу с повышенной уязвимостью, связанной с физическим и когнитивным снижением.
Ключевые слова: пожилой возраст, старческая астения, когнитивный статус, нейросенсорика
Introducere
Dereglarile cognitive reprezinta una dintre pro-blemele de sanatate publica din cauza prevalentei inalte in randul persoanelor varstnice. Concomitent cu cresterea sperantei de viata si a tendintei de imbatranire demografica accelerata a populatiei se estimeaza si o crestere a incidentei varstnicilor cu sindrom de fragilitate. Schimbarile demografice la nivel mondial se manifesta nu numai prin cresterea sperantei medii de viata, ci si printr-o crestere ac-centuata a proportiei varstnicilor din societate, in mediu persoanele peste 60 de ani reprezinta cca 25% din totalul populatiei [1]. In al doilea rand, aceasta categorie de populatie este supusa mai frecvent riscului pentru declinul cognitiv si debutul tulbura-rilor psihice. Una dintre cele mai frecvente schimbari neurologice fiziologice de varsta este dereglarea functiilor cognitive. Deoarece functia cognitiva este intercalata cu activitatea integrativa a creierului in ansamblu, tulburarile cognitive se dezvolta in mod natural in cadrul unei varietati de leziuni cerebrale focale si difuze. In special, tulburarile cognitive apar la varste inaintate [2].
Tendinta actuala de crestere a sperantei de viata si, in consecinta, cresterea numarului de persoane varstnice din carul populatiei face ca problema de-clinului cognitiv si neurosenzorial sa fie extrem de relevanta pentru neurologi si alti medici specialist [3]. Cercetarile efectuate initial erau fost axate pe expresia dereglarilor cognitive, la atingerea stadiului de dementa atunci cand este afectata serios calitatea vietii pacientilor si a celor din jurul lor [2, 4]. Evaluarea geriatrica complexa si corecta a dereglarilor cognitive, cunoscand problemele geriatrice particulare, ce tin de varsta inaintata, va permite acordarea ajuto-rului medical, social, psihologic si psihiatric pentru cca 400 000 de persoane din Republica Moldova care depasesc varsta de 65 de ani, ceea ce constituie 10% din populatia generala a tarii. Tinand cont de faptul ca 66% dintre varstnici locuiesc in mediul rural, iar 34% in mediul urban, este important sa se cunoasca ponderea dereglarilor cognitive printre persoanele ce depasesc varsta de 65 de ani.
identificarea timpurie a persoanelor care pot dezvolta ulterior dementa este un obiectiv important in domeniul cercetarii neurogeriatriei, iar tratamen-tul precoce la etapa tulburarilor de „predementa" poate incetini progresia bolii si intarzia manifestable deficitului cognitiv. Este necesar a cunoaste care sunt efectele imbatranirii asupra organismului uman, atat
pe plan fizic, cât si pe plan cognitiv, neurosenzorial, în special pe fundal de sindrom de fragilitate, pentru a le putea preveni si trata [4, 5, 6]. înrâutâtirea calitátii vietii vârstnicilor este adesea determinatâ de un declin al statutului fizic, cognitiv si senzorial, care poate induce limitarea mobilitâtii fizice si insta-larea dependentei. Una dintre provocârile majore în geriatrie pe fundalul procesului de îmbâtrânire a populatiei este evitarea dereglârilor cognitive si neurosenzoriale.
Vârstnicii cu sindrom de fragilitate asociat cu declin cognitiv si neurosenzorial necesitâ un program de interventie precoce, iar prevenirea agravârii declinului cognitiv trebuie sâ fie una dintre prioritâtile pentru aceastâ categorie de populatie. Reiesind din cele expuse, în cadrul acestui studiului am fost interesati sâ cercetâm tulburârile cognitive si neurosenzoriale la pacientii vârstnici internati în sectiile de geriatrie si de la azilul republican pentru invalizi si pensionari, sâ evaluâm impactul declinului cognitiv asupra evolutiei fragilitâtii în vederea elabo-rârii ulterioare a unor programe de îngrijire, mâsuri de profilaxie si strategii de tratament si mentinere.
Scopul studiului a constat în evaluarea re-zultatelor provizorii ale tulburârilor cognitive si neurosenzoriale la vârstnici pe fundalul sindromului de fragilitate pentru stabilirea unor corelatii dintre factorii determinanti ai declinului cognitiv la persoanele vârstnice.
Material si metode
Studiul de tip epidemiologic descriptiv transversal este parte componentâ a Proiectului de Stat 20.80009.8007.25 „Fragilitatea: diagnosticul si profilaxia în coraportul problemelor medico-psiho-sociale ale vârstnicului vulnerabil", cu aviz pozitiv al Comitetului de eticâ cu nr. 51 din 16.06.2020, care a inclus vârstnicii din Azilul Republican pentru invalizi si pensionari si din sectiile de geriatrie nr. 1 si 2 ale IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sânâtâtii si în perioada noiembrie 2020 - august 2022.
Drept criterii de includere au servit: vârstnicii cu vârsta >65 de ani, vârstnicii la care se putea efectua evaluarea (anamneza, completarea chestionarelor, examenul fizic) si cei care si-au exprimat acordul informat pentru includerea în studiu, iar criteriile de excludere au fost: vârstnicii cu maladii oncologice, cei care refuzau sâ participe la studiu si persoanele a cârui evaluare nu era posibil de efectuat.
Toti pacientii vârstnici au fost examinati aleato-riu, consecutiv, pe mâsura internârii în sectia speciali-zatâ de geriatrie, dupâ semnarea acordului informativ de participare la studiu. Pacientii au fost examinati conform evaluârii geriatrice complexe cu evaluarea statutului fizic, cognitiv si psiho-emotional [24], care a inclus: autonomia - scorul Katz (ADL) si Lawton (IADL)
[7], mersul si echilibrul - scorul Tinetti[9], evaluarea neuropsihologicä - Mini Mental State Examination (MMSE), scorul de depresie Hamilton [10]. Sindro-mul de fragilitate a fost stabilit conform criteriilor de screening al fragilitätii Fried [11, 12, 13], în contextul aspectelor de functionalitate globalä a vârstnicilor inclusi în studiu - indicele de fragilitate Groningen (GFI), pe längä astea, evaluarea a cuprins si aspecte mai complexe - examenul clinic, performanta fizicä -The Short Physical Performance Battery (SPPB) [12], sarcopenia - SARC-F si statutul nutritional - MNA.
Sindromul de fragilitate a fost stabilit prin apli-carea criteriilor de screening al fragilitätii Fried [14], adicä prezenta a cel putin 3 din cele 5 criterii Fried: scädere ponderalä involuntarä (>5%G/ultimul an); scäderea fortei de prehensiune digito-palmarä (forta de strângere a pumnului) mäsuratä cu ajutorul unui dinamometru; fatigabilitate, evaluatä prin mtrebäri derivate dintr-un chestionar de depresie (Center for Epidemiologic Studies Depression Scale); viteza de mers în pas obisnuit scäzutä, pe distanta de 5 m (<1m/s); nivel scäzut al activitätilor fizice (evaluat printr-un chestionar). Pentru fiecare dintre criterii se folosesc valori-prag specifice. La un indice rezultat de peste >3 criterii, pacientii sunt considerati fragili, prefragili la o valoare de 1-2 criterii, absenta criteriilor (indice zero) definind pacientii robusti. Un rol important în formarea manifestärilor fenotipice ale SF o are sarcopenia - pierdere generalizatä si progresivä a masei si fortei musculare [15].
Rezultatele obtinute au fost supuse analizei statistice în pachetul de Soft Statistica 10.
Rezultate si discutii
studiul de tip epidemiologic descriptiv transversal a fost realizat pe un lot de 400 de pacienti, cu vârste cuprinse între 65-99 de ani, cu media de vârstâ 72,79±0,27 ani, divizati în trei grupuri în dependentâ de criteriile de fragilitate Fried: grup I (fragili) - 179 (44,75%) de cazuri, care au îndeplinit trei si mai multe criterii Fried, media de vârsta fiind de 74,7±0,50 ani, grup II (prefragili) - 115 (28,75%) cazuri care au îndeplinit unul sau douâ criterii, cu vârsta medie de 71,40±0,52 ani si lotul III (robusti) care nu au îndeplinit niciun criteriu Fried - 106 (26,5%) cazuri cu vârsta medie de 70,74±0,44 ani.
în lotul general de studiu (400 respondenti) a predominat genul feminin - 281 (70,25%) de cazuri versus genul masculin cu 29,75% cazuri. Referitor la domiciliu, peste 45,5% de pacienti au avut locul de trai în zona urbanâ, iar 54,5% - în zona ruralâ. Unul dintre obiectivele cercetârii a fost de a stabili dacâ este o corelatie directâ între functionalitate, functia cognitivâ si factorii sociali. Datele evaluârii geriatri-ce standardizate - autonomia pacientilor (scorurile Katz, Lawton) au relevat o valoare medie a scorului Katz (ADL) de 10,44±0,10 puncte si Lawton (IADL) de 12,62±0,18 puncte pentru lotul general de studiu, ceea ce reprezintâ o capacitate de autoîngrijire diminuatâ la vârstnicii inclusi în studiu, valoarea medie a scorului Tinetti a fost de 21,23±0,67 din totalul de 28 de puncte, astfel, dereglârile de mers si de echilibru s-au constatat la 46,41% de pacienti vârstnici (figura 1).
Figura 1. Prezentarea graficâ a valorilor medii ale scorurilor evaluârii geriatrice standardizate la persoanele
vârstnice institutionalizate pentru lotul general de studiu
ín urma analizei datelor evaluärii factorilor cog-nitivi si celor psiho-emotionali, sindromul depresiv s-a constatat la 49,25% de persoane varstnice din lotul general de studiu, evaluat prin scorul de depresie Hamilton, cu valoarea medie de 6,56±0,27 puncte. Aprecierea depresiei pe cele 3 grupuri de studiu a stabilit 80,62% de cazuri in grupul I (fragili), cu valoarea medie a scorului Hamilton de 8,03±0,41 puncte, 51,16% cazuri in grupul II (prefragili), cu valoarea medie a scorului Hamilton de 5,01±0,39 puncte si 18,82% de cazuri in grupul III (robusti), cu valoarea medie a scorului Hamilton de 3,7±0,84 puncte.
Fragilitatea cognitivä este un concept relativ nou introdus in geriatrie si reprezintä un termen general pentru a defini existenta unui anumit deficit cognitiv la persoanele cu varstä inaintatä. Fragilitatea cognitivä constä in prezenta declinului cognitiv sau a stadiului de predementä asociatä cu alte probleme de sänätate, in special de ordin fizic [16]. O serie de cercetäri demon-streazä faptul cä tipul de fragilitate fizicä poate cataliza riscul pentru fragilitate cognitivä sau prezenta unui anumit grad de deregläri cognitive [17, 18]. Cercetärile din cadrul Institutului International de Nutritie si Chimie a imbätranirii (IANA) [19] in 2013, au propus identificarea fragilitätii cognitive ca manifestare clinicä heterogenä caracterizatä prin prezenta simultanä a fragilitätii fizice si a tulburärilor cognitive. Rezultatele analizei statistice a unui studiu observational realizat in 2015, pe un numär de 66 de pacienti, in Clinica Universitarä de Geriatrie a Spitalului „Sf. Luca" din Bucuresti, Romania, a relevat cä fragilitatea in aspectul multidimensional se coreleazä cu varsta si dementa. Ceea ce sugereazä cä fragilitatea cognitivä poate fi un marker pentru depistarea bolii Alzheimer [20].
Nivelul de educatie si capacitatea cognitivä a
fiecárui individ favorizeazá crearea rezervei cognitive individúale, care este corelatá cu capacitatea de adaptare a structurii si a functiei cerebrale in prezenta unei patologii, de aceea nivelul de studii are importantá la formarea statutului cognitiv (MMSE). Kelaiditi E. si co-laboratorii definesc fragilitatea cognitivá drept o scá-dere a rezervei cognitive [20]. Studiul a demonstrat un procentaj inalt de varstnici cu studii medii - 62,75%, iar studii superioare - 22,25% de cazuri si, intr-o pondere mai micá, pacientii fárá studii - 15% de cazuri. Evaluarea nivelului de studii, care are importantá la stabilirea concluziei stárii statutului cognitiv (MMSE), a demonstrat un procentaj mai inalt de pacienti cu studii generale si superioare.
Ponderea dereglárilor cognitive reprezintá cca 30,5% de varstnici, evaluate prin scorul MMSE, cu o valoare medie a punctajului de 24,95±0,19 puncte. impactul dereglárilor cognitive si psiho-emotionale asupra autonomiei si functionalitátii varstnicilor a fost demonstrat prin metoda corelationalá Pearson. Astfel, valorile medii ale scorului MMSE au avut o corelatie directá cu valorile medii ale scorului Lawton (r=0,49; p<0,05) si cu valorile medii ale scorului SPPB (r=0,42; p<0,05) la varstnicii inclusi in studiu.
Rezultatele evaluárii statutului cognitiv pe cele 3 grupuri de studiu au stabilit cá in grupul i (fragili) s-au constatat dereglári cognitive in 47,48% de cazuri, cu valoarea medie a scorului MMSE de 23,43±0,27 puncte; in grupul ii (pre-fragili) dereglári cognitive au prezentat 19,13% de cazuri, cu valoarea medie a scorului MMSE de 25,40±0,31 puncte, iar in grupul iii (robusti) dere-glári cognitive au fost identificate in 15,09% cazuri, cu valoarea medie a scorului MMSE de 27,05±0,35 puncte (figura 2). Prin analiza corelationalá Pearson a fost stabi-
Figura 2._Prezentarea graficá a valorilor medii a scorului MMSE pe loturi de studiu - grupul I (fragili), grupul II (pre-fragili) si grupul III (robusti) la persoanele varstnice institutionalizate
litä o corelatie slabä negativä între vârsta pacientilor si valorile medii ale scorului MMSE (r=-0,36; p<0,05), ceea ce demonstreaza cä odatä cu înaintarea în värstä existä
0 tendintä de diminuare a functiei cognitive.
Statutul psiho-emotional a fost evaluat în ca-drul examenului obiectiv în ziua internärii în sectiile de geriatrie. Astfel, starea psihicä clarä a fost stabilitä la 86% de pacienti, starea confuzionalä - 4,75% de cazuri, anxietate - 9,5% de cazuri, apatie - 4,25% de cazuri, irascitabilitate - 4,5% de cazuri.Evaluând statutul senzorial al pacientilor în lotul general de studiu a fost stabilitä ponderea hipoacuziei în 46,50% de cazuri si scäderea acuitätii vizuale în 73,75% de cazuri la vârstnicii inclusi în acest studiul, dintre care grupul
1 (fragili) - vârstnici cu hipoacuzie 60,33% de cazuri, scäderea acuitätii vizuale 82,12% de cazuri, grupul II (prefragili) - vârstnici cu hipoacuzie 40% de cazuri, scäderea acuitätii vizuale 75,65% de cazuri, grupul III (robusti) - vârstnici cu hipoacuzie 22,34% de cazuri,
scáderea acuitátii vizuale 34,07% de cazuri (figura 3).
Din totalul de pacienti, 21,25% au declarat cá locuiesc singuri. Totodatá, s-a stabilit cá 21,25% de varstnici sunt izolati social, iar 11,75% de cazuri pre-zintá izolare familialá.
Manifestárile stárilor patologice se caracteri-zeazá nu doar prin prezenta anumitor parametri clinici, ci si prin asocierile corelative ale acestora [21]. Astfel, s-au constatat dependente semnificative intre valorile de functionalitate, sarcopenie si sindromul de fragilitate.
Relatia functionalitátii si a statutului cognitiv a fost determinatá prin analiza corelationalá nonpara-metricá Spearman, demonstrand impactul dereglári-lor cognitive asupra functionalitátii diminuate. Astfel, valorile medii ale scorului MMSE au avut o corelatie medie directá cu scáderea autonomiei - valorile scorului Lawton (Rr=0,47; p<0,05), cu performanta fizicá scázutá - SPPB (Rr=0,46; p<0,05) si cu dereglárile de
82.12%
Hipoacuzie Scäderea acuitätii vizuale
Grup fragili ■ Grup pre-fragili ■ Grup robuçti
Figura 3. Reprezentarea graficâ a valorilor medii ale statutului neurosenzorial - hipoacuzia si scáderea
acuitätii vizuale,%
echilibru si mers - Tinetti (Rr=0,46; p<0,05), corelatii indirecte au fost stabilite cu sarcopenia - SARC-F (r=-0,44; p<0,05), indicele GFI (r=-0,47; p<0,05), prezentate grafic în figura 4.
Coeficientul de corelatie (r) relativ jos pentru dependenta statutului cognitiv x nivel si, totodatá, abaterile spatiale semnificative ale punctelor (paci-entilor) de la linia teoreticá de regresie, denotá cá dependentele constatate sunt mai curând o tendintá decât o relatie strictá.
Rezultatele analizei corelationale Pearson a scorurilor geriatrice ale vârstnicilor fragili din grupul I au stabilit corelatii negative între SARC_F - MMSE, r =-0,36), p<0,05. în cercetarea noastrá, analiza corelationalá a datelor lotului II de studiu
(vârstnici prefragili) a stabilit interdependente între MMSE si scorurile: Katz(Rr=-0,44; p<0,05), Lawton(Rr=-0,70; p<0,05), Tinetti(Rr=-0,42; p<0,05), Hamilton(r=-0,48; p<0,05), SARC-F(r=-0,59; p<0,05), indicele GFI(r=-0,46; p<0,05), VES-13(r=-0,41; p<0,05), SPPB(Rr=0,41; p<0,05), MNA(r=0,39; p<0,05), ceea ce demonstreazä cä grupul de per-soane prefragile reprezintä grupul vulnerabil pentru aparitia si agravarea sindromului de fragilitate pe fundalul dereglärilor cognitive.
în ultimele decenii, în literatura de specialitate se discutä despre interrelatia între declinul cognitiv si sindromul de fragilitate atât ca factor al aparitiei fragilitätii, cât si al severitätii acestui sindrom. Toto-datä, sindromul de fragilitate conduce la agravarea
Figura 4. Prezentarea graficá a corelatiei între valorile MMSE si indicatorii de functionalitate ale persoa-
nelor vârstnice institutionalizate
statutului cognitiv si neurosenzorial al vârstnicilor [22, 23]. Luând în consideratie informatia cunoscutä, am fost interesati sä stabilim interelatia între statu-tul cognitiv si sindromul de fragilitate si severitatea acestuia la pacientii vârstnici institutionalizati, pe loturi de studiu. Conform rezultatelor screeningului fragilitätii, criteriile Fried, persoane vârstnice robuste au fost 26,5%, persoane prefragile -28,75% si, respec-tiv, fragile au fost 44,75%.
Discutii
Dereglärile cognitive reprezintä o problemä majorä în evaluarea geriatricä complexä, de aceea problema datä preocupä lumea medicalä. Datele multiplelor studii efectuate pânä acum sugereazä faptul cä tulburärile cognitive sunt cauzate frecvent de o varietate de factori, precum: dezechilibrele hormonale, predispozitia geneticä, factorii de mediu, lipsa nutrientilor adecvati, abuzul de alcool si diza-bilitatea fizicä, o serie de modificäri neurofiziologice care determinä disfunctii cognitive. Studiile fäcute de Levy si Langer de-a lungul a patru ani asupra memoriei pe termen scurt la vârstnici au arätat cä în China, datoritä unei societäti în care vârstnicii sunt respectati s-au observat mai putine disfunctionalitäti în memoria pe termen scurt decât în alte täri. Acest fapt s-ar datora efectului pozitiv al autoperceptiei
asupra imbátránirii, influentánd longevitatea si do-rinta de a trái, precum si o autostimá crescutá [24].
Conform studiului nostru, incidenta dereglá-rilor cognitive creste progresiv de la 65 de ani cu inaintarea in várstá. Dacá in grupul III de studiu, dereglárile cognitive sunt mai frecvent de gravitate usoará, odatá cu inaintarea in várstá creste ponderea dereglárilor cognitive moderate si grave. Femeile, care au o duratá medie de viatá mai mare cu 6-8 ani, comparativ cu media bárbatilor, au prezentat o incidentá a dereglárilor cognitive de 1,7 ori mai mare decát genul opus. Dereglárile cognitive la várstnici se asociazá cel mai des cu unele sindroame geriatrice mari, cum ar fi fragilitatea, cáderile, depresia si autonomia pierdutá. Evidentierea incidentei dereglárilor cognitive si corelatia cu unii parametri ar conduce la initierea unor strategii medico-sociale cu scop de profilaxie si elaborare a unor recomandári la necesitate, toate acestea avánd ca scop incetinirea dez-voltárii si agravárii dereglárilor cognitive la várstnici.
Concluzii
1. Incidenta dereglárilor cognitive la várstnicii cu sindrom de fragilitate din Republica Moldova este situatá in jurul cifrei de 47,48%, constatándu-se o tendintá de crestere a incidentei odatá cu inaintarea in várstá.
2. Atat dereglärile cognitive, neurosenzori-ale, cat si sindromul de fragilitate au inregistrat o frecventä inaltä la persoanele varstnice spitalizate incluse in studiu.
3. Loturile de varstnici fragili, prefragili si robusti cu declin cognitiv au corelat cu unele scoruri geria-trice de functionalitate scäzutä, dintre care afectarea autonomiei (Lawton) si performantei fizice (SPPB), sugerand necesitatea mäsurilor de depistare si control al varstnicilor fragili cu deregläri de mobilitate.
Bibliografie
1. Ellison J.M. A 60-year-old woman with mild memory impairment: review of mild cognitive impairment. JAMA, 2008, 300:1566-1574.
2. Amato M.P., Portaccio E. Clinical outcome measures in multiple sclerosis. Journal of the Neurological Sciences, 2017, p. 22-118.
3. Lopez O.L., Kuller L.H., Becker J.T. et al. Incidence of dementia in mild cognitive impairment in the cardiovascular health study cognition study. Arch Neurol, 2007, 64:416-420.
4. Bülow J., Ulijaszek S.J., Holm L. Rejuvenation of the term sarcopenia. in: J Appl Physiol. 2019;126(1):255-256.
5. Брунова C.H., Лебедева Л.А. КОГНИТИВНЫЕ НАРУШЕНИЯ ПОЖИЛОГО И СТАРЧЕСКОГО ВОЗРАСТА. Международный научный вестник, 2015, Nr. 6.
6. Dale W., Hougham G.W., Hill E.K., Sachs G.A. High interest inscreening and treatment for mild cognitive impairment in older adults: A pilot study. J Am Geriatr Soc, 2016, 54:1388-1394.
7. Cwirlej-Sozañska A., Sozañski B., Wisniowska-Szurlej A. et al. An assessment of factors related to disability in ADL and iADL in elderly inhabitants of rural areas of south-eastern Poland. in: Ann Agric Environ Med. 2018; 25(3):504-511.
8. Rivolta M.W., Aktaruzzaman M., Rizzo G. et al. Evaluation of the Tinetti score and fall risk assessment via accelerometry-based movement analysis. in: Artif Intell Med. 2019;95:38-47.
9. Larner A.J. Mini-Mental State Examination: diagnostic test accuracy study in primary care referrals. in: Neu-rodegener Dis Manag. 2018;8(5):301-305.
10. Bieniek J., Wilczyñski K., Szewieczek J. Fried frailty phe-notype assessment components as applied to geriatric in patients. in: Clin IntervAging. 2016;11:453-459.
11. Checa-López M., Oviedo-Briones M., Pardo-Gómez A. et al. FRAiLTOOLS consortium. FRAiLTOOLS study protocol: a comprehensive validation of frailty assessment tools to screen and diagnose frailty in different clinical and social settings and to provide instruments for integrated care in older adults. in: BMC Geriatr. 2019;19(1):86.
12. Liu L.K., Guo C.Y., Lee W.J. et al. Subtypes of physical frailty: Latent class analysis and associations
with clinical characteristics and outcomes. in: Sci Rep. 2017;7:46417.
13. Fried L.P.,Tangen C.M., Walston J et al. Frailty in Older Adults: Evidence for a Phenotype. in: J. Gerontol. A Biol. Sci. Med. Sci., 2001, 56, p. 146-156.
14. Agarwal E., Miller M., Yaxley A., isenring E. Malnutrition in the elderly: a narrative review. Maturitas 2013;76(4), p. 296-302.
15. Torres MJ., Dorigny B., Kuhn M., Berr C. et al. Nutritional Status in Community-Dwelling Elderly in France in Urban and Rural Areas. PLoS ONE 9(8), 2014: e105137. https://doi.org/10.1371/ journal.pone.0105137.
16. https://statistica.gov.md/newsview. php?l=ro&idc=168&id=6767
17. Lawton M.P., Brody E.M. Assessment of older people: Self-maintaining and instrumental activities of daily living. In: The Gerontologist, 1969, 9(3), p. 179-186.
18. Folstein M.F., Folstein S.E., McHugh P.R.„Mini-mental state: A practical method for grading the cognitive state of patients for the clinician." In: J. Psychiatr Res., 1975, 12, p. 189-198.
19. Haute Autorité de Santé. Diagnostic de la dénutrition de l'enfant et de l'adulte. Saint-Denis La Plaine. HAS, 2019.
20. Kelaiditi E., Cesari M., Canevelli M. et al. Cognitive frailty: rational and definition from an (I.A.N.A./I.A.G.G.) international consensus group. In: J Nutr Health Aging. 2013;17:726-734.
21. Boulos C., Salameh P., Barberger-Gateau P. Factors associated with poor nutritional status among community dwelling lebanese elderly subjects living in rural areas: results of the Amel study. J Nutr Health Aging. 2014;18(%), p. 487-494.
22. Kurkcua M., Meijerb R.I., Lonterman S.L. et al. The association between nutritional status and frailty characteristics among geriatric outpatients. Clinical Nutrition ESPEN. Volume 23, 2018, p. 112-116.
23. Masanori I., Motokawa K., Watanabe Y. et al. A Two-Year Longitudinal Study of the Association between Oral Frailty and Deteriorating Nutritional Status among Community-Dwelling Older Adults. J. Environ. Res. Public Health. 2021, 18(1), 213. https://doi. org/10.3390/ijerph18010213
24. Skoog I., Gustafson D. Clinical trials for primary prevention in dementia. //In: „Dementia therapeutic research". K.Rockwood, S.Gauthier (eds). -London a New York: Taylor a Francis.2006.P.189-212.
Ana Popescu, asist. univ., cercetátor stiintific, Laboratorul stiintific de gerontologie IP USMF„Nicolae Testemitanu",
tel.: +373 69279937 e-mail: ana.popescu@usmf.md
Acceptat spre publicare: 14.12.2022
