EVALUAREA TULBURĂRILOR FUNCȚIONALE ÎN FENOTIPUL DE FRAGILITATE LA VÂRSTNICI. DATE PROVIZORII Текст научной статьи по специальности «Клиническая медицина»

EVALUAREA TULBURARILOR

FUNCTIONALE ÎN FENOTIPUL

>

DE FRAGILITATE LA VÂRSTNICI.

DATE PROVIZORII

Rezumat

Procesul continuu de imbatranire este un fenomen demo-grafic comun tuturor tarilor, ponderea persoanelor varstnice creste in fiecare an. Calitatea vietii populatiei varstnice este insotita de un declin fizic, cognitiv si senzorial, care determina limitarea mobilitatii fizice cu afectarea functionalitatii la acest grup de persoane. In cadrul proiectului institutional 20.80009.8007.25 „Fragilitatea: diagnosticul si profilaxia in coraportulproblemelor medico-psiho-sociale ale varstnicului vulnerabil", s-a propus evaluarea tulburarilor functionale in fenotipul de fragilitate la persoanele varstnice. Studiul de tip epidemiologic a fost efectuat pe un grup de 188 de varstnici, divizati in trei loturi pe baza criteriilor de fragilitate Fried: lotulI(fragili) - 53,19%, lotulII(prefragili) - 26,06%si lotul III (robusti) - 20,74%. Toti participantii au fost examinati conform evaluariigeriatrice complexe, criteriile de fragilitate Fried, scorul Groningen, The Short Physical Performance Battery, SARC-F si scala geriatrica de depresie. Au fost utilizate urmatoarele metode statistice pentru marirea gradului de obiectivitate - de tip analiza corelationala, iar pentru evaluarea dereglarilor de mobilitate in functie de tipul de fragilitate s-a efectuat analiza clusteriana a k-mediilor care a evidentiat asocierea manifestarilor clinice (apreciate calitativ - absenta/prezenta: 0/1 si cantitativ) prin repartitia acestora in 3 clustere: (1) cu fragilitate fizica si cognitiva sporita, (2) cu fragilitate fizica moderata si (3) cluster „functional inalt". Fragilitatea cuprinde aspecte multidimensionale si are o prevalenta crescuta in randul varstnicilor. Datele obtinute au elucidat corelatii pozitive si negative cu diversi biomarkeri, sindroame si scoruri geriatrice, ceea ce sugereaza fragilitate fizica, cognitiva si sociala cu diminuarea autonomiei si insta-larea dependentei la varstnicii inclusi in studiu.

Cuvinte-cheie: fragilitate, varstnic, functionalitate Summary

Assessment of functional fengility phenotypic disorders in the elderly, provisional data

The continuous aging process is a demographic phenomenon common to all countries, the share of the elderly is increasing every year. The quality of life of the elderly population is accompanied by a physical, cognitive and sensory decline, which determines the limitation of physical mobility with impairment of functionality in this group of people. Within the institutional project 20.80009.8007.25 Fragility: diagnosis and prophylaxis in corelation to the medical-psycho-social problems of the vulnerable elderly, it was proposed to evaluate the functional disorders of the phenotype of fragility in the elderly. The epidemiological study was performed on a group of 188 elderly people, divided into three groups based on the Fried criteria of fragility: group I (fragile) - 53.19%, group II (prefragile) - 26.06% and group III (robust) - 20.74%. All participants were examined according to the comprehensive geriatric assessment, the Fried fragility criteria, the Groningen score, The Short Physical Performance Battery, SARC-F and

CZU: 616-053.9-07 Felicia LUPASCU-VOLENTIR, Gabriela SORIC, Ana POPESCU, Anatolie nEgARÄ

IP Universitatea de Stat de Medicinä si Farmacie Nicolae Testemitanu, Laboratorul stiintific de gerontologie

https://doi.org/10.52556/2587-3873.2022.2(93).04

the geriatric depression scale. The following statistical methods were used to increase the degree of objectivity, such as: correlational analysis type, and to evaluate mobility disorders according to the type of frailty, cluster analysis of k-media was performed which showed the association of clinical manifestations (qualitatively assessed - absence/presence: 0/1 and quantitatively) by dividing them into 3 clusters: (1) with increased physical and cognitive fragility, (2) with moderate physical fragility and (3) „functionally high" cluster. Frailty syndrome includes multidimensional aspects and has an increased prevalence among the elderly. The data obtained presented positive and negative correlations with various biomarkers, syndromes and geriatric scores, suggesting physical, cognitive and social fragility with decreased autonomy and the installation of dependence in the elderly included into the study.

Keywords: fragility, aging, functionality Резюме

Оценка функциональных нарушений фенотипа старческой астений у пожилых, предварительные данные

Непрерывный процесс старения является демографическим явлением общим для всех стран, доля пожилых людей увеличивается с каждым годом. Качество жизни пожилого населения сопровождается снижением физических, когнитивных и сенсорных способностей, что определяет ограничение физической подвижности с нарушением функциональных возможностей у этой группы лиц. В рамках государственного проекта 20.80009.8007.25 «Старческая астения: диагностика и профилактика в отношении медико-психосоциальных проблем уязвимых лиц пожилого возраста» было предложено оценить функциональные нарушения при фенотипе старческой астений у лиц пожилого возраста. Эпидемиологическое исследование проведено на группе из 188 лиц пожилого возраста, разделенных на три подгруппы на основании критериев Старческой астений Фрида: I группа (старческая астения) - 53,19%, IIгруппа (предстарческая астения) - 26,06% и IIIгруппа (здоровые) - 20,74%. Все участники были обследованы в соответствии с комплексной гериатрической оценкой, критериями Старческой астений Фрида, шкалой Грё-нингена, The Short Physical Performance Battery, SARC-F и шкалой гериатрической депрессии. Для повышения степени объективности были использованы следующие статистические методы - корреляционный тип анализа, а для оценки двигательных нарушений по типу старческая астения проведен кластерный анализ к-медиа, который показал ассоциацию клинических проявлений (качественно оценивается - отсутствие/ наличие: 0/1 и количественно) путем разделения их на 3 кластера: (1) с повышенной физической и когнитивной старческой астенией, (2) с умеренной физической старческой астенией и (3) «функционально высокий» кластер. Старческая астения охватывает многомер-

ные аспекты и широко распространена среди пожилых людей. Полученные данные выявили положительные и отрицательные корреляции с различными биомаркерами, синдромами и гериатрическими показателями, предполагая физическую, когнитивную и социальную старческую астению со сниженной автономией и развитием зависимости у пожилых людей, включенных в исследование.

Ключевые слова: старческая астения, старение, функциональность

Introducere

Populatia lumii este intr-un proces continuu de imbatranire, fiind un fenomen demografic comun tuturor tarilor. In anul 2019 circa 703 de milioane de persoane de pe glob aveau varsta mai mare de 65 de ani. Ponderea acestor persoane in totalul populatiei s-a majorat de la 6% in anul 1990 pana la 9% in anul 2019, iar pana in anul 2050 se estimeaza ca aceasta va creste pana la 16% [11]. Diminuarea calitatii vietii varstnicilor este adesea determinata de un declin fizic, reducerea capacitatii cognitive si senzoriale, care poate provoaca limitarea mobilitatii fizice.

Una dintre provocarile majore ale imbatranirii populatiei este evitarea tulburarilor de mobilitate, care reprezinta un proces dinamic caracterizat prin etape frecvente de tranzitie intre independenta si dependenta. Aproximativ 50% dintre persoanele cu varsta de peste 65 de ani raporteaza dificultati de mers, adesea fiind asociate cu scaderea progresiva a fortei musculare si/sau a performantei fizice, carac-teristici principale ale sarcopeniei [2].

Sarcopenia este descrisa de EWGSOP2 ca o tulburare progresiva si generalizata a musculaturii scheletice, care este asociata cu risc crescut de caderi, fracturi, imobilizare si mortalitate [5]. Acest sindrom poate reflecta o scadere treptata a rezervei functionale intr-un proces dinamic care poate modifica starea de sanatate a unei persoane, ceea ce se refera la conceptul de fragilitate [17, 18]. Expertii geriatri din cadrul societatilor europene si america-ne au definit fragilitatea ca „un sindrom medical cu cauze multiple care se caracterizeaza prin scaderea rezistentei si functiei fiziologice reduse care cresc vulnerabilitatea unei persoane pentru dezvoltarea dependentei si/sau mortii crescute" [18].

Fragilitatea, asociata in special cu sindromul sarcopeniei, este principalul punct central pentru stabilirea unui program de interventie preventiva. De fapt, exista dovezi ca, fara interventie, sarcopenia si fragilitatea duc adesea la invaliditate, caderi, un risc crescut de spitalizare si o scadere a calitatii vietii [18, 19]. De aceea, prevenirea pierderii mobilitatii devine o prioritate pentru aceasta categorie de populatie.

Astfel, am fost interesati, in cadrul proiectului de stat, sa studiem tulburarile de mobilitate la pacientii

internati în sectiile de geriatrie si de la azilul republican pentru invalizi si pensionari, sá constatâm si sá evaluâm fragilitatea fizicá si impactul acesteia asupra fenotipului de fragilitate a pacientilor vârstnici inclusi în studiu.

Identificarea si integrarea acestor factori ar ajuta medicii si echipele de îngrijire geriatricá în elabo-rarea strategiilor de profilaxie si tratament pentru populatia fragilá.

Scopul studiului a constat în evaluarea tulburarilor functionale conform fenotipului de fragilitate la vârstnici în vederea stabilirii indicilor informationali de valoare si a legáturilor asociative ale mobilitátii functionale.

Material si metode

Studiul de tip epidemiologic descriptiv este parte componentá a Proiectului de Stat 20.80009.8007.25 „Fragilitatea: diagnosticul si profilaxia în coraportul problemelor medico-psiho-sociale ale vârstnicului vulnerabil", cu aviz pozitiv al Comite-tului de eticá cu nr. 51 din 16.06.2020, care a inclus vârstnicii din sectiile de Geriatrie ale IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sánátátii si Azilul Republican pentru persoane cu grad de dizabilitate si pensionari, în perioada 2020-2022. Vârstnicii au fost înrolati în cercetare doar dupá semnarea acordului informat de participare în studiu.

Drept criterii de includere au servit: vârstni-cii mai mari de 65 de ani cu sindroame geriatrice (sarcopenie, durere, cádere, riscul de cádere), iar de excludere: persoanele cu vârsta de pâná la 65 de ani cu diverse forme de dementá si maladii oncolo-gice, lipsa acordului de participare în cercetare. Toti participantii au fost examinati conform instrumentu-lui standard„Evaluarea geriatricá complexá"[24], care a inclus: examenul clinic, evaluarea fragilitátii - crite-riile fenotipice Fried si indicele de fragilitate Groningen (GFI) [1, 3, 14], autonomia - Activity Daily Living (ADL) si Instrumental Activity Daily Living (IADL) [7], mersul si echilibrul Tinetti [21], The Short Physical Performance Battery (SPPB) [3]; sarcopenia - A Simple Questionnaire to Rapidly Diagnose Sarcopenia (SARC_F) [16]; evaluarea neuropsihologicá - Mini Mental State Examination (MMSE) si scala geriatricá de depresie (SGD) [13], în contextul aspectelor de functionalitate globalá a vârstnicilor incluti în studiu.

Fragilitatea fizicá sau statusul functional a fost evaluat cu ajutorul a cinci instrumente: (1) Activities of Daily Living (ADL), (2) Instrumental Activities of Daily Living (IADL), (3) starea mersului si a echilibrului (chestionarul Tinetti), (4) forta musculará másuratá prin dinamometrie si (5) SPPB, care ne-au oferit informatii cu privire la capacitatea unei persoane de a efectua activitátile cotidiene uzuale [7, 14].

Cu ajutorul acestor metode putem identifica atât persoanele fragile, cât si pe cele cu risc crescut de a deveni fragile.

Fenotipul de fragilitate Fried include cinci crite-rii: scáderea ponderalá involuntará (>5% G/ultimul an), scáderea fortei de prehensiune digitopalmará (forta de strangere a pumnului), másuratá cu ajutorul dinamometrului, fatigabilitatea, viteza de mers în pas obisnuit scázutá pe distanta de 5 m (<1 m/s) si nivel scázut de activitate fizicá [9].

Pentru perfectarea sistemelor de testare, identificare a indicilor informationali de valoare, elucidarea variabilitátii caracterului, dependentei între diversi factori si clasificarea parametrilor/vârstnicilor au fost folosite metode statistice care máresc gradul de obiectivitate la interpretarea datelor. Analiza corelationalá a permis analiza legáturii dintre valori dependente [6]. Analiza clusterianá a k-mediilor [15] a pus în evidentá asocierea manifestárilor clinice (apreciate calitativ - absentá/prezentá: 0/1 si canti-tativ), ceea ce a conditionat repartitia pacientilor în 3 clustere, descrierea cárora urmeazá mai jos. Datele obtinute în urma investigatiilor de program au fost analizate prin metode de analizá descriptivá, variational si clusterianá în pachetul soft STATISTICA 7,0.

Rezultate si discutii

Studiul a fost efectuat pe un grup de 188 de persoane vârstnice, ulterior divizati în trei loturi: lotul I (fragili) - 100 (53,19%), care au îndeplinit trei si mai multe criterii, media de vârstá fiind de 75,25±0,68 ani, lotul II (prefragili) - 49 (26,06%) care au îndeplinit unul sau douá criterii, cu vârsta medie de 72,08±0,84 ani si lotul III (robusti) care nu au îndeplinit niciun criteriu Fried - 39 (20,74%) cu vârsta medie de 72,36±1,03 ani. în lotul general de studiu au predominat persoanele de sex feminin (70,21% de cazuri) versus persoanele de sex masculin (29,79%). Referitor la domiciliu, peste 68,61% de pacienti au avut locul de trai în zona urbaná, iar 31,39% - în zona ruralá.

Cercetárile contemporane se focalizeazá pentru un model mai complex al fragilitátii, de tip bio-psiho-social, care include domenii precum functionalitatea, functia cognitivá si factorii sociali [4, 9]. Datele eva-luárii autonomiei pacientilor au relevat o valoare medie a scorului ADL de 10,09±0,19 puncte si a IADL de 12,18±0,32 puncte, ceea ce reprezintá o capacitate de autoîngrijire diminuatá la vârstnicii din studiu. valoarea medie a dinamometriei a con-stituit 22,83±0,77 kg. Astfel, dereglárile de mers si de echilibru au fost determinate la 46,41% de pacienti vârstnici, iar valoarea medie a scorului Tinetti a fost de 21,57±1,38 din totalul de 28 de puncte.

Conform grupului de lucru la care a ajuns Institutul International de Nutritie si Chimie a ímbá-

tränirii (IANA) [12] in 2013, s-a propus identificarea „fragilitátii cognitive" ca manifestare clinicä hetero-genä caracterizatä prin prezenta simultanä atät a fragilitátii fizice, cät si a tulburärilor cognitive. Factorii de decizie care definesc o astfel de afectiune includ: (a) coexistenta fragilitätii fizice si a tulburärilor cognitive si (b) excluderea concomitentä a bolii Alzheimer sau a altor tipuri de demente [12], adicä a tulburärilor cognitive cauzate de factori fizici. Cercetärile existente [23] relateazä cä fragilitatea fizicä predispune la cresterea riscului de dementä la populatiile cu statut cognitiv normal [20].

Nivelul de educatie si capacitatea cognitivä a fiecärui individ conduc la crearea unei rezerve cognitive individuale, care este corelatä cu capacitatea de adaptare a structurii si a functiei cerebrale in prezenta unei patologii. Evaluarea nivelului de studii, care are importantä la stabilirea concluziei stärii statutului cognitiv (MMSE), a demonstrat un procentaj inalt de pacienti cu studii superioare -61,17%, urmate de studii scolare primare - 54,25%, medii - 22,34% si pacientii färä studii - 13,83%. Sta-rea psihicä a fost stabilitä prin examenul obiectiv in ziua internärilor in sectiile de geriatrie. Astfel, stare psihicä clarä a fost stabilitä la 80,85% de pacienti, stare confuzionalä - la 8,5%, anxietate - 15,42%, apatie - 6,38% si irascibilitate - 5,8%.

Manifestärile stärilor de boalä se caracterizeazä nu doar prin prezenta anumitor indici clinici, ci si prin asocierile corelative ale acestora [6]. Astfel, s-au constatat dependente semnificative intre tulburärile functionale, sarcopenie si sindromul de fragilitate, pe de o parte, si intre diverse particularitäti clinice, pe de altä parte.

Rezultatele analizei corelationale Pearson a scorurilor geriatrice ale värstnicilor fragili au estimat corelatii pozitive stabilite intre SPPB - Tinetti (r = 0,62*), GFI - Hamilton (r = 0,49*), GFI - SARC_F (sarcopenie) (r = 0,46*), cät si negative intre SARC_F -MMSE (r = -0,64*), IADL - sArC_F (r = -0,58*), p<0,05. Totodatä, au fost stabiliti biomakeri important drept factori declansatori ai tulburärilor de mobilitate in lotul de värstnici fragili, precum ar fi: 25(OH) vitamina D - IADL (r = 0,68*), 25(OH) vitamina D - Tinetti (r = 0,64*), 25(OH) vitamina D - SPPB (r = 0,49*), CK - Tinetti (r = 0,50*), CK - Lawton (r = 0,39*), PTH - Tinetti (r = 0,44*), p<0,05. Studiul nostru a arätat cä diverse scoruri geriatrice si nivelurile scäzute ale vitaminei D 25 (OH) demonstreazä cä, odatä cu inaintarea in värstä, existä o tendintä crescutä de tulburäri de mobilitate si musculo-scheletale in rändul värstnicilor fragili [18].

Analiza rezultatelor statistice ale unui studiu din 2020 pe un grup de 140 de pacienti a arätat cä pre-fragilitatea reprezintä cea mai criticä perioadä dintre fragilitatea fizicä si cea cognitivä [10]. In cercetarea

noastrâ, analiza corelationalâ a datelor lotului 2 (vârstnici prefragili) a stabilit interdependente între GFI - risc de câdere (r = 0,37*) sicâdere - activitate fizicâ redusâ (r = 0,29*) p<0,05, iar biomarkerii clinici evaluati (vitamina D 25 (OH), PTH, Fosfataza alcalinâ de origine osoasâ (ostaza), PCR înalt sensibilâ ar servi drept factori de risc în aparitia tulburârilor de functionalitate la vârstnicii prefragili: 25(OH) vitamina D - scor Tinetti (r = 0,59*), PTH - fatigabilitate (conform criteriilor Fried) (r = 0,38*), 25(OH) vitamina D - reducerea vitezei de mers (r = -0,76*), fosfataza - încetinirea vitezei de mers (r=-0,75*), PCR - scâderea vitezei de mers (r = -0,75*), fosfataza - slâbiciune muscularâ la dinamometrie (r = -0,50*), TNF - reducerea vitezei de mers (r = -0,50*), ceea ce de-monstreazâ câ grupul de persoane prefragilie reprezintâ grupul vulnerabil care cumuleazâ riscuri pe dimensiunea înrâutâtirii functionalitâtii calitâtii vietii, conducând la aparitia si severitatea sindromului de fragilitate.

Analiza clusterianâ reprezintâ o metodâ utilâ pentru identificarea profilurilor asociate cu aspec-te multifactoriale. Autorii Fried L. et al (2001) si Rockwood (2005) et al., care sunt pilonii conceptului de fragilitate, au evidentiat prin acestâ metodâ prin-cipalele aspecte ale modelului fenotipic si al indicelui de fragilitate [8, 22].

în prezentul studiu, prin analiza clusterianâ k-medii, s-au utilizat cei mai relevanti indicatori care au separat clusterele dupâ valorile posibile ale parame-trilor aflati în studiu (mici, medii, mari) cu elucidarea frecventelor de legâturi asociative relevante ale tulburârilor de mobilitate, si anume: date ale sindroa-melor si ale scorurilor geriatrice, cât si despre genul vârstnicului, în functie de fenotipul fragilitâtii, care vor servi în calitate de markeri ai evolutiei dereglâri-lor de functionalitate si vor fi aplicate cu usurintâ în

trialurile clinice de cátre specialist in gerontologie si medicii clinicieni [15].

ín scopul evaluárii dereglárilor de mobilitate in functie de fenotipul de fragilitate s-a recurs la analiza clusterianá a ft-mediilor, in care pentru separarea loturilor de varstnici s-a utilizat un sir de indici in calitate de criterii de clasificare. íntrucat in studiu au fost 3 loturi de bolnavi, clasificarea s-a efectuat pentru 3 clustere dupá posibilele asocieri, grad sau frecventá de afectiuni.

Clasificarea varstnicilor in clustere pe baza a 16 indicii ce prezintá sindroame geriatrice (date calitative) - sarcopenie (3), durere (4), cádere (5), riscul de cádere (6), gradul de dependentá IIIA (12) si IIIB (13), sexul - femei (1) si bárbati (2) si fenotipul de fragilitate - fragili (14), a pus in evidentá faptul cá cea mai buná capacitate de separare a clusterelor, adicá de diferentiere a loturilor de bolnavi au avut-o indicii 1-6, 12-13, care reprezintá incidentá diferitá a anumitor sindroame geriatrice. Indicii care, practic, nu separá clusterele, precum ar fi: 7-9 - consecinte traumatice, psihologice si pierderea totalá a autono-miei datorate cáderilor, 11 - gradul de dependentá IIC s-au atestat cu frecventá mai micá (figura 1).

Clasificarea varstnicilor in clustere pe baza a 13 indici ce reprezintá scoruri geriatrice (date cantitati-ve) si tipul fenotipului de fragilitate (date calitative 0/1), a pus in evidentá faptul cá cea mai buná capacitate de separare a clusterelor, adicá de diferentiere a loturilor de bolnavi au avut-o indicii (3) - scorul Tinetti, (4) - MMSE, (5) - GDS, (6) - GFI, (7) - SARC_F, (9) - SPPB care reprezintá incidentá diferitá a anumi-tor sindroame geriatrice. Avand in vedere decalajul inalt al rezultatelor cantitative al scorurilor utilizate, repartizarea in clustere s-a efectuat nu doar pe baza entitátii scorurilor, dar si a valorilor acestora (figura 2).

Figura 1. Analiza clusterianâ (k-medii) a vârstnicilor cu sindroame geriatrice

Scoruri geriatrice Sindroame geriatrice Genul Categoría de várstá Fenotipul de fragilitate Indicii frecventi in clustere

SVA SPPB VES-13 SARC F GFI GDS MMSE Tinetti IADL ADL Grad de dependentá Consecintele cáderilor Risc de cádere Cádere Durere Sarcopenie Bárbati Femei >85 ani 75-84 ani 65-74 ani Robusti Prefragili Fragili

en > O > pierderea autonomiei psihologice traumatice

ln OI 00 o id 00 ai ln 10,8 19,2 ai UU Id ai ai o "o 20,0 25,0 35,0 o o 65,0 45,0 o o 85,0 85,0 o "o 29,8 69,2 ln 83,0 16,0 o o Ln "o 95,0 Clusterul 1, n=94

Ln 00 00 ]-> Ln ]-> o, Ln "o 23,3 10,5 id "o OI 47,3 00 id 00 ]-> 29,7 20,3 78,4 Ln id ln 89,2 63,5 35,0 65,0 60,0 30,0 10,0 Ln ln 85,2 id Clusterul II, n=20

id LT1 Id lu 3,6 1 N1 25,8 | Ln lu 11,7 I 43,6 I Ln Ln lu o "o O "o o "o Ln lu 00 ln 60,6 | O 86,2 | 13,8 | 27,0 I 73,0 | o, 00 37,8 | Ln Ln 62,9 | 33,6 1 UU ln Clusterul III, n=74

o

Q q

o)' 3

O --í

O.

3'

Q.

o) o

8

0> --í o)

3" ?

o o)'

O.

o) ^

o "O"

s

o) lO

Q §>

sS

lO 0>

3

O

ST

lO 0>

Í2

in п о

? - о1

Sí ^ ^ ю ф

> 5.

3 n

ш =: íq

=y ф ф

n л -í

ш q. -

ф QJ

п íü rt

с r-h

<л с

L S ^ 3

ш « ТЗ ^ 2 » ф ф =;

s 3 -s

rt- ш —>

oí

ш<

3 ф

3 Cl

ft ш

О n

s-¡"

n —

ф —ч

2 s.

^ о" о о» о! ?

ш< —■ ш Ct л- '

n IQ —î Ф Ф < 01 ы

Ф О in

n 01 —Î ш" с

—ï Q. о

Ф Ф l-t

■a < 5" о. с

о r-t- 01> —î in з;

^ r-t- п

Olí 01 Q

Ш IQ г-Г О in

Ф —î з"

ñ' о.

01 С —■ ы

r-t-ф in О. о о.

n з" in ф

с Q. С ТЗ

с чл -í О О" 01 —1

С ш тз" ш

—î 3 3

D' ф ф

о. г-Г

ш< ф —1

0> —>

О 3

5 oí

;— о <

1п —

п з

=: тз

<—h -

Е. ñ' сг

s о.

ш<

П. ш

О. ш

ф —

-i N

3 01

о п

~ m

r-h r-h

ш ф

oí D с ш<

ТЗ ф

n

ш< ф

x ТЗ

-ч

з'

oí ф

ТЗ

ф

cri g>

00 о 9: ТЗ

ф — ш

с

ш —•

—. q- û!

" ' ф тз"

Г> -h oí с

n ю —

CD — —h — — —î

«—h Q)

ÛJ. Ю

3 ф = -•9-9-

Ш 3 3

ф n

ф

n

ш

¡t1

ш ф iq

о

ш ф

■o 5:

? 3

si

ш о

iL ш

ф í? о ш

5' s

2-g с

ф -1 £. с

ш1 i. g" ®

= £

ф

<—h с й'

о" Q. С ф

тз с

n

о.

ф

< ф

о.

ф

ш< < и. 01>

й ш

ф ш< ¡Ü.

ф ш

„ о

01 in с ^

о ф in iq ~ ф

п 3 ° ^

D ф

(л q — —

ii

ф з 3 01 00 ф "ö n 9:

ш — —

г\

Ш in О

-, r-h -1

3 ф ш

Sit« з. i/> ш о ш z

« о ^ ф о- о

я g 2< 2. g IQ

sr ф 2

-=ï. Z-a

sa^ ф ^ ^

q тз ф

g- Ш< Q_

4 3 t> =: <• <

CL ф

С ,— tn tn r-h

ф 3.

__п

£l s

in

ф 01

~1 — г5

о r-h ш

? "v i?

iq с —î

ш

nj íb Q

i

о

с

lo

Q

a< я1 3

о)

о.

Q

S

Q

о

с

lo о

о

iq о)

о о)

i и ]>

ООО с с с

сл СЙ (Л

I—h I—h I—h

CD CD CD

IADL, Tinetti, SPPB, GFI, SARC_F si afectäri moderate ale statutului neurologic, denumit cluster cu fragilitate fizicä si cognitivä sporitä. Membrii din clusterul II au fost formati din participant prefragili din punct de vedere al fenotipului de fragilitate, din categoria de vârstâ mai mari de 85 de ani, cu tulburäri moderate de functionalitate însâ aspectul psihoneurologic mai putin afectat, denumit cluster cu fragilitate fizicä moderatä. Clusterul III a fost con-stituit din vârstnici robusti din categoria de värstä de 65-74 de ani cu performantä cognitivä excelentä si doar performante fizice usor afectate, definindu-l cluster functional înalt.

Concluzii

Fragilitatea prin aspectele multidimensionale pe care le întruneste prezintä o prevalentä crescutä în rândul vârstnicilor având un prognostic nefavorabil.

Grupurile de vârstnici fragili, prefragili si robusti cu tulburäri de functionalitate, au prezentat corelatii pozitive si negative cu diversi biomarkeri, sindroame si scoruri geriatrice, sugerând astfel necesitatea mä-surilor de depistare si preventie precoce în controlul fragilitätii cu dereglari de mobilitate.

Conform analizei clusteriene (metoda ft-medii) vârstnicii fragili s-au repartizat in 3 clustere, dupä posibilele asocieri si frecventä de afectiuni: (1) cu fragilitate fizicä si cognitivä sporitä, (2) cu fragilitate fizicä moderatä si (3) cluster „functional înalt", care pot fi aplicate cu usurintä în medicina practicä de cätre clinicieni.

Rezultatele obtinute caracterizeazä profilul vârstnicilor si pot fi utilizate ca bazä pentru dezvol-tarea unor strategii si recomandäri eficiente care vizeazä mentinerea autonomiei populatiei vârstnice prin diminuarea fragilitätii fizice, cognitive si sociale cu evitarea dependentei.

Bibliografie

1. Bieniek J., Wilczynski K., Szewieczek J. Fried frailty phe-notype assessment components as applied to geriatric in patients. In: Clin IntervAging. 2016;11:453-459.

2. Bülow J., Ulijaszek S.J., Holm L. Rejuvenation of the term sarcopenia. In: JApplPhysiol. 2019;126(1):255-256.

3. Checa-López M., Oviedo-Briones M., Pardo-Gómez A., et al. FRAILTOOLS consortium. FRAILTOOLS study protocol: a comprehensive validation of frailty assessment tools to screen and diagnose frailty in different clinical and social settings and to provide instruments for integrated care in older adults. In: BMCGeriatr. 2019;19(1):86.

4. Collerton J., Martin-Ruiz C., Davies K. et al. Frailty and the role of inflammation, immune senescence and cellular ageing in the very old: cross-sectional findings from the Newcastle 85+ study. In: Mech. Ageing Day. 2016;133(6):456-466.

5. Cruz-Jentoft A.J., Bahat G., Bauer J. et al. Sarcopenia: revised European consensus on definition and diagnosis. In: Age Ageing. 2019;48(4):601.

6. Curtis E.A., Comiskey C., Dempsey O. Importance and use of correlational research. In: Nurse Res. 2016;23(6):20-25.

7. Cwirlej-Sozanska A., Sozanski B., Wisniowska-Szurlej A. et al. An assessment of factors related to disability in ADL and IADL in elderly inhabitants of rural areas of south-eastern Poland. In: Ann Agric Environ Med. 2018; 25(3):504-511.

8. Fried L.P, Ferrucci L., Darer J. et al. Untangling the concepts of disability, frailty, and comorbidity: implications for improved targeting and care. In: J Gerontol A Biol Sci Med Sci. 2004;59(3):255-263.

9. Fried L.P., Tangen C.M., Walston J. et al. Cardiovascular Health Study Collaborative Research Group. Frailty in older adults: evidence for a phenotype. In: J Gerontol A Biol Sci Med Sci. 2001;56(3):146-156.

10. Furtado G.E., Patricio M., Loureiro M. et al. Physical frailty and health outcomes of fitness, hormones, psychological and disability in institutionalized older women: an exploratory association study. In: Women & Health. 2020;60(2):140-155.

11. https://statistica.gov.md/newsview. php?l=ro&idc=168&id=6767

12. Kelaiditi E., Cesari M., Canevelli M. et al. Cognitive frailty: rational and definition from an (I.A.N.A./I.A.G.G.) international consensus group. In: J Nutr Health Aging. 2013;17:726-734.

13. Larner A.J. Mini-Mental State Examination: diagnostic test accuracy study in primary care referrals. In: Neuro-degener Dis Manag. 2018;8(5):301-305.

14. Liu L.K., Guo C.Y., Lee W.J. et al. Subtypes of physical frailty: Latent class analysis and associations with clinical characteristics and outcomes. In: Sci Rep. 2017;7:46417.

15. Majnaric L.T., Bekic S., Babic F. et al. Cluster Analysis of the Associations among Physical Frailty, Cognitive Impairment and Mental Disorders. In: Med Sci Monit. 2020;26:924281.

16. Malmstrom T.K., Miller D.K., Simonsick E.M. et al. SARC-F: a symptom score to predict persons with sarcopenia at risk for poor functional outcomes. In: J Cachexia Sarcopenia Muscle. 2016;7(1):28-36.

17. Marzetti E., Calvani R., Tosato M. et al. Sarcopenia: an overview. Aging Clin Exp Res. 2017;29(1):11-17.

18. Mijnarends D.M., Luiking Y.C., Halfens R.J.G. et al. Muscle, health and costs: a glance at their relationship. In: J Nutr Health Aging. 2018;22(7):766-773.

19. Morley J.E, Vellas B., van Kan G.A. et al. Frailty consensus: a call to action. In: J Am Med Dir Assoc. 2013;14(6):392-397.

20. Rivan N.F.M., Singh D.K.A., Shahar S. et al. Cognitive frailty is a robust predictor of falls, injuries, and disability among community-dwelling older adults. In: BMC Geriatr. 2021;21:593-606.

21. Rivolta M.W., Aktaruzzaman M., Rizzo G. et al. Evaluation of the Tinetti score and fall risk assessment via accelerometry-based movement analysis. In: Artif Intell Med. 2019;95:38-47.

22. Rockwood K., Song X., MacKnight C. et al. A global clinical measure of fitness and frailty in elderly people. In: CMAJ. 2005;173(5):489-495.

23. Solfrizzi V., Scafato E., Seripa D. et al. Italian Longitudinal Study on Aging Working Group (2017). Reversible cognitive frailty, dementia, and all-cause mortality. The Italian longitudinal study on aging. In: J of the Am Med Dir Ass. 2017;18(1):89.e1-89.e8.

24. Welsh T.J., Gordon A.L., Gladman J.R. Comprehensive geriatric assessment-a guide for the non-specialist. In: Int J Clin Pract. 2014;68(3):290-293.

Felicia Lupascu-Volentir, dr. st. med., cercetätor stiintific superior, Laboratorul stiintific de gerontologie IP USMF Nicolae Testemitanu,

tel.: +373 79587152

e-mail: felicia.lupascu@usmf.md

Acceptat spre publicare: 09.12.2022