CC BY
21CZU: 616.391-053.9:614.21
^^ STATUSUL
^"NUTRITIONAL SI FACTORII ^-^DETERMINANT AIMALNUTRITIEI ^^ LA PERSOANELE VARSTNICE
INSTITUTIONALIZATE. DATE PROVIZORII
Rezumat
Nutritia este un factor important al sanatatii, functiei fizice si cognitive, al vitalitatii, calitatii vietii si longevitatii. Per-soanele varstnice au adesea un consum redus de alimente, indus de cauze multifactorial, drept urmare malnutritia este un factor de risc independent pentru cresterea morbiditatii si mortalitatii, indiferent de patologiile de baza (insuficiente cronice ale organelor, tulburari cognitive, cancere, boli car-diovasculare, diabet de tip 2 etc.), inclusiv la subiectii suprap-onderali sau obezi. Prevalenta malnutritiei variaza de la 4% la 10% la populatia varstnica din comunitate, de la 15% la 38% la batranii institutionalizati si de la 30% la 70% la cei spitalizati. Scopul studiului dat a constat in evaluarea starii de nutritie apersoanelor in etate institutionalizate si stabilirea unor corelatii dintre factorii determinanti ai malnutritiei cu sindromul de fragilitate. Studiul de tip epidemiologic, parte componenta a proiectului 20.80009.8007.25 „Fragilitatea: diagnosticul si profilaxia in coraportul problemelor medico-psihosociale ale varstnicului vulnerabil", a inclus 50 de pacienti institutionalizati in Azilul republican pentru invalizi si pensionari din municipiul Chisinau. Toate persoanele au fost examinate prin evaluarea geriatrica complexa, aprobata prin ordinul Ministerului Sanatatii nr. 619 din 07.09.2010. Conform rezultatelor, atat malnutritia, cat si riscul de malnutritie au avut frecventa inalta la persoanele varstnice institutionalizate. Dintre factorii determinanti ai malnutritiei cea mai inalta asociere au avut-o numarul maladiilor concomitente, functionalitatea diminuata a varstnicilor, prezenta sindromului de depresie si a dereglarilor cognitive. Totodata, sindromul de malnutritie a corelat cu criteriile de fragilitate, dar si cu gradul de severitate a fragilitatii batranilor institutionalizati.
Cuvinte-cheie: varstnic, nutritie, factorii malnutritiei, fragilitate
Summary
Nutritional status and determinants of malnutrition in institutionalized elderly people, provisional data
Nutrition is an important factor for health, physical and cognitive function, vitality, quality of life and longevity. Elderly people often have low food intake, induced by multifactorial causes, as a result, malnutrition is an independent risk factor for increased morbidity and mortality, regardless of the underlying pathologies (chronic organ failure, cognitive impairment, cancer, cardiovascular disease, type 2 diabetes etc.) including overweight or obese subjects.The prevalence of malnutrition varies from 4% to 10% in the elderly population from the community, from 15% to 38% for institutionalized elderly people and from 30% to 70% for hospitalized ones. The purpose of this study was to assess the nutritional status of institutionalized elderly people and establish correlations between the
\ Gabriela SORIC, Felicia LUPASCU-VOLENTIR, \ Ana POPESCU, Elena COsClUG, Ana POPA,
Irina STOICOVA, Anatolie NEGARA
Laboratorul de gerontologie, I IP Universitatea de Stat de Medicina I_si Farmacie „Nicolae Testemitanu"
https://doi.org/10.52556/2587-3873.2021.2(89).04
determinants of malnutrition and fragility syndrome.The epidemiological study is part of the project 20.80009.8007.25 "Fragility: diagnosis and prophylaxis in relation to medico-psycho-social problems of the vulnerable elderly", included 50 patients institutionalized in the Republican Asylum for the Disabled and Retired in Chisinau.All persons were examined by the complex geriatric evaluation, approved by the order of the Ministry of Health no. 619 of07.09.2010. According to the results, both malnutrition and the risk of malnutrition were high in institutionalized elderly people.Among the determinants of malnutrition, the highest association had the number of concomitant diseases, decreased functionality of the elderly, the presence of depression syndrome and cognitive disorders. At the same time, the malnutrition syndrome correlated with the fragility criteria but also with the degree of severity of frailty of the institutionalized elderly people.
Keywords: elderly, nutrition, malnutrition factors, fragility Резюме
Статус питания и детерминанты недоедания у пожилых людей находящихся в специализированных учреждения, предварительные данные
Питание является важным фактором здоровья, физических и когнитивных функций, жизнеспособности, качества жизни и долголетия. Пожилые люди часто имеют низкое потребление пищи, вызванное многофакторными причинами, в результате чего недоедание является независимым фактором риска повышения заболеваемости и смертности, независимо от основных патологий (хроническая органная недостаточность, когнитивные нарушения, рак, сердечно-сосудистые заболевания, диабет 2-го типа и т. д.), включая людей с избыточным весом или ожирением. Распространенность недоедания колеблется от 4% до 10% среди пожилых людей в сообществе, от 15% до 38% среди пожилых людей в специализированных учреждениях и от 30% до 70% среди госпитализированных пожилых людей. Целью данного исследования является установление взаимосвязи между детерминантами недоедания и синдрома хрупкости. Эпидемиологическое исследование является частью проекта 20.80009.8007.25 «Хрупкость: диагностика и профилактика в связи с медико-психо-социальными проблемами уязвимых пожилых людей», в которое вошли 50 пациентов из Республиканского приюта для инвалидов и пенсионеров города Кишинев. Все пациенты прошли комплексное гериатрическое обследование, утвержденное приказом Минздрава № 619 от 07.09.2010 г. Согласно результатам, как недоедание, так и риск недоедания были высокими у пожилых людей, проживающих в специализированных учреждениях. Среди факторов недоедания наивысшей ассоциацией было количество сопутствующих
заболеваний, снижение функциональных возможностей пожилых людей, наличие депрессивного синдрома и когнитивных расстройств. В то же время, синдром недоедания коррелировал с критериями хрупкости, но также и с степенью тяжести хрупкости пожилых людей находящихся в специализированных учреждениях.
Ключевые слова: пожилые люди, питание, факторы недоедания, хрупкость
Introducere
Nutritia este un factor determinant important al sänätätii, functiei fizice si cognitive, al vitalitatii, calitatii vietii si longevitatii. Compozitia dietei si cantitatea ingerata coreleaza cu functionalitatea fiziologica a organismului [1]. Persoanele varstnice au adesea un consum redus de alimente, indus de cauze multifactoriale, drept urmare, malnutritia este un factor de risc independent pentru cresterea morbiditatii si mortalitatii, indiferent de patologiile de baza (insuficiente cronice ale organelor, tulburari cognitive, cancere, boli cardiovasculare, diabet de tip 2 etc.), inclusiv la subiectii supraponderali sau obezi [2, 3, 4, 5].
Societatea Europeana pentru Nutritie Clinica si Metabolism (European Society for Clinical Nutrition and Metabolism (ESPEN)) defineste malnutritia ca„o stare care rezulta din lipsa absorbtiei sau aportului de alimente care determina modificarea compozitiei corpului (scaderea masei adipoase si celei muscula-re), care duce la diminuarea functiei fizice si mentale si agraveazaa pronosticul bolii" [13]. La varstnici, malnutritia contribuie la pierderea autonomiei [14], scaderea calitatii vietii [6, 7], cresterea frecventei si duratei internarilor [14], solicitarea excesiva a sistemului medical si la majorarea costurilor pentru tratament, rata mortalitatii fiind in crestere.
Denutritia este o stare patologica determinata de aportul alimentar insuficient si/sau de cresterea necesitatilor energetice si/sau proteice ale indivi-dului [2].'
Prevalenta malnutritiei variaza, in functie de criteriul diagnostic utilizat, de la 4% la 10% la populatia varstnica din comunitate, de la 15% la 38% la batranii institutionalizati si de la 30% la 70% la cei spitalizati [8]. Totodata, riscul de malnutritie a fost estimat la 14,8% de varstnici locuitori ai mediului urban [9, 12].
La nivel european, conform scorului MNA, prevalenta malnutritiei in comunitate a fost de 3,1% de cazuri, in unitatile rezidentiale pentru batrani - de 17,5% si in unitatile de ingrijire pe termen indelun-gat - de 28,7% de cazuri [10]. Potrivit cercetarilor pe durata a 3 ani, de la varsta de 70 de ani incidenta malnutritiei variaza in limitele 5-17% si este in crestere odata cu inaintarea in varsta [11].
Depistarea malnutritiei este, in primul rand, responsabilitatea medicului curant, al carui rol este
de a estima apetitul si aportul de alimente al paci-entului si de a-l cântâri la fiecare consultatie. MNA (Mini-nutritional assessment) este un instrument de screening (si diagnostic) pentru malnutritie utilizat pe scarâ largâ în geriatrie [16]. Alâturi de situatiile de risc pentru malnutritie, care nu au legâturâ cu vârsta (cancer, patologii inflamatorii cronice, anorexia nervoasâ etc.), existâ foarte multe situatii de risc, de ex., problemele psihosociale, maladia acutâ sau decompensarea unei patologii cronice, durerea, polimedicatia, doliul, constipatia severâ, escara, sin-droamele dementiale si alte tulburâri, care sunt mai specifice persoanelor în etate si necesitâ o abordare multidimensionalâ si un management multidisciplinar [17]. Printre aceste afectiuni, fragilitatea a apârut în ultimele decenii ca fiind unul dintre cele mai importante rezultate adverse ale malnutritiei cu impact sever asupra functionalitâtii generale a organismului vârstnicului.
Scopul studiului a constat în evaluarea stârii de nutritie a persoanelor vârstnice institutionalizate si stabilirea unor corelatii dintre factorii determinanti ai malnutritiei cu sindromul de fragilitate.
Materiale si metode. Studiul de tip epide-miologic este parte componentâ a proiectului 20.80009.8007.25„Fragilitatea: diagnosticul si profilaxia în coraportul problemelor medico-psihosociale ale vârstnicului vulnerabil" si a inclus 50 de pacienti institutionalizati în Azilul republican pentru invalizi si pensionari din municipiul Chisinâu. Persoanele au fost înrolate în cercetare dupâ semnarea acordului informat de participare în studiu, conform protoco-lului de cercetare, aviz pozitiv al Comitetului de Eticâ, nr. 51 din 16 iunie 2020.
Toate persoanele au fost examinate prin evaluarea geriatricâ complexâ, aprobatâ prin ordinul Ministerului Sânâtâtii nr. 619 din 07.09.2010.
Starea nutritionalâ a fost evaluatâ prin indici antropometrici: indicele masei corporale (IMC), scâderea ponderalâ involuntarâ, diminuarea masei musculare si chestionarul MNA (Mini-Nutritional Assessment) [18]. Masa muscularâ (kg) a fost calcu-latâ prin formula: circumferinta regiunii tricepsului - (3,14xgrosimea cutaneo-mucoasâ a tricepsului) [27]. Screeningul malnutritiei a fost determinat în baza chestionarului MNA, conform câruia scorul indicator pentru malnutritie, cu un total între 24 si 30 de puncte, se considerâ un statut nutritional normal, 17-23,5 de puncte - risc de malnutritie, iar acumularea unui punctaj mai mic de 17 puncte se considerâ malnutritie.
Pe durata evaluârii geriatrice au fost înregistrati urmâtorii factori determinanti ai malnutritiei: sociali (izolare socialâ si familialâ, situatie economicâ pre-carâ), medicali (edentatia, polimedicatia, maladii concomitente - indicele de comorbiditate Charlson), autonomia (ADL, IADL) [19, 20], functionalitatea
(mersul si echilibrul - testul Tinetti [21], forta mus-cularä - dinamometria, performanta fizicä - testul SPPB [24]) si factori psiho-emotionali (depresia, determinatä prin scorul Hamilton [23] si tulburärile cognitive, evaluate prin scorul MMSE [22]).
Sindromul de fragilitate a fost stabilit prin apli-carea criteriilor Fried [25], iar severitatea sindromului de fragilitate a fost evaluatä, utilizând Scala Clinicä a Fragilitätii (CFS -Clinical Frailty Scale) [26].
Rezultatele obtinute au fost supuse analizei statistice în pachetul de Soft Statistica 10.
Rezultate si discutii
Studiul de tip epidemiologic a fost realizat în perioada lunii noiembrie 2020, pe un esantion de 50 de pacienti institutionalizati în Azilul republican de invalizi si pensionari din municipiul Chisinäu. În lotul de studiu au predominat persoanele de sex feminin - 62% versus persoanele de sex masculin 38%, cu vârsta cuprinsä între 65 si 93 de ani, media fiind de 77,72±1,08 de ani.
Rezultatele evaluärii indicilor antropometrici au demonstrat cä valorile medii ale IMC au constituit 27,39±0,76 kg/m2, conform cärora 5% de persoane vârstnice au fost subponderale, 38% de persoane - normoponderale, 40% - supraponderale, 8% au avut obezitate de gradul I, 8% - obezitate de gradul II si 4% - obezitate morbidä. Scädere ponderalä au raportat 28% de persoane vârstnice din lotul de studiu. Totodatä, valoarea medie a masei musculare a persoanelor vârstnice institutionalizate a constituit 27,63±0,55 kg.
Prin utilizarea scalei MNA, s-a constatat cä valoarea medie a scorului MNA la persoanele vârstnice din esantionul de studiu a fost 21,5±0,91, conform punctajului total. Este de mentionat cä 38% de persoane aveau un statut nutritional normal, 30% prezentau risc de malnutritie si 32% de adulti în etate erau malnutriti.
Originea sindromului de malnutritie la vârstnici este una multifactorial. Ne-am propus sä studiem factorii determinanti ai malnutritiei si interrelatia acestora cu fragilitatea bät^n^r pentru un diagnostic cât mai precoce în vederea prevenirii declinului general al persoanelor vârstnice. O influentä sem-nificativä asupra statutului nutritional si evolutiei sindromului de fragilitate o au factorii sociali, asa ca nivelul socioeconomic scäzut, izolarea familialä, pierderea rolului în societate, care se atestä la toti adultii vârstnicii institutionalizati inclusi în prezentul studiu.
Dintre factorii medicali evaluati au fost identifi-cati edentatia 62%, polimedicatia 28% si patologiile concomitente, determinate prin indexul de comor-biditate Charlson, valoarea medie a cäruia a fost de 6,02±0,33 de puncte. Prin analiza corelationalä sim-
plá Pearson a fost determinatá o corelatie indirectá medie intre valoarea medie a scorului MNA si valoarea medie a indexului de comorbiditate Charlson (r=-0,49; p<0,05). Totodatá, analiza regresiei multiple a evidentiat importanta predictivá a valorilor indexului de comorbiditate Charlson pentru malnutritie, prezentatá grafic in figura 1.
Figura 1. Analiza regresionalá a relatiei valorilor medii ale MNA cu valorile medii ale indexului de comorbiditate Charlson la persoanele várstnice institutionalizate
Dátele evaluárii factorilor cognitivi si a celor psiho-emotionali au detectat sindromul depresiv la 54% de persoane várstnice, calculat prin scala Hamilton, valoarea medie a cáreia a fost de 7,34±0,81 de puncte. Dereglári cognitive au fost stabilite la 58% de persoane, evaluate prin scorul MMSE, cu o valoare medie de 21,98±0,67 de puncte. Impactul dereglárilor cognitive si psiho-emotionale asupra stárii de nutritie a várstnicilor a fost demonstrat prin metoda corelationalá Pearson, astfel valorile medii ale scorului MMSE au avut o corelatie directá medie cu valorile medii ale scorului MNA (r=0,44; p<0,05), insá valorile medii ale scalei Hamilton au avut o corelatie indirectá semnificativá cu valorile medii ale scorului MNA (r=-0,72; p<0,05) la várstnicii inclusi in acest studiu.
Functionalitatea persoanelor várstnice a fost apreciatá prin evaluarea fortei musculare (dinamo-metrie), testul Tinetti, testul SPPB, iar autonomia prin scorul Katz si scorul Lawton. Rezultatele acestor evaluári sunt prezentate in figura 2.
Astfel, prin dinamometrie a fost constatatá diminuarea fortei musculare, a cárei valoare medie a fost de 16,6±1,13 kg, dereglári de echilibru si de mers - punctajul mediu al testului Tinetti a fost de 12,78±1,21 de puncte, diminuarea performantei fizice, evaluatá prin testul SPPB, al cárui punctaj mediu a fost de 3,98±0,72 de puncte si, respectiv, autonomia cu un punctaj mediu al scorului Katz de 8,70±0,43 de puncte si al scorului Lawton - 7,84±0,67 de puncte.
Figura 2. Prezentarea grafica a valorilor medii ale functionalitátii persoanelor várstnice institutiona-lizate
Relatia functionalitátii si a stárii de nutritie a fost determinatá prin analiza corelationalá non-parametricá Spearman, demonstrand impactul functionalitátii diminuate asuprá stárii precare de nutritie, astfel valorile medii ale scorului MNA au avut o corelatie medie directá cu scáderea fortei muscula-re (Rr=0,53; p<0,05), cu autonomia scázutá (Rr=0,40; p<0,05), cu performanta fizicá scázutá (Rr=0,53; p<0,05) si cu dereglárile de echilibru si de mers (Rr=0,35; p<0,05), prezentate grafic in figura 3.
Coeficientul de corelatie (r) relativ mic pen-tru raportul dintre starea de nutritie si nivelul de functionalitate si, totodatá, abaterile spatiale semni-ficative ale punctelor (pacientilor) de la linia teoreticá de regresie, denotá cá dependentele constatate sunt mai curând o tendintá decât o relatie strictá, ceea ce poate fi explicat prin specificitatea de ráspuns al pacientilor la acelasi mod de nutritie.
În ultimele decenii, în literatura de specialitate este luatá în discutie interrelatia malnutritiei cu sindromul de fragilitate, atât ca factor al dezvoltárii fragilitátii, cât si al severitátii acestui sindrom. Totodatá, Ínsási sindromul de fragilitate duce la agra-varea stárii de nutritie a adultilor vârstnici [28, 29]. Luând în consideratie rezultatele obtinute, am fost interesati sá stabilim interrelatia dintre sindromul de malnutritie si sindromul de fragilitate si severitatea acestuia la pacientii vârstnici institutionalizati. Rezultatele screeningului fragilitátii dupá criteriile Fried, au indicat urmátoarele: 14% de persoane vârstnice robuste, 6% de persoane pre-fragile si, respectiv, 80% de adulti în etate fragili. Astfel, în studiul de fatá a fost stabilitá interrelatia dintre sindromul de malnutritie si sindromul de fragilitate, precum si severitatea acestuia prin determinarea corelatiilor semnificative ale valorilor medii ale scorului MNA cu criteriile de fragilitate Fried: slábiciune generalá (r=-0,62; p<0,05), fatigabilitate (r=-0,59; p<0,05), activitate fizicá redusá (r=-0,63; p<0,05), reducere a vitezei mersului (r=-0,53; p<0,05) si scádere pondera-lá (r=-0,29; p<0,05), însá cea mai mare corelatie a fost
Figura 3. Prezentarea graficà a corelatiei între valorile MNA si indicatorii de functionalitate a persoanelor vârstnice institutionalizate
stabilité între severitatea sindromului de fragilitate, evaluatä prin Scala Clinicä a Fragilitätii, si valorile medii ale scalei MNA (r=-0,70; p<0,05).
Concluzii
Conform rezultatelor, atât malnutritia, cât si riscul de malnutritie s-au înregistrat frecvent la persoanele în etate institutionalizate. Dintre fac-torii determinant ai malnutritiei, cea mai înaltâ asociere au avut-o numärul maladiilor concomitente, functionalitatea diminuatä a vârstnicilor, prezenta sindromului de depresie si a dereglärilor cognitive. Totodatä, sindromul de malnutritie a corelat cu criteriile de fragilitate, dar si cu gradul de severitate a fragilitätii persoanelor vârstnice institutionalizate.
Bibliografia
1. Hazzard's Geriatric Medicine and Gerontology, Seventh Edition. 2017. p.612.
2. Недостаточность питания у лиц пожилого и старческого возраста. Клинические рекомендации. г. 2020. с. 8.
3. Agarwal E., Miller M., Yaxley A., Isenring E. Malnutrition in the elderly: a narrative review. Maturitas. 2013, 76(4), p. 296-302.
4. Volkert D., Beck A.M., Cederholm T. et al. ESPEN guideline on clinical nutrition and hydration in geriatrics. Clin Nutr. 2018, 38(1), p. 10-47.
5. Ishfaq R., Pramil T., Sarabmeet S.L. Malnutrition among elderly a multifactorial condition to flourish: Evidence from a cross-sectional study. Clinical Epidemiology and Global Health. Volume 8, Issue 1, March 2020, p. 91-95.
6. Boulos C., Salameh P., Barberger-Gateau P. Factors associated with poor nutritional status among community dwelling lebanese elderly subjects living in rural areas: results of the Amel study. J Nutr Health Aging. 2014, 18(%), p. 487-494.
7. Bakhtiari A., Pourali M. & Omidvar S. Nutrition assessment and geriatric associated conditions among community dwelling Iranian elderly people. BMC Geriatr 20, 278 (2020). Disponibil pe: https://doi. org/10.1186/s12877-020-01668-8.
8. Hébuterne X., Alex E., Raynaud-Simon A., Vellas B. Traité de nutrition de la personne âgée. Paris. Springer-Verlag. 2009, 303 p.
9. Torres M.J., Dorigny B., Kuhn M., Berr C. et al. Nutritional Status in Community-Dwelling Elderly in France in Urban and Rural Areas. PLoS ONE 9(8), 2014: e105137. Disponibil pe: https://doi.org/10.1371/ journal.pone.0105137.
10. Granic A., Mendoça N., Hill T.R., Jagger C. et al. Nutrition in the very old. Nutrients. 2018, 10(3) Disponibil pe: https://doi.org/10.3390/nu10030269.
11. Streicher M., van Zwienen-Pot J., Bardon L. et al. Determinants of Incident Malnutrition in Commu-nityDwelling Older Adult. J Am Geriatr Soc. 2018. Disponibil pe: https://doi.org/10.1111/jgs.15553
12. Haute Autorité de Santé. Diagnostic de la dénutrition de l'enfant et de l'adulte. Saint-Denis La Plaine. HAS, 2019.
13. Cederholm T., Barazzoni R., Austin P., Ballmer P., Biolo G., Bischoff S.C. et al. ESPEN guidelines on definitions
and terminology of clinical nutrition. Clin Nutr. 2017, 36: p.49-64.
14. Martínez-Reig M., Gómez-Arnedo L., Alfonso-Silguero S., Juncos-Martínez G., Romero L., Abizanda P. Nutritional risk, nutritional status and incident disability in older adults. The FRADEA study. J Nutr Health Aging. 2014, 18. P. 270-276.
15. Buys D.R., Roth D.L., Ritchie C.S. et al. Nutritional risk and body mass index predict hospitalization, nursing home admissions, and mortality in community-dwelling older adults: results from the UAB Study of Aging with 8.5 years of follow-up. J Gerontol Biol A Sci Med Sci. 2014, 69. p. 1146-1153.
16. Kaiser M.J. et al. Frequency ofmalnutrition in older adults : A multinational perspective using the mini nutritional assessment. J Am Geriatr Soc. 2010; 58. p. 1734-38.
17. Morisod J. Dénutrition de la personne âgée. Rev Med Suisse, 2011, 7. p. 209-211.
18. Rubenstein L.Z., Harker J.O., Antoni S. et al. Screening for undernutrition in geriatric practice: developing the short-form mini-nutritional assessment (MNA-SF). J Gerontol A Biol Sci Med Sci. Series A, Volume 56, Issue 6, 2001, p. M366-M372.
19. Katz, S. Assessing self-maintenance: Activities of daily living, mobility and instrumental activities of daily living. In: JAGS, 31(12), 1983, p. 721-726.
20. Lawton M.P., Brody E.M. Assessment of older people: Self-maintaining and instrumental activities of daily living. In: The Gerontologist. 1969, 9(3), p. 179-186.
21. Tinetti M.E., Williams T.F., Mayewski R. Fall Risk Index for elderly patients based on number of chronic disabilities. In: Am. J. Med. 1986, 80, p. 429-434.
22. Folstein M.F., Folstein S.E., McHugh P.R. „Mini-mental state: A practical method for grading the cognitive state of patients for the clinician." In: J. Psychiatr Res., 1975, 12, p. 189-198.
23. Hamilton M. A rating scale for depression. In: J. Neurol. Neurosurg Psychiatry. 1960, 23, p. 56-62.
24. https://sppbguide.com/
25. Fried L.P., Tangen C.M., Walston J. et al. Frailty in Older Adults: Evidence for a Phenotype. In: J Gerontol A Biol Sci Med Sci. 2001, 56, p. 146-156.
26. Rockwood K., Song X., MacKnight C., Bergman H. et al. A global clinical measure of fitness and frailty in elderly people. CMAJ, 173 (5), 2005, p. 489-495.
27. Landi F., Russo A., Liperoti R. et al. Midarm muscle circumference, physical performance and mortality: results from the aging and longevity study in the Sirente geographic area [ilSIRENTE study]. Clin Nutr. 2010, 29, p. 441-447.
28. Kurkcua M., Meijerb R.I., Lonterman S.L. et al. The association between nutritional status and frailty characteristics among geriatric outpatients. Clinical Nutrition ESPEN. Volume 23, 2018, p. 112-116.
29. Masanori I., Motokawa K., Watanabe Y. et al. A Two-Year Longitudinal Study of the Association between Oral Frailty and Deteriorating Nutritional Status among Community-Dwelling Older Adults. J. Environ. Res. Public Health. 2021, 18(1), 213. Disponibil pe: https:// doi.org/10.3390/ijerph18010213
Gabriela Soric, dr. st. med., cercetátor stiintific coordonator, Laboratorul de gerontologie, IP USMF „Nicolae Testemitanu", tel: 079753616,
e-mail: [email protected]
