CC BY
30CZU: 616-053.9+612.67
FRAGILITATEA VARSTNICULUI -ASPECT MULTIDIMENSIONAL
Gabriela SORIC, Ana POPESCU, Elena COSCIUG, Ana POPA, Anatolie NEGARA, Nicolae BODRUG,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Fragilitatea este sindromul geriatric caracterizat prin scaderea rezervei fiziologice si a functiilor multor sisteme ale organis-mului asociate varstei, ce duce la o crestere a vulnerabilitatii organismului persoanei varstnice catre factorii endogeni si cei exogeni cu impact negativ pentru sanatate - pierdere a autonomiei si deces. Studiul a fost realizat pe un lot de 1158 de pacienti cu varsta cuprinsa intre 65 si 96 de ani, media fiind de 71,64±0,1 ani, internati in sectiile de geriatrie ale IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sanatatii, Muncii si Protectiei Sociale in perioada 2015-2017. Conform rezultatelor aplicarii criteriilor Fried, au fost formate doua loturi de studiu: lotul
1 - pacienti varstnici cu sindrom de fragilitate, in numar de 315 (27,20%) persoane, varsta medie = 74,37±0,37 ani; lotul
2 - pacienti varstnici nefragili, in numar de 843 (72,79%) persoane, varsta medie = 70,62±0,18 ani, p<0,001. Studiul a relevat aspectul multidimensional (medico-psihosocial) al sin-dromului de fragilitate, evidentiind lapacientii varstnici fragili o scadere a functionalitatii fizice, a autonomiei, dereglari cognitive si emotionale mai frecvente si un statut socioeconomic nesatisfacator. Totodata, s-a atestat o pondere mai inalta a sindroamelor geriatrice, fapt care a avut un impact nefast asupra calitatii vietii pacientilor varstnici fragili.
Cuvinte-cheie: varstnic, fragilitate, multidimensional Summary
The elderly fragility - multidimensional aspect
Fragility is the geriatric syndrome, characterized by a decrease of the physiological reserve and functions of many age-related body systems, which leads to an increase of vulnerability of the elderly body to endogenous and exogenous factors with negative impact on health - loss of autonomy and death. The study was carried out on a batch of 1158 patients aged between 65 and 96years, the average 71,64±0,1 years, admitted to the geriatric sections of the PHMI Clinical Hospital of the Ministry of Health, Labor and Social Protection during the period 2015-2017. According to the results of the Fried criteria, two study groups were formed: Group 1 - elderly patients with fragility syndrome, which constituted n=315 (27,20%) patients with a mean age of74,37±0,37 years; Group 2 - non-fragile elderly patients, n=843 (72,79%) with a mean age of 70,62±0,18 years, p<0,001. The study revealed the multidimensional (medico-psycho-social) aspect of the fragility syndrome, which revealed that frail elderly patients have a decreased physical functionality, autonomy, more frequent cognitive and emotional disorders and a more unsatisfactory social and economic status, but also it was associated with a higher share of geriatric syndromes, which had a negative impact on the quality of life of frail elderly patients.
Keywords: elderly, fragility, multidimensional
Резюме
Старческая астения - многомерный подход
Старческая астения, синдром характеризующийся возраст-ассоциированным снижением физиологического резерва и функций многих систем организма, приводящий к повышенной уязвимости организма пожилого человека к воздействию эндо- и экзогенных факторов, с высоким риском развития неблагоприятных исходов для здоровья, потери автономности и смерти. Эпидемиологическое исследование проводилось в группе из 1158 пожилых пациентов старше 65 лет, средний возраст - 71,64±0,1 год. Все пациенты были обследованы последовательно в порядке поступления в специализированное гериатрическое отделение Государственного медицинского санитарного учреждения Клиническая больница Министерства здравоохранения, труда и социальной защиты в течение 2015-2017 годов. По результатам применения критериев Фрида были сформированы две исследовательские группы: 1-я группа - пожилые пациенты со старческой астенией, n=315 (27,20%) человек со средним возрастом 74,37±0,37 года; 2-я группа - пожилые пациенты без старческой астении, n=843 (72,79%) человека со средним возрастом 70,62±0,18 лет, p<0,001. Исследование выявило многомерный (медико-психосоциальный) аспект синдрома хрупкости, который показал у слабых пожилых пациентов снижение физической функциональности, самостоятельности, более частые когнитивные и эмоциональные расстройства и неудовлетворительный социально-экономический статус, а также был связан с более высокой долей гериатрических синдромов, которые имели негативное влияние на качество жизни пожилых пациентов.
Ключевые слова: пожилые, старческая астения, многомерный
Introducere
Fragilitatea este sindromul geriatric caracterizat prin scaderea rezervei fiziologice si a functiilor multor sisteme ale organismului asociate varstei, ce duce la o crestere a vulnerabilitatii organismului persoanei varstnice catre factorii endogeni si cei exogeni, cu impact negativ pentru sanatate - pierdere a autonomiei si deces. Sindromul de fragilitate este strans asociat cu alte sindroame geriatrice si cu polimorbiditatea, poate fi potential reversibil si influenteaza tactica abordarii pacientului [1, 2].
Evolutia sindromului de fragilitate este insotita de o scadere a activitatii fizice si functionale, a rezervei de adaptare si de restabilire a organismului,
crescând riscul urmärilor nefaste: al spitalizärilor - de 1,2-1,8 ori, al dezvoltärii deficitelor functionale - de 1,6-2,0 ori, al decesului - de 1,8 -2,3 ori, al limitärilor fizice - de 1,5-2,6 ori, al cäderilor si fracturilor - de 1,2-2,8 ori [3].
Factorii de risc pentru dezvoltarea sindromului de fragilitate sunt: vârsta tnaintatä, nivelul de activita-te fizicä scäzut, alimentatia neadecvatä, depresia, po-lipragmazia, factorii sociali (venituri mici, singurätate,
nivel de instruire scâzut) [4]. Fried si colegii sâi, pe baza observatiei clinice câ persoanele mai în vârstâ fragile au adesea o masâ corporalâ joasâ, o putere de apucare diminuatâ; echilibru, performantâ fizicâ si activitate fizicâ scâzute, conceptualizeazâ fragilitatea ca un cerc vicios al scâderii energiei si a rezervelor, elementele câruia reprezintâ criteriile de diagnostic pentru identificarea sindromului si componentele de bazâ ale fiziopatologiei fragilitâtii (figura 1).
DEFICIENTE MOLECULARE
AFECTARI FIZIOLOGICE
CLINIC
Figura 1. Fiziopatologia fragilitâtii [5]
Prevalenta fragilitätii variazä enorm in randul studiilor in functie de definitii, täri si metodele de sreening. Conform datelor literaturii de specialita-te, prevalenta sindromului de fragilitate, in randul persoanelor cu varsta >65 de ani care träiesc la do-miciliu, constituie in medie aproximativ 10,7%, iar incidenta - 41,6% [1, 6]. Prevalenta fragilitätii creste odatä cu varsta, ajungand la 26,1% in randul persoanelor de 85 de ani. Sindromul de fragilitate este semnificativ mai frecvent diagnosticat la femei decat la bärbati. ín casele de ingrijire medicalä, prevalenta fragilitätii atinge 52,3% [7, 8].
Pacientii varstnici pot avea o serie de semne si simptome nespecifice, care indicä o posibilä prezentä a sindromului de fragilitate sau o stare prefragilä, ce poate evolua spre dependenta partialä sau totalä a varstnicului. Simptomatologia fragilitätii poate fi variabilä si poate implica declinul mai multor statute - fizic, cognitiv, social sau psihologic. Astfel, pacientul varstnic fragil trebuie sä beneficieze de evaluare geriatricä complexä, multidimensionalä, interdisciplinarä, incluzand o evaluare a stärii fizice si a celei psihoemotionale, a capacitätilor functionale si identificarea problemelor sociale, in vederea elaborärii unui plan de tratament si de observatie care vizeazä restabilirea sau mentinerea nivelului de activitate functionalä a pacientului.
Scopul studiului efectuat a constat in eva-luarea multidimensionalá a pacientilor varstnici in vederea stabilirii sindromului de fragilitate si determinárii impactului fragilitátii asupra sánátátii acestor pacienti.
Material si metode
Studiul de tip epidemiologic a fost parte com-ponentá a Proiectului institutional 15.817.04.34A Calitatea vietii populatiei várstnice cu polipatologii din República Moldova, care a cuprins 1158 de pacienti cu varsta >65 de ani, internati in sectiile de geriatrie ale IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sánátátii, Mun-cii si Protectiei Sociale, in anii 2015-2017.
Pacientii au fost inrolati dupá semnarea acor-dului informat de participare in studiu. Acestia au fost examinati consecutiv, pe másura internárii lor in sectia de geriatrie. Toti pacientii au fost examinati conform evaluárii geriatrice complexe, ce include. statutul clinic (anamneza, examenul clinic), statutul fizic (evaluarea autonomiei - scorul Katz [9], scorul Lawton [10]), evaluarea mersului si a echilibrului (prin executarea testului Tinetti [11]), statutul cognitiv (testul MMSE [12]), statutul nutritional (indicele masei corporale - IMC), statutul psihologic (testul Hamilton [13]), cel social si cel economic (veniturile lunare) si autoevaluarea calitátii vietii conform ches-tionarului Nottingham [14].
Sindromul de fragilitate a fost stabilit în baza criteriilor Fried [15]. Astfel, pacient frágil se considerá persoana la care sunt prezente cel putin trei criterii din urmátoarele cinci: slábiciune, epuizarea autora-portatá, activitate fizicá redusá, pierdere în greutate neintentionatá (4-5 kilograme în ultimul an), reduce-rea vitezei de mers. Pacienti cu unu sau douá criterii se considerá prefragili sau vulnerabili, iar cei care nu întrunesc niciunul din criteriile Fried se considerá pacienti robusti (nevulnerabili, nefragili).
Lotul general de studiu a fost format din 1158 de pacienti vârstnici, cu vârsta cuprinsá între 65 si 96 de ani, media fiind de 71,64±0,1 ani. Conform rezultatelor aplicárii criteriilor Fried, au fost formate douá loturi de cercetare: lotul 1 - pacientii vârstnici cu sindrom de fragilitate, care a inclus 315 (27,20%) persoane cu vârsta medie = 74,37±0,37 ani; lotul 2 -pacienti vârstnici nefragili, în numár de 843 (72,79%) persoane, cu vârsta medie = 70,62±0,18 ani, p<0,001. Datele obtinute au fost prelucrate în pachetul soft STATISTICA, versiunea 7,0.
Rezultate si discutii
Evaluarea geriatricá complexá este consideratá „standardul de aur"pentru evaluarea si managemen-tul fragilitátii [16]. Reprezintá un model de evaluare globalá multidisciplinará si multidimensionalá, cuprinzând studiul problemelor de sánátate fizicá si psihicá, statutul functional si socioeconomic al persoanelor vârstnice [17].
Rezultatele studiului nostru, în care au fost inclusi 1158 de pacienti vârstnici, au relevat predo-minarea sexului feminin (58,54% cazuri) versus sexul masculin (41,45% cazuri). Un numár de 652 (56,30%) persoane au fost din mediul rural. Datele evaluárii sánátátii fizice au stabilit o stare generalá satisfácá-toare la 79,36% pacienti din lotul 1 de studiu versus 94,78% pacienti din lotul 2 (p<0,001). Anxietatea a fost mregistratá mai frecvent la pacientii vârstnici fragili - 22,85% de cazuri comparativ cu 9,72% la cei nefragili. De asemenea, numárul anual de spitalizári a prevalat în lotul 1, având o medie de 1,34±0,04, versus lotul 2, în care s-a înregistrat o medie de 1,25±0,02 de spitalizári pe an (p=0,04).
Rezultatele evaluárii statutului senzorial nu a relevat diferente statistic semnificative între lotu-rile de cercetare. Astfel, la pacientii vârstnici fragili, hipoacuzia a fost stabilitá în 35,23% cazuri, versus 36,89% cazuri la pacientii nefragili (p=0,60). Dimi-nuarea acuitátii vizuale a fost diagnosticatá la 80% de pacienti vârstnici fragili, comparativ cu 75,91% de pacientii nefragili (p=0,14).
Statutul nutritional al pacientilor vârstnici a fost determinat prin calcularea indicelui masei corporale (IMC). Rezultatele evaluárii au stabilit la pacientii
cu sindrom de fragilitate o valoare medie a IMC de 28,85±0,38, versus pacientii nefragili cu media de 29,91±0,23, cu diferentá statistic semnificativá între loturi (p=0,017). Este de remarcat faptul cá edentatie a fost depistatá la 66,60% pacienti fragili versus 45,31% pacienti nefragili (p<0,017), aceasta fiind, conform datelor literaturii de specialitate, o cauzá frecventá a dereglárilor de nutritie la persoanele vârstnice [18].
Statutul functional al pacientului vârstnic vizea-zá tabloul activitátii fizice, al mobilitátii, performantei fizice si autonomiei, ceea ce permite determinarea gradului de dependentá a vârstnicului de o altá per-soaná. Diminuarea functionalitátii, conform datelor literaturii de specialitate, se considerá un factor de risc de dependentá, imobilizare, frecventá maltá de cáderi, spitalizári si fragilitate [19].
Evaluarea functionalitátii pacientilor vârstnici a inclus cercetarea mersului si a echilibrului, evaluate prin scorul Tinetti, si determinarea nivelului de autonomie, evaluat prin scorurile Katz si Lawton, rezultatele evaluárii sunt reprezentate în figura 1. Astfel, valoarea medie a scorului Tinetti la pacientii vârstnici fragili a fost de 20,43±0,29 puncte, fiind mai micá decât la cei nefragili - 24,21±0,15 puncte din totalul de 28 puncte, ceea ce mseamná cá pacientii cu sindrom de fragilitate au avut dereglári de mers si de echilibru mai grave, comparativ cu cei fárá fragilitate, dar si un risc mai mare pentru cáderi, care se estimeazá la un punctaj mai mic de 20 p. al scorului Tinetti. Rezultatele evaluárii autonomiei pacientilor au relevat un punctaj mai mic la pacientii vârstnici fragili versus cei nefragili; astfel, media scorului Katz (autoîngrijirea) la pacientii din lotul 1 a constituit 10,23±0,13 puncte, comparativ cu pacientii din lotul 2 - 11,39±0,05 puncte din totalul de 12 p. (p<0,001), ceea ce demonstreazá o limitare mai evidentá a activitátilor de autoîngrijire la vârstnicii fragili fatá de cei nefragili.
Activitátile cotidiene casnice si extracasnice, evaluate prin scorul Lawton, de asemenea au fost mai limitate la vârstnicii fragili versus cei nefragili, înregistrând valori medii de 12,77±0,20 puncte în lotul 1 vs 14,79±0,08 în lotul 2, fárá diferentá statistic semnificativá între loturile de studiu (p<0,08).
Rezultatele evaluárii statutului cognitiv au stabilit cá, din totalul de pacienti vârstnici înrolati în lotul general de studiu, 22,89% au prezentat dereglári cognitive, cu o valoare medie a scorului MMSE de 23,76±0,13. Pacientii vârstnici fragili au avut o valoare medie a scorului MMSE mai micá, comparativ cu cei nefragili, valoarea medie a scorului fiind de 22,62±0,28 în lotul 1 versus 24,19±0,13 în lotul 2, cu diferentá statistic semnificativá între ele (p<0,001).
Box & Whisker Plot
~ -p ■
= = .
. c ZD _ E
—
Katz-L1 Lawton-L1 Tinetti-L1 MMSE-L1
Katz-L2 Lawton-L2 Tinatti-L2 MMSE-L2
Mean I Mean±SE ' Mean±SD
Figura 2. Reprezentarea grafica a valorilor medii ale autonomiei, activitatii fizice si functiei cognitive la pacientii din loturile 1 si 2 de studiu
Depresia este o stare ce reduce semnificativ calitatea vietii si statutul functional al pacientilor varstnici si poate fi unul dintre tipurile sindromului de fragilitate, sporind riscul de mortalitate [20]. Evaluarea multidimensional a sindromului de fragilitate a inclus si cercetarea statutului emotional al pacientilor varstnici. Analizand datele privind starea emotionala a pacientilor din lotul de studiu, sindromul de depresie a fost determinat la pacientii varstnici fragili in 39,66% cazuri, versus 12,98% cazuri la cei nefragili, inregistrandu-se o diferenta statistic semnificativa intre loturile de studiu (p<0,001).
Statutul social al varstnicilor a fost stabilit analizand rezultatele privind singuratatea, violenta, veniturile lunare si prezenta ajutorului social. Din totalul de pacienti cu sindrom de fragilitate, 40,95% au declarat ca locuiesc singuri, pe cand pacientii varstnici nefragili solitari au constituit 29,06% (p<0,001). Totodata, a fost determinat ca 14,28% de varstnici fragili sunt izolati social, versus 5,57% din cei nefragili, cu diferenta statistic semnificativa intre loturile de studiu (p<0,001). Izolare familiala a fost inregistrata la 4,44% cazuri din lotul 1, versus 5,10% cazuri din lotul 2, fara diferenta statistic semnificativa (p=0,64). De asemenea, au fost evaluate veniturile lunare ale varstnicilor luati in studiu. Astfel, pacientii au declarat un venit minim lunar de 157,0 lei si un venit maxim de 6000,0 lei, media constituind 1456,05±26,82 lei, fara diferenta statistic semnificativa intre loturi. Beneficiari de serviciu social au fost 19,36% de pacienti varstnici fragili vs 16,27% de pacienti varstnici nefragili, fara diferenta statistic semnificativa (p=0,21).
Rezultatele cercetarii violentei asupra persoa-nelor varstnice nu au relevat o diferenta statistic semnificativa intre loturi: varstnicii fragili au raportat o pondere de 0,6% cazuri de violenta fizica, iar cei nefragili - 1,30% cazuri (p=0,33). Violenta morala au
raportat 3,80% de pacienti fragili versus 2,37% de pacienti nefragili (p=0,18).
Având în vedere relatia strânsâ a sindromului de fragilitate cu alte sindroame geriatrice, se re-comandâ depistarea timpurie a conditiilor clinice si a sindroamelor geriatrice potential reversibile, care pot provoca pierderea autonomiei si scâderea calitâtii vietii pacientilor vârstnici si senili [1]. Astfel, am fost interesati sâ stabilim ponderea sindroamelor geriatrice în loturile de studiu (figura 3). În ambele loturi, cea mai mare pondere a avut-o sindromul algic: 89,94% cazuri în lotul 1 versus 84,85% cazuri în lotul 2, fârâ diferentâ statistic semnificativâ (p=0,09). Acesta a fost urmat de sindromul de câdere, ce a prevalat la pacientii vârstnici fragili cu 40,31% cazuri versus pacientii nefragili cu 29,06%, înregistrându-se o diferentâ statistic semnificativâ între loturi (p<0,001).
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Lot 2 ^ Lot 1
Figura 3. Reprezentarea grafica a ponderii sindroamelor geriatrice la pacientii varstnici din loturile 1 si 2 de studiu
Sindromul depresiv de asemenea a fost determinat mai frecvent la pacientii varstnici fragili - 39,66% de cazuri, versus cei nefragili cu 12,98% de cazuri (p<0,001). Sindromul de constipatie a fost stabilit intr-o pondere de 23,49% la pacientii varstnici fragili, comparativ cu 12,0% la cei nefragili (p<0,001). Totodata, a fost determinat sindromul de incontinenta urinara: pacientii fragili - 22,22% cazuri, cei nefragili - 11,26% cazuri (p<0,001). Sindromul de deshidratare a fost stabilit la 13,96% din pacientii lotului 1 de studiu, comparativ cu 3,36% din pacientii lotului 2 (p<0,001), si intr-o pondere mai mica a fost determinat sindromul de malnutritie: 5,58% cazuri in lotul 1 versus 1,92% cazuri in lotul 2 (p<0,05).
Astfel, conform rezultatelor obtinute, pacientii varstnici fragili au prezentat sindroame geriatrice mai frecvent decat pacientii nefragili. Relatia dintre fragilitate si bolile cronice este una complexa, deoa-rece acestea pot fi considerate drept factori cauzali sau precipitanti ai sindromului de fragilitate prin
conditionarea vulnerabilitätii inalte si a complicatiilor la varstnicii care suferä de boli cronice, afectandu-le calitatea vietii.
Evaluarea calitätii vietii pacientilor varstnici din studiul realizat a vizat: energia, durerea, reactia emotionalä, calitatea somnului, izolarea socialä si abilitatea fizicä. Datele evaluärii senzatiei de fatiga-bilitate si a impactului acesteia asupra activitätilor cotidiene aratä cä pacientii varstnici fragili au fost mai afectati decat cei nefragili, atestandu-se o medie de 63,24±2,14 versus 59,32±1,34 (p=0,13), färä diferentä statistic semnificativä.
Valorile scalei ce relevä influenta durerii asupra activitätilor cotidiene au demonstrat o diferentä statistic concludentä intre datele privind pacientii din loturile de studiu: lotul 1 cu 56,83±1,91 vs lotul 2 cu 49,88±1,17 (p<0,01).
Analiza räspunsurilor privind starea emotionalä a varstnicilor a depistat o diminuare a activitätilor cotidiene din cauza stärii emotionale la pacientii din ambele loturi, färä diferentä statistic semnificativä (35,13±1,62 vs 34,65±0,99, p=0,80). Calitatea somnului a fost diminuatä la toti pacientii luati in studiu, färä diferentä statistic semnificativä intre loturi (54,75±2,24 vs 53,23±1,29, p=0,55).
Relatiile sociale de asemenea au fost perturbate in ambele loturi, insä nu a fost inregistratä o diferentä statistic semnificativä (28,10±1,73 vs 25,51±1,02, p=0,19). Abilitatea fizicä a pacientilor din lotul 1 de cercetare a fost mai diminuatä, avand o medie de 55,29±1,89, inregistrandu-se o diferentä statistic semnificativä (p<0,001), comparativ cu pacientii lotului 2 cu media de 43,82±1,01.
Rezultatele cercetärii calitätii vietii pacientilor varstnici din loturile de studiu au relevat cä cele mai afectate componente ale calitätii vietii la pacientii fragili au fost durerea si abilitatea fizicä, cu diferentä statistic semnificativä intre loturi. Totodatä, si com-ponentele energia, reactia emotionalä, calitatea somnului si izolarea socialä au fost mai nesatisfäcä-toare la pacientii varstnici fragili, desi färä o diferentä statistic semnificativä.
Concluzii
ín urma unei abordäri multidimensionale, a fost estimatä ponderea sindromului de fragilitate la pacientii varstnici internati in sectia de geriatrie, constituind 27,20%. Studiul a relevat aspectul multidimensional (medico-psihosocial) al sindromului de fragilitate, evidentiind la pacientii varstnici fragili o scädere a functionalitätii fizice, a autonomiei, de-regläri cognitive si emotionale mai frecvente si un statut socioeconomic mai nesatisfäcätor. Totodatä, acest sindrom a fost asociat cu o pondere mai inaltä a sindroamelor geriatrice, fapt ce a avut un impact ne-fast asupra calitätii vietii pacientilor varstnici fragili.
Rezultatele studiului argumenteazä necesitatea evaluärii multidimensionale a sindromului de fragilitate in vederea elaborärii mäsurilor de depistare timpurie a stärilor care pot induce vulnerabilitatea
si care au un impact negativ asupra calitâtii vietii persoanelor vârstnice.
Bibliografie
1. Старческая астения. Клинические рекомендации. 2018, с. 10.
2. Morley J.E., Vellas B., van Kan G.A., et al. Frailty consensus: a call to action. In: J. Am. Med. Dir. Assoc. 2013, vol. 14(6), pp. 392-397.
3. Vermeiren S., et al. Frailty and the Prediction of Negative Health Outcomes: A Meta-Analysis. In: J. Am Med. Dir. Assoc. 2016, vol. 17(12): 1163.e1-1163.e17.
4. Weiss O.C. Frailty and Chronic Diseases in Older Adults. In: Clin. Geriatr. Med. 2011, nr. 27, pp. 39-52.
5. Walston J., Hadley E.C., Ferrucci L., et al. Research agenda for frailty in older adults: toward a better understanding of physiology and etiology: summary from the American Geriatrics Society/National Institute on Aging Research Conference on Frailty in Older Adults. In: J. Am. Geriatr. Soc. 2006, vol. 54(6), pp. 991-1001.
6. Collard R.M. Prevalence of frailty in community dwelling older persons: a systematic review. In: J. Am. Geriatr. Soc. 2012, vol. 60(8), pp. 1487-1492.
7. Kojima G. Prevalence of frailty in nursing homes: A systematic review and meta-analysis. In: J. Am. Med. Dir. Assoc. 2015, nr. 16, pp. 940-945.
8. Hazzard's Geriatric Medicine and Gerontology. Seventh Edition. 2017. 874 p.
9. Katz S. Assessing self-maintenance: Activities of daily living, mobility and instrumental activities of daily living. In: JAGS. 1983, vol. 31(12), pp. 721-726.
10. Lawton M.P., Brody E.M. Assessment of older people: Self-maintaining and instrumental activities of daily living. In: The Gerontologist. 1969, vol. 9(3), pp. 179-186.
11. Tinetti M.E., Williams T.F., Mayewski R. Fall Risk Index for elderly patients based on number of chronic disabilities. In: Am. J. Med. 1986, nr. 80, pp. 429-434.
12. Folstein M.F., Folstein S.E., McHugh P.R. Mini-mental state: A practical method for grading the cognitive state of patients for the clinician. In: J. Psychiatr. Res. 1975, nr. 12, pp. 189-198.
13. Hamilton M. A rating scale for depression. In: J. Neurol. Neurosurg. Psychiatry. 1960, nr. 23, pp. 56-62.
14. Hunt S., McEwen J., McKenna S. Measuring health status. London: Croom Helm, 1986.
15. Fried L.P.,Tangen C.M., Walston J., et al. Frailty in Older Adults: Evidence for a Phenotype. In: J. Gerontol. A Biol. Sci. Med. Sci. 2001, nr. 56, pp. 146-156.
16. Pritchard J.M., Kennedy C.C., Karampatos S., et al. Measuring frailty in clinical practice: a comparison of physical frailty assessment methods in a geriatric outpatient clinic. In: BMC Geriatr. 2017, nr. 17, p. 264.
17. Parker S.G., McCue P., Phelps K., et al. What is Comprehensive Geriatric Assessment (CGA)? An umbrella review. In: Age Ageing. 2018, vol. 47(1), pp. 149-155.
18. Sellier C. Malnutrition chez la personne âgée, dépister et prendre en charge. In: Soins Gérontologie. 2018, vol. 23(133), pp. 12-17.
19. Studenski S., et al. Gait speed and survival in older adults. In: JAMA. 2011, vol. 305(1), pp. 50-58.
20. Sivertsen H., Bjorklof G.H., Engedal K., et al. Depression and Quality of Life in Older Persons: A Review.In: Dement. Geriatr. Cogn. Disord. 2015, vol. 40(5-6), pp. 311-339.
Gabriela Soric, dr. st. med., cercetâtor coordonator,
Laboratorul stiintific de gerontologie,
IP USMF Nicolae Testemitanu,
tel.: 079753616, e-mail: [email protected]
