CC BY
23CZU: 616-082.4-053.9
MORBIDITATEA GERIATRICA
SI CALITATEA VIETII
> )
IN ETAPA SPITALICEASCA
Gabriela SORIC, Ana POPESCU, Elena COSCIUG, Ana POPA, Anatolie NEGARA, Nicolae BODRUG,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Calitatea vietii varstnicilor este una din prioritatile politicilor sociale, intrucat nu afecteaza doar persoanele, ci si intreaga societate. Geriatria moderna implica atat asistenta medicala, cat si cea sociala a populatiei varstnice, careia ii sunt caracte-ristice polipatologia si multiple sindroame geriatrice. Acestea, neevaluate si netratate la timp, au un impact nefast asupra calitatii vietii. Scopul studiului efectuat a fost determinarea problemelor de sanatate si evaluarea calitatii vietii pacientilor geriatrici in etapa spitaliceasca. Studiul a fost realizatpe un lot de 1158 de persoane cu varsta cuprinsa intre 65 si 96 de ani, media fiind de 71,64±0,1 ani, internate in sectiile de geriatrie ale IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sanatatii, Muncii si Protectiei Sociale, in perioada 2015-2017. Toti pacientii au fost examinati conform evaluarii geriatrice complexe, ce a inclus: statutul clinic (anamneza, examenul clinic), statutul fizic (evaluarea autonomiei: scorul Katz, scorul Lawton; evaluarea mersului si a echilibrului prin executarea testului Tinetti), statutul cognitiv (testul MMSE), statutul nutritional (IMC), psihologic (testul Hamilton), social, economic (veni-turile lunare) si autoevaluarea calitatii vietii (chestionarul Nottingham). Morbiditatea varstnicilor se distinge prin cronicitate, polipatologie si specificitate (conform studiului -pondere inalta a afectiunilor cardiace, neurologice si tulburari mentale, digestive, dar si sindroame geriatrice), care determina diminuarea calitatii vietii si dependenta. Problemele varstni-cilor sunt complexe, necesita colaborare interdisciplinara si implementarea unul plan de ingrijiri de lunga durata.
Cuvinte-cheie: varstnic, morbiditate, calitatea vietii Summary
Geriatric morbidity and quality of life at the hospital stage
The quality of life of the elderly is one of the priorities of social policies, as it affects not only people, but society as a whole. Modern geriatrics involves both medical and social care of the elderly population characterized by polypathology, but also multiple geriatric syndromes, which unevaluated and untreated in time have a detrimental impact on quality of life. The purpose of the study was to determine the health problems and evaluating the quality of life of geriatric patients at the hospital stage. The study was performed on a group of 1158 patients aged between 65 and 96 years, the average being 71,64±0,1 year, hospitalized in the geriatric wards of the IMSP Clinical Hospital of the Ministry of Health, Labor and Social Protection during the years 2015-2017. All patients were examined according to the complex geriatric assessment which included: clinical status (history, clinical examination), physical status (autonomy assessment - Katz Score, Lawton Score; gait and balance assessment by performing the Tinetti test), cognitive status (MMSE test), nutritional status (BMI), psychological status (Hamilton test), social and economic status (monthly income) and self-assessment of quality of life (Nottingham questionnaire). Elderly morbidity is distinguished by chronic polypathology and specificity (according to the study - high
rate of heart disease, neurological and mental disorders, digestive and geriatric syndromes) which causes decreased quality of life and dependence. The problems of the elderly are complex, require interdisciplinary collaboration and the implementation of a long-term care plan.
Keywords: elderly, morbidity, life quality Резюме
Гериатрическая заболеваемость и качество жизни на госпитальном этапе
Качество жизни пожилых людей является одним из приоритетов социальной политики, поскольку оно затрагивает не только людей, но и общество в целом. Современная гериатрия включает в себя как медицинскую, так и социальную помощь пожилому населению, для которого характерна полипатология, a также множественные гериатрические синдромы, которые оказывают негативное влияние на качество жизни. Целью исследования было выявление профиля здоровья и оценка качества жизни гериатрических госпитализированных пациентов. Исследование было проведено в группе из 1158 пациентов в возрасте от 65 до 96 лет, в среднем 71,64± 0,1 года, госпитализированных в Государственное медицинское санитарное учреждение Клиническая больница Министерства Здравоохранения, Труда и Социальной Защиты в течение 2015-2017 годов. Все пациенты были обследованы в соответствии с комплексной гериатрической оценкой, которая включала: клинический статус, физическое состояние, оценка походки и баланса, когнитивный статус (тест MMSE), нутритивный статус, психологический, социально-экономический статус и самооценка качества жизни (Ноттингемский опросник). Заболеваемость пожилых людей отличается хронической полипатологией и специфичностью (согласно исследованию - высокая доля сердечно-сосудистых заболеваний, неврологических и психологических расстройств, пищеварительных и гериатрических синдромов), что приводит к снижению качества жизни и зависимости. Проблемы пожилых людей являются сложными, требуют междисциплинарного сотрудничества и реализации плана долгосрочного ухода.
Ключевые слова: пожилые, заболеваемость, качество жизни
Introducere
Cresterea continua a sperantei de viata in ultimii ani este una dintre reusitele cele mai semni-ficative ale Europei. Strategia Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) Sanatate 2020, lansata pentru depasirea schimbarilor demografice actuale, are ca scop mentinerea unei bune calitati a vietii persoa-nelor varstnice, promovand imbatranirea sanatoasa,
activâ si ¡ndependentá [1]. Complexitatea factorilor ce influenteazâ asupra profilului de sánátate al vârstnicului duce la scâderea functionârii si, în cele din urmâ, la dizabilitate ce se râsfrânge asupra stârii de bine a persoanei vârstnice. Îmbâtrânirea demo-graficâ aduce noi provocâri, dar totodatâ creeazâ si oportunitâti noi pentru îmbunâtâtirea vietii oameni-lor, pentru dezvoltarea unui mediu economic, social si cultural nou [2].
Calitatea vietii vârstnicilor este una din prioritâtile politicilor sociale, întrucât nu afecteazâ doar persoa-nele, ci si întreaga societate. Îmbâtrânirea si patolo-giile caracteristice nemijlocit vârstei înaintate pot fi definite în functie de persoanâ, de modalitatea de îngrijire, de sistemele stiintifice, biologice, psiholo-gice, epidemiologice si de sânâtate publicâ, precum si de stiintele care au în vizor sânâtatea. Depistarea maladiilor cronice si cunoasterea factorilor de risc, a cauzelor si a consecintelor lor vor permite reevaluarea modului de viatâ, prevenirea maladiilor invalidizante si elaborarea strategiilor de îmbunâtâtire a calitâtii vietii pacientilor vârstnici [3, 4].
Calitatea vietii este principalul obiectiv al vietii pacientului vârstnic, însâ aceasta este însotitâ de suferintâ - fizicâ, socialâ, psihosocialâ si spiritualâ - pentru pacientul cu probleme de sânâtate [5]. Problema calitâtii vietii bolnavilor cu polipatologii constituie o importantâ temâ de sânâtate publicâ, un subiect de cercetare interdisciplinarâ (medicalâ, psihologicâ, socioeconomicâ) la nivel global [6]. Geriatria modernâ implicâ atât asistenta medicalâ, cât si cea socialâ a populatiei vârstnice, câreia îi sunt caracteristice polipatologia si multiple sindroame geriatrice. Acestea, nefiind evaluate si tratate la timp, au un impact nefast asupra calitâtii vietii acestor pacienti [7].
Cele expuse ne-au motivat sâ efectuâm un stu-diu, care a avut drept scop determinarea probleme-lor de sânâtate si evaluarea calitâtii vietii pacientilor geriatrici în etapa spitaliceascâ.
Materiale si metode
Studiul de tip epidemiologic a fost parte com-ponentâ a Proiectului institutional 15.817.04.34A Calitatea vietii populatiei vârstnice cu polipatologii din República Moldova, care a inclus 1158 de pacienti cu vârsta cuprinsâ între 65 si 96 de ani, internati în sectiile de geriatrie ale IMSP Spitalul Clinic al Minis-terului Sânâtâtii, Muncii si Protectiei Sociale, în peri-oada 2015-2017. Pacientii au fost înrolati în cercetare dupâ semnarea acordului informat de participare în studiu. Examinarea lor a fost efectuatâ consecutiv, pe mâsura internârii în sectia de geriatrie.
Toti pacientii au fost examinati conform eva-luârii geriatrice complexe, ce include: statutul clinic (anamneza, examenul clinic), statutul fizic (evaluarea autonomiei: scorul Katz [8], scorul Lawton [9];
evaluarea mersului si a echilibrului prin executarea testului Tinetti [10]), statutul cognitiv (testul MMSE [11]), statutul nutritional (IMC), psihologic (testul Hamilton [12]), social, economic (veniturile lunare) si autoevaluarea calitátii vietii (chestionarul Nottingham). Profilul de sánátate Nottingham a fost dezvoltat in Marea Britanie si se bazeazá pe perceptia stárii de sánátate cu sase domenii principale: vitalitatea, durerea, reactiile emotionale la boalá, mobilitatea, izolarea socialá, somnul. Fiecare domeniu sumeazá un anume punctaj, suma punctelor poate varia intre 0 (ceea ce semnificá sánátate perfectá) si 100 (ceea ce semnificá cea mai nesatisfácátoare stare a sánátátii pacientului) [5]. Rezultatele obtinute au fost prelu-crate in pachetul soft STATISTICA 7,0.
Rezultate si discutii
Studiul a fost efectuat pe un grup de 1158 de pacienti, varsta medie a constituit 71,64±0,17 ani. A predominat sexul feminin (58,54%) versus cel masculin (41,45%). Majoritatea pacientilor luati in studiu au fost din regiunea centralá a tárii, constituind 67,70%, din regiunea nordicá a tárii au fost 19,17%, iar din cea sudicá -13,12% pacienti. Referindu-ne la locul de trai al varstnicilor, o pondere mai mare a inregistrat mediul rural - 56,30% versus 43,69% mediul urban. ín ceea ce priveste nivelul de studii, majoritatea au fost muncitori (49,13%), fiind urmati de intelectuali (30,74%) si de tárani (20,12%).
ín conformitate cu rezultatele obtinute in urma prelucrárii statistice a datelor din chestionarele de evaluare a pacientilor intervievati, au fost determinate datele privind nivelul social al varstnicilor internati in sectia de geriatrie.
Un domeniu care ar influenta negativ calitatea vietii varstnicilor, conform literaturii de specialita-te, este singurátatea. Studiul realizat a relevat cá 32,38% de pacienti varstnici locuiau singuri. Toto-datá, 50,77% locuiau cu sotul/sotia, iar cu copiii sau nepotii - 26,42%. O pondere de 1,12% din pacienti au raportat cá locuiesc cu unul din párintii in etate.
Rezultatele cercetárii privind activitatea de muncá au relevat cá a predominat categoria de persoane pensionate neangajate in campul muncii - 86,96%. Totodatá, au fost determinate si categorii de pensionari care lucreazá - 6,99%.
O concluzie a examenului geriatric complex este diagnosticul medico-psihosocial, ce cuprinde statutul clinic, sindroamele geriatrice si gradul de dependentá de altá persoaná. Am fost interesati sá determinám structura morbiditátii prin maladiile cronice, sindroamele geriatrice si, totodatá, sá eva-luám calitatea vietii pacientilor varstnici in etapa spitaliceascá.
Ponderea maladiilor cronice la pacientii varstnici internati in sectia de geriatrie este prezentatá in figura 1. ín conformitate cu datele obtinute, la pacientii
din studiu a prédominât patologia cardiovascularâ, astfel, hipertensiune arterialâ sistolico-diastolicâ a fost determinatâ la 90,50% de pacienti vârstnici, din-tre care 4,57% le constituia hipertensiunea arterialâ sistolicâ izolatâ. Dereglâri de ritm au fost stabilite la 12,86% pacienti, iar dereglâri de conductibilitate - la 14,83%. Angina pectoralâ de clasa functionalâ II a fost determinatâ în 41,19% cazuri, iar clasa functionalâ III - în10,10% cazuri. Insuficientâ cardiacâ cronicâ (ICC) au prezentat 90,49% de pacienti, predominând ICC de gradul II NYHA -72,53% pacienti.
100 -|90,5 90 80 70 60 50 40 30 20 10
90,49
90,06
58,54
Figura 1. Prezentarea graficâ a morbiditâtii pacientilor vârstnici spitalizati
Printre patologiile neurologice, ponderea cea mai înaltâ a avut-o boala cerebrovascular cronicâ, determinatâ la 90,06% din pacienti. Sechele postaccident vascular cerebral au fost depistate în 9,4% cazuri, semne de hipertensiune intracranianâ - în 31,51%, iar radiculopatie - în 28,8% cazuri.
Patologie digestivâ a fost înregistratâ în 41,7% cazuri, pancreatita cronicâ constituind 37,01%, hepatita viralâ - 13,24%, boala ulceroasâ - 3,67%, boala de reflux - 3,35%, gastrita atroficâ - 1,0% din pacientii internati în sectia de geriatrie.
Patologie urogenitalâ a fost diagnosticatâ la 56,93% pacienti vârstnici, dintre care pielonefrita cronicâ a fost stabilitâ în 18,25% cazuri, boala cronicâ renalâ - în 14,23%, cistita - în 3,69%, prostatita - în 3,515, iar adenomul de prostatâ a fost diagnosticat în 17,25% cazuri.
Patologie pulmonarâ a fost determinatâ la 12,37% pacienti din lotul de studiu: bronhopneumo-patia cronicâ obstructivâ (BPCO) a constituit 6,04%, astmul bronsic - 0,86%, cordul pulmonar - 1,12%, pneumonia hipostaticâ - 3,85%.
Totodatâ, la pacientii vârstnici spitalizati au fost determinate modificâri metabolice cum ar fi: dia-betul zaharat - 15,11% cazuri, obezitatea -15,19%, hipercolesterolemia - 36,09% (cu o valoare medie pe grup de 6,89±0,38 mmol/l), hipertrigliceridemia - 41,19% cazuri (cu o valoare medie de 4,63±0,49 mmol/l).
Dintre patologiile reumatologice, la pacientii varstnici din studiu au fost determinate boala artro-zicá (58,54%) si osteoporoza senila (11,31%).
Conform evaluárii geriatrice standardizate, au fost diagnosticate sindroamele geriatrice la pacientii din studiu, prezentate in figura 2. Astfel, sindromul de cádere a fost determinat la 32,21% pacienti, iar la 65,54% a fost stabilit un risc crescut de recidivá a cáderii. Rezultatele analizei cauzelor cáderilor au relevat cauze accidentale la 23,11% pacienti, cauze cardiovasculare - la 21,07%, cauze neurologice - la 15,11%, cauze locomotorii - la 20,20%, cauze nede-terminate - la 2,33% pacienti. ín grupul pacientilor inclusi in studiu, sindromul de cádere s-a soldat cu consecinte traumatice in 9,84% cazuri, consecinte psihologice - 7,94%, iar pierdere partialá a autono-miei post-cádere au prezentat 2,76% pacienti.
Sindromul de dereglári cognitive a fost stabilit la 31,77% de pacienti varstnici, dintre care: grad usor - 68,22%, grad moderat - 22,27%, iar grad sever - 0,86% cazuri, stabilite in urma aplicárii scorului MMSE, valoarea medie a cáruia a fost de 23,75±0,13 puncte.
S. dereglâri cognitive S. algic S. depresiv
31,77
S. malnutritie ■ 3,18 S. deshidratare 6,7 S. constipatie 15
S. incontinents urinarâ 19,87
S. fragilitate 27,2
S. câdere 32,21
186,43
40
10
Figura 2. Prezentarea graficâ a sindroamelor geriatrice diagnosticate la pacientii vârstnici spitalizati
Sindromul de fragilitate a fost determinat la 27,20% pacienti, sindromul de constipatie - la 15,05%, incontinentâ urinarâ - la 19,76%, sindromul de deshidratare - la 6,70%, sindromul de malnutritie - la 3,18%, iar sindromul depresiv a fost diagnosticat la 21,10% pacienti.
Este de remarcat câ sindromul de durere cronicâ, pe care l-au acuzat 86,43% din pacientii vârstnici luati în studiu, a avut valoarea medie a scorului scalei vizuale numerice (SVN) de apreciere a durerii de 5,54±0,08 puncte.
Dependenta unei persoane vârstnice se defineste ca imposibilitatea partialâ sau totalâ de a efectua activitâtile vietii cotidiene fârâ ajutor supli-mentar din cauze fizice, psihice sau sociale [7]. Astfel,
0
in conformitate cu rezultatele examenului geriatric, au fost stabilite gradele de dependentá ale pacientilor varstnici din studiul dat. Majoritatea varstnicilor (49,48%) au avut gradul III B de dependentá - persoa-ne care nu si-au pierdut autonomia si pot efectua sin-gure activitátile cotidiene. Pacientii care au necesitate de ajutor regulat in activitátile instrumentale de zi cu zi, adicá cu gradul III A de dependentá, au constituit 42,57%. Persoanele care nu au probleme locomotorii, dar care au nevoie sá fie ajutate pentru activitátile de igiená corporalá si activitátile instrumentale, adicá cu gradul II C de dependentá, au alcátuit 4,40% cazuri. Au fost 0,77% de pacienti cu gradul II B, care nu se pot mobiliza singuri din pozitia orizontalá in cea ver-ticalá, dar care, odatá ridicate, necesitá ajutor partial pentru unele din activitátile cotidiene de bazá. Gradul II A a fost inregistrat la 1,64% pacienti, care au avut autonomia mentalá si partial cea locomotoare con-servatá, dar care necesitá ajutor zilnic pentru unele activitáti de bazá. Gradul I C a fost stabilit la 0,34% pacienti, acestia fiind cu tulburári mentale grave si care efectueazá unele activitáti doar stimulati. Gradele de dependentá I A si I B nu au fost inregistrate la pacientii varstnici din studiul dat.
Actualmente, o importantá majorá in mediciná o are calitatea vietii - starea buná fizicá, psihicá si socialá, precum si capacitatea bolnavilor de a-si indeplini sar-cinile obisnuite. Conform rezultatelor evaluárii calitátii vietii pacientilor (figura 3), a fost determinat cá cei mai influentati itemi ai calitátii vietii au fost: energia, va-loarea medie a cáreia a constituit 60,49±1,14 puncte, urmatá de influenta problemelor medicale asupra somnului, inregistrand o valoare medie de 53,71±1,11 puncte.Totodatá, dificultatea de a efectua anumite activitáti zilnice din cauza durerii a avut o valoare medie de 51,84±1,0 puncte.
■ Mean H MfeaniSE ^ MteaniSD
Figura 3. Prezentarea graficâ a valorilor medii ale scorului Nottingham
Mobilitatea fizicâ de asemenea a fost afectatá, înregistrând o valoare medie de 47,01±0,90 puncte. Profilul de sánátate al vârstnicilor în etapa spitali-
ceascá a influentat într-o másurá mai micá reactia emotionalá (34,75±0,85 puncte) si izolarea socialá (26,17±0,88 puncte).
Concluzii
Populatia várstnicá ridicá probleme importante de morbiditate, oamenii în etate fiind purtátorii unor afectiuni cronice multiple. Morbiditatea vârst-nicilor se distinge prin cronicitate, polipatologie si specificitate (conform studiului - pondere maltá a afectiunilor cardiace si neurologice, tulburári mentale, digestive, precum si sindroame geriatri-ce), care conditioneazá diminuarea calitátii vietii si dependenta de alte persoane.
Asadar, problemele vârstnicilor sunt complexe si necesitá un grad ridicat de colaborare interdisci-plinará si implementarea unui plan de îngrijiri de lungá duratá.
Bibliografie
1. Política Europeanâ de Sânâtate 2020. Disponibil pe: http://old2.ms.gov.md/?q=politica-europeana-sanatate-2020
2. Paladi Gh., Gagauz O., Penina O. Îmbâtrânirea populatiei în República Moldova: consecinte economice si sociale. Disponibil pe: http://www.demografie.md
3. Blain Hubert, Franco Alain. Document européenpos-ant les bases des actions à venir dans le domaine de la promotion de la santé de la prévention, de la recherche fondamentale et des aspects cliniques des affections liées au vieillissement. In: La Revue de Gériatrie. 2009, tome 34, nr. 3.
4. Blaja-Lisnic N., Negará A., Grejdianu F. s.a. Populatia vâ^tn^ din Republica Moldova, polipatologie si evaluare medico-socialá. In: Analele stiintifice ale USMF „Nicolae Testemitanu". Vol. 3. Probleme actuale în medicina interná. Chisináu, 2009, p. 473.
5. Hunt S., McEwen J., McKenna S. Measuring health status. London: Croom Helm, 1986.
6. Hazzard's Geriatric Medicine and Gerontology. Seventh Edition. 2017. 874 p.
7. Negará A. Compendium degeriatrie. Chisináu: Centrul Editorial-Poligrafic „Medicina", 2012. 223 p.
8. Katz S. Assessing self-maintenance: Activities of daily living, mobility and instrumental activities of daily living. In: JAGS.1983, vol. 31(12), pp. 721-726.
9. Lawton M.P., Brody E.M. Assessment of older people: Self-maintaining and instrumental activities of daily living. In: The Gerontologist. 1969, vol. 9(3), pp. 179-186.
10. Tinetti M.E., Williams T.F., Mayewski R. Fall Risk Index for elderly patients based on number of chronic disabilities. In: Am. J. Med., 1986, nr. 80, pp. 429-434.
11. Folstein M.F., Folstein S.E., McHugh P.R. Mini-mental state: A practical method for grading the cognitive state of patients for the clinician. In: J. Psychiatr. Res. 1975, nr. 12, pp. 189-198.
12. Hamilton M. A rating scale for depression. In: J. Neurol. Neurosurg. Psychiatry. 1960, nr. 23, pp. 56-62.
Gabriela Soric, dr. st. med.,
cercetátor coordonator,
Laboratorul stiintific de gerontologie,
IP USMF Nicolae Testemitanu,
tel.: 079753616, e-mail: gabriela.soric@usmf.md
120
100
50
30
40
20
0
