CC BY
8^^\ situatiile exceptionale -
problemà De sànàtatE publicà
cu impact socioeconomic
Adrian COTELEA1, Vasile DUMITRAÇ', Valentin MARINESCU1, Elena LEU2,
'USMF Nicolae Testemitanu, 2Centrul Republican de Instruire al Serviciului Protectie Civilä çi Situatii Exceptionale
Summary
Emergency situations - public health issue with socio-economic impact
The work is a study regarding the impact of emergency situations recorded inthe Republic of Moldova in 2010-2014. In order to consider the impact of emergency situations on public health, the economic losses inflicted by society were analysed. In this respect, the main information notifications issued by the Civil Protection and Emergency Situations Service of the Republic of Moldova have been assessed.
The number of emergency situations in Moldova increased, the annual average of material injury caused by different disasters, includingfires is of655.5 million lei, which represents a significant economic impact on Moldova's budget. Adirect impact on public health is set for emergency situations, determined by biological and social disasters, technogenic disasters andfires. Different categories of people, including children (13.1%), may be affected by emergency situations. Children are considered vulnerable persons in emergency situations, therate of mortality among children being rather high (14.2%), compared to similar rate in adults (8.8%). It is necessary to conduct studies directed to consider the direct impact on public health, determined by: psychological factor, which may worsen the health condition ofvictims of disasters by worsening chronic diseases; restricted access to qualitative food products and drinking water; no access to medical services and no condition to observe personal hygiene, etc.
Keywords: emergency situations, public health, disasters, fires, economic losses
Резюме
Чрезвычайные ситуации - проблема общественного здоровья с социально-экономическими последствиями
Статья представляет собой исследование отрицательного влияния чрезвычайных ситуаций на общественное здоровье. Были проанализированы основные документы, выданные Службой Гражданской Защиты и Чрезвычайных Ситуаций Республики Молдова.
Установлен рост количества чрезвычайных ситуаций в Р. Молдова. Установлено прямое влияние на здоровье населения определенных стихийных бедствий и пожаров. В среднем, материальный ущерб как результат различных бедствий, в том числе пожаров, исчисляется в 655,5 млн. леев, что составляют существенные экономические потери для бюджета страны. Было установлено, что чрезвычайные ситуации могут затронуть различные категории людей, в том числе детей (13,1%). Доказано, что дети считаются наиболее уязвимыми при стихийных бедствиях, в том числе смертность значительно выше среди детей (14,2%), по сравнению с аналогичным показателем у взрослых (8,8%).
Считается необходимым проведение исследований с целью оценки косвенного влияния катастроф на здоровье населения, в том числе: анализа психологического фактора, который может ухудшить состояние здоровья пострадавших как результат обострения хронических заболеваний; ограничение доступа к доброкачественным пищевым продуктам и питьевой воде; ограничение доступа к медицинским услугам и отсутствие условий соблюдения личной гигиены и т.д.
Ключевые слова: чрезвычайные ситуации, общественное здоровье, катастрофы, пожары, экономические потери
Introducere
Pentru República Moldova, protectia populatiei este o necesitate actualä, dat fiind faptul cä tara este amplasatä intr-o zonä seismicä, unde puterea seismu-lui poate ajunge la nouä grade pe scara Richter. Cutremurele de nouä grade s-au declansat pe teritoriul tärii noastre in anii 1865, 1884, 1934, 1940 si de 7,5 grade in 1986.
O altä mare calamitate sunt vanturile puternice insotite de introieniri si ploile torentiale cu grindinä, care adesea provoacä inundatii catastrofale. ín acelasi timp, pe teritoriul tärii functi-oneazä circa 250 de obiecte periculoase din punct de vedere chimic, incendiar si explozibil, iar la o distantä de 150-470 km de hotarele R. Moldova sunt am-plasate opt statii atomoelectrice si nimeni nu poate exclude posi-bilitatea repetärii tragediei de la Cernobil din 26 aprilie 1986.
Situatiile exceptionale ne-cesitä aplicarea unor mäsuri urgente pentru lichidarea con-secintelor si executarea lucrärilor de salvare de neamanat [2]. Expe-rienta ultimilor ani demonstreazä cä au apärut premise pentru restructurarea nu numai a sis-temului existent de protectie a oamenilor si a mediului ambiant de actiunea distructivä si nocivä a calamitätilor naturale sau de in-cälcarea tehnologiei de produc-tie, ci si pentru pregätirea omului de actiuni rationale eficiente, psihologice si moral indreptätite in aceste situatii [15].
Scopul studiului a fost stu-dierea structuralä a situatiilor exceptionale in Republica Moldova,
a impactului lor asupra sänätätii publice, inclusiv prin prejudiciul adus economiei nationale.
Materiale si metode
Pentru realizarea scopului propus, a fost stu-diatä literatura de specialitate referitor la specificul activitätii diferitor departamente si structuri cointere-sate in caz de situatii exceptionale, inclusiv activitäti cu aspect epidemiologic. ín acest context, au fost studiate si diferite acte legislative si normative ce dirijeazä activitätile in caz de situatii exceptionale.
ín scopul realizärii unui studiu epidemiologic cu aprecierea impactului situatiilor exceptionale asupra sänätätii publice, prejudiciului economic adus societätii si persoanelor sinistrate, precum si a impactului psihosocial, am analizat principalele acte informative, emise de cätre Serviciul Protectiei Civile si Situatiilor Exceptionale al Republicii Moldova, cum ar fi: Nota informativa cu privire la situatiile exceptionale si incendiile ce s-au produs in República Moldova pe parcursul anilor 2010-2014; Situatiile exceptionale in Republica Moldova pe parcursul anilor 2010-2014 si Indiciistatistici despre numarulsituatiilor exceptionale ce s-au produs pe parcursul anilor 2010-2014.
Rezultate obtinute si discutii
Analiza epidemiologicä determinä cä teritoriul Republicii Moldova periodic este afectat de diferite tipuri de calamitäti, inclusiv cu caracter tehnogen, natural si biologico-social (tabelul 1). ín principal, in Republica Moldova se inregistreazä calamitäti de ordin tehnogen. Astfel, in perioada 2010-2014, au fost inregistrate 1038 de astfel de calamitäti, cu o cotä de 66,1% din totalul de calamitäti inregistrate in perioada inclusä in studiu.
Tabelul 1
Numarul si ponderea situatiilor exceptionale inregistrate in Republica Moldova, in perioada 2010-2014
\ Tipul \se SE cu caracter tehnogen SE cu caracter natural SE cu caracter biologico-social În total situatii exceptionale
\ Indici Indici Indici Indici
Anii \ abs. % abs. % abs. % abs. %
2010 214 74,3 70 24,3 4 1,4 288 100
2011 225 78,7 58 20,3 3 1,0 286 100
2012 223 67,8 102 31,0 4 1,2 329 100
2013 161 48,3 166 49,9 6 1,8 333 100
2014 215 64,2 112 33,4 8 2,4 335 100
Total SE 1038 66,1 508 32,3 25 1,6 1571 100
Locul doi ca intensitate revine situatiilor exceptionale (SE) cu caracter natural. Acest gen de calamitáti constituie 32,3% din totalul calamitátilor inregistrate in Republica Moldova in anii 2010-2014, fiind atestate in numár de 508. Cele mai multe calamitáti naturale au fost inregistrate in anul 2013, cand au atins un numár-record.
Un numár mai redus de calamitáti inregistrate in Republica Moldova sunt cele cu caracter biolo-gico-social. ín acelasi timp, numárul relativ mai mic de calamitáti, indiferent de caracterul lor, nu reduce importanta mentinerii in alertá a structurilor competente. ín total, pentru perioada inclusá in studiu, in Republica Moldova au fost inregistrate 25 de situatii exceptionale cu caracter biologico-social, ce constituie 1,6% din totalul de calamitáti inregistrate.
Evaluarea dinamicii inregistrárii diferitor cata-clisme in Republica Moldova determiná cá, in perioada 2010-2014, a avut loc o crestere a numárului de situatii exceptionale in Republica Moldova, de la 288 inregistrate in anul 2010 paná la 335 in anul 2014 (vezi figura).
Dinamica situatiilor exceptionale, inregistrate tn R. Moldova, tn perioada 2010-2014
360 340 320 300 280 260 240
2010 2011 2012 2013 2014
Tendinta de majorare a numárului de situatii exceptionale impune aprecierea mai amplá a factorilor determinanti pentru diminuarea activitátii lor. Tot la acest capitol, putem concluziona cá tendinta de crestere a dinamicii inregistrárii situatiilor exceptionale impune, in primul rand, pregátirea societátii pentru confruntarea cu diferite cataclisme caracteristice Republicii Moldova si asigurarea serviciilor speciale cu forte si mijloace de interventie promptá pentru lichidarea consecintelor.
Din totalul de 1571 de situatii exceptionale inregistrate in Republica Moldova in perioada mentiona-tá, 852 de calamitáti (54,3%) au avut in caracter local (tabelul 2). Pe locul doi se plaseazá situatiile exceptionale de obiect, determinate de 494 de cataclisme, ce constituie 31,4% din totalul de 1571 SE. Situatiilor exceptionale rezultat al calamitátilor de nivel teritorial le revine locul trei, cu 12,6% cazuri, si celor de nivel national le revine o cotá mai joasá - 1,7%.
Tabelul 2
Ponderea situatiilor exceptionale ín R. Moldova, ín perioada 2010-2014, ín raport cu amploarea fenomenului
Caracterul SE de obiect locale teritori-ale nationale total SE
Indici absoluti 494 852 198 27 1571
Indici extensivi (%) 31,4 54,3 12,6 1,7 100
Am mentionat cä in República Moldova, in peri-oada 2010-2014, majoritatea situatiilor exceptionale inregistrate (1038 calamitäti) au avut un caracter tehnogen. ín tabelul3 este redatä descifrarea situatiilor exceptionale cu caracter tehnogen. Astfel, cele mai multe SE sunt legate de depistarea munitiilor neexplodate si a substantelor explozive (987 SE). ín celelalte cazuri, situatiile exceptionale sunt determinate de diferite accidente, in special präbusirea constructiilor (20 SE), explozii in edificii si incäperi (12 SE), accidente auto (11 SE), accidente la sistemele de asigurare cu apä potabilä (5 SE), accidente la sisteme termice (2 SE) si accidente feroviare (1 SE).
Tabelul 3
Situatiile exceptionale cu caracter tehnogen inregistrate ín R. Moldova, ín anii 2010-2014
Nr. d/o Denumirea calamitatii Nr. calamitäti Nr. persoane afectate Ponderea pers. dece-date Paguba materi-alä (mil. lei)
abs. % abs. %
1. Accidente feroviare 1 23 100 8 34,8 0,1
2. Accidente la sisteme termice 2 - - - - 0,2
3. Accidente la sistemele de asigurare cu apa potabila 5 - - - - 0,1
4. Accidente auto 11 147 100 56 38,1 5,4
5. Explozii ín edificii §i íncaperi 12 16 100 10 62,5 3,0
6. Prabu§irea constructiilor 20 - - - - 2,0
7. Depistarea munitiilor neexplodate §i substantelor explozive 987 - - - - -
În total 1038 186 100 74 39,8 10,8
În rezultatul calamitätilor mentionate au avut de suferit 186 de persoane, inclusiv 74 au decedat. Cele mai multe persoane sinistrate sunt rezultatul accidentelor auto, unde au fost implicate 147 de persoane, dintre care 56 si-au pierdut viata.
O altä calamitate cu un impact sever asupra sänätätii publice este accidentul feroviar înregistrat în anul 2011, în urma cäruia au avut de suferit 23 de persoane, inclusiv opt persoane au decedat.
Pe locul trei se plaseazä situatiile exceptionale determinate de diferite explozii în edificii si mcäperi. În total, asa gen de calamitäti au determinat 12 situ-atii exceptionale, în urma cärora au avut de suferit 16 persoane, dintre care 10 si-au pierdut viata.
Celelalte tipuri de calamitäti n-au avut un impact direct asupra sänätätii publice, msä au adus un prejudiciu important economiei nationale. În total, calamitätile tehnogene au prejudiciat statul cu aproximativ 10 milioane de lei. În tabelul 3 nu se mentioneazä cheltuielile pentru dezamorsarea munitiilor neexplodate si a substantelor explozive, rämase din diferite timpuri pe teritoriul Republicii
Moldova. Insä este de mentionat faptul cä depistarea oportunä si neutralizarea munitiilor neexplodate si a substantelor explozive au un rol important în mentinerea sänätätii publice.
Analiza în detalii a situatiilor exceptionale cu caracter natural (tabelul 4) determinä cä acest tip de calamitäti este cel ce prejudiciazä esential statul. In total au fost înregistrate 12 tipuri de calamitäti naturale. In rezultatul tuturor cataclismelor naturale înregistrate în Republica Moldova în perioada 20102014, statul a suferit un prejudiciu de aproximativ 3 miliarde de lei. Din actele puse la dispozitie pentru analizä de Serviciul Protectiei Civile si Situatiilor Exceptionale, n-a fost posibil de stabilit cu exactitate impactul direct al SE asupra sänätätii publice. Tot din acest motiv, în analiza epidemiologicä realizatä nu este redat nici numärul total al sinistratilor în rezultatul calamitätilor de origine naturalä. In acelasi timp, este stabilit cä, în rezultatul inundatiilor si ploilor torentiale din anul 2010, trei persoane au decedat. In acest an, douä persoane si-au pierdut viata în rezultatul inundatiilor si o persoanä a decedat dupä ploile torentiale.
Tabelul 4
Numàrul situatiilor exceptionale cu caracter natural, în raport cu paguba materialà produsà economiei nationale, în perioada anilor 2010-2014
Nr. d/o Denumirea calamitatii Nr. calamitäti Paguba materialä (mil. lei)
1. Ploi torentiale, inclusiv cu grindinä çi vânt puternic 430 2127,5
2. Viscole puternice, inclusiv cu vijelii 26 38,8
3. Vânt puternic, inclusiv cu vârtejuri 18 35,3
4. Polei puternic 15 54,9
5. Ingheturi 7 34,7
6. Alunecäri de teren 3 33,2
7. Nivelul înalt al apelor subterane 3 31,2
8. Ploi de lungä duratä 2 37,1
9. Secetä 1 355,7
10. Inundatii 1 149,4
11. Furtuni puternice cu descärcäri electrice 1 30,9
12. Depuneri puternice de lapovitä 1 26,4
În total situatii exceptionale cu caracter natural 508 2955,1
ín analiza epidemiologicä, un indice indirect al impactului negativ asupra sänätätii publice este prejudiciul economic al situatiilor exceptionale pro-dus societätii. ín cadrul studiului nostru, prejudiciul economic produs de calamitätile naturale este cel produs de ploile torentiale, inclusiv cu grindinä si vant puternic. Este stabilit cä aceste tipuri de calamitäti inregistrate in teritoriul Republicii Moldova, in anii 2010-2014, au prejudiciat statul cu peste douä
miliarde de lei. Pe locul doi si trei ca impact economic se plaseaza seceta si inundatiile din anul 2010, cu un prejudiciu de 355,7 si 149,4 milioane lei respectiv. Celelalte tipuri de calamitati naturale, inregistrate in perioada 2010-2014, au prejudiciat statul cu 322,5 milioane lei.
Un alt gen de calamitati, cu un evident impact economic si influenta negativa asupra sänätätii publice, inregistrat in Republica Moldova, in perioada 2010-2014, sunt calamitatile cu caracter biologico-social (tabelul 5).
Tabelul 5
Situatiile exceptionale cu caracter biologico-social inregistrate în Republica Moldova in perioada 2010-2014
N/ o Denumirea calamitätii Nr. cala-mitäti Nr. persoane sinistrate Ponderea persoanelor decedate Paguba materi-alä (mil.
abs. % abs. % lei)
Intoxicarea oamenilor ca
1. rezultat al consumului unor produse alimentare 116 724 100 1 0,1 -
2. Intoxicarea oamenilor cu 2 14 100 4 28,6
substante toxice
Cazuri de infectare în
3. grup cu boli contagioase a oamenilor 1 10 100 0 0 -
Cazuri unice de îmbolnâ-
4. vire a animalelor agricole cu boli infectioase deose-bit de periculoase 3 - - - - 0,02
5. Râspândirea în masâ a dâunâtorilor de plante 3 - - - - 0,4
In total SE 125 748 100 5 0,7 0,41
În total, în perioada mentionatä au fost înre-gistrate cinci tipuri de calamitäti biologico-sociale, inclusiv: intoxicarea oamenilor ca rezultat al con-sumului unor produse alimentare; intoxicarea cu substante toxice; cazuri de infectare în grup cu boli contagioase; cazuri unice de îmbolnâvire a animale-lor agricole cu boli infectioase deosebit de periculoa-se; räspändirea în masä a däunätorilor de plante. În rezultatul acestui tip de calamitäti au avut de suferit 748 de persoane, inclusiv cinci au decedat.
Cele mai multe persoane au avut de suferit în rezultatul intoxicärii ca urmare a consumului unor produse alimentare (724 persoane). Tot acest tip de calamitäti a fost si cauza decesului unei persoane. În rezultatul intoxicärii cu substante toxice, au avut de suferit 14 persoane, inclusiv patru au decedat. Conform datelor prezentate de Serviciul Protectiei Civile si Situatiilor Exceptionale, izbucnirile epidemice cu boli contagioase ale oamenilor au fost rezultatul Nmbolnävirii lor în grup, unde au avut de suferit 10 persoane.
Situatiile exceptionale determinate de ümbolnä-virea animalelor agricole cu boli infectioase deosebit de periculoase (3 focare epizootice) si räspändirea în
masä a däunätorilor de plante (3 focare epitofitice) au fost cauza prejudiciului economic în sumä de apro-ximativ 410 mii lei. Se considerä necesar realizarea unui studiu epidemiologic mai aprofundat, în scopul aprecierii prejudiciului economic determinat de cos-tul tratamentului sinistratilor si pierderii capacitätii temporare sau permanente de muncä.
Un gen aparte de calamitäti ce produce preju-dicii economice esentiale si impact negativ asupra sänätätii publice sunt incendiile (tabelul 6). Acest tip de calamitäti poate fi determinat de mai multi factori, în special antropogeni si naturali. Practic în toate stu-diile cu referinte la situatiile exceptionale, numärul incendiilor depäseste esential numärul calamitätilor de altä origine. În acelasi timp, numärul sinistratilor în situatiile exceptionale determinate de incendii depäseste numärul sinistratilor rezultat al celorlalte calamitäti înregistrate într-o regiune geograficä. Tot la acest capitol se plaseazä si pierderile economice mari provocate de incendii.
Tabelul 6
Numàrul si ponderea situatiilor exceptionale si incendiilor din totalul de calamitàti inregistrate in Republica Moldova, in perioada anilor 2010-2014
Anii Situatii exceptionale Incendii Total calamitäti
Indici Indici Indici
abs. % abs. % abs. %
2010 288 12,8 1970 87,2 2258 100
2011 286 11,8 2146 88,2 2432 100
2012 329 14,2 1984 85,8 2313 100
2013 333 16,0 1746 84,0 2079 100
2014 335 15,1 1890 84,9 2225 100
Total SE 1571 13,9 9736 86,1 11307 100
ín cadrul studiului efectuat (tabelul 6), numärul incendiilor depäseste considerabil numärul situatiilor exceptionale determinate de diferite tipuri de calamitäti. Astfel, in Republica Moldova, in perioada 2010-2014, au fost inregistrate 9736 incendii, in raport cu 1571 SE determinate de alte tipuri de calamitäti. Ponderea incendiilor, din totalul calamitätilor inregistrate in Republica Moldova, in perioada inclusä in studiu este de 86,1%, ceea ce depäseste de 6,2 ori numärul situatiilor exceptionale determinate de calamitäti de altä genezä. Pe tot par-cursul perioadei de cinci ani, ponderea SE rezultat al incendiilor se mentine la cote similare, cu variatii de la 88,2% in anul 2011 la 84,0 in anul 2013.
ín cadrul studiului nostru, apreciind pagubele materiale produse de situatiile exceptionale determinate de diferite tipuri de calamitäti, inclusiv incendii (tabelul 7), am stabilit cä, pentru toatä perioada cercetatä, cea mai inaltä pondere a pagubelor materiale le revine calamitätilor naturale (90,2%). De mentionat cä acest tip de calamitäti au prejudiciat statul si societatea cu aproximativ trei miliarde lei.
Media anualä a prejudiciilor materiale este în jur de 600 milioane lei.
Tabelul 7
Paguba materialà (milioane lei) în rezultatul situatiilor exceptional si incendiilor în Republica Moldova, în perioada 2010-2014
\ Tipul \ SE Paguba materialä în situatii exceptionale cu: Paguba materialä rezultat al incendiilor Suma totalä
\ caracter biologico- social caracter tehnogen caracter natural a pagubelor materiale
Anii \ indici indici indici indici indici
\ abs. % abs. % abs. % abs. % abs. %
2010 0,005 0,001 0,7 0,20 335,6 88,8 41,5 11,19 377,8 100
2011 - 0 0,2 0,08 118,9 46,6 136,1 53,32 255,2 100
2012 0,4 0,02 6,1 0,40 1599,9 97,5 33,7 2,08 1640,1 100
2013 0,005 0,001 0,2 0,03 710,0 95,4 34,2 4,57 744,4 100
2014 - 0 3,6 1,40 190,7 73,3 65,9 25,30 260,2 100
Total SE 0,41 0,01 10,8 0,32 2955,1 90,2 311,4 9,47 3277,7 100
Paguba medie anualä 0,2 0,01 2,2 0,32 591,0 90,2 62,3 9,47 655,5 100
Cea mai mare valoare a prejudiciilor materiale provocate de calamitätile naturale au fost in anul 2012, cand suma totalä a prejudiciului economic a depäsit valoarea de un miliard si jumätate lei. In acelasi timp, prejudiciul material provocat de calamitätile de ordin biologico-social si tehnogen este de o valoare mai micä, media anualä a acestor prejudicii fiind de aproximativ douä milioane si jumätate lei. Valoarea mai micä a prejudiciilor materiale determinate de calamitätile de ordin biologico-social si tehnogen nu diminueazä importanta pregätirii serviciilor interesate si a societätii in vederea pregä-tirii si interventiei.
Am mentionat deja cä un prejudiciu semnifica-tiv adus economiei nationale si respectiv societätii este cel provocat de incendiile de diferitä origine. In cadrul studiului nostru, prejudiciul economic provocat de incendii, pentru toatä perioada cer-cetatä, este peste 311 milioane lei. In medie, anual incendiile sunt cauza unui prejudiciu de peste 62 milioane lei. Cel mai mare prejudiciu adus societätii este rezultatul incendiilor din 2011, cand valoarea pierderilor materiale intr-un singur an a fost de peste 136 milioane lei.
In total, prejudiciul economic adus statului si societätii de cätre toate situatiile exceptionale determinate de calamitäti, inclusiv incendii, pentru toatä perioada luatä in studiu depäseste suma de trei miliarde lei. In medie, anual prejudiciul economic este de peste 655 milioane lei. Asadar, pierderile in urma situatiilor exceptionale ce se inregistreazä in Republica Moldova fac un deficit esential in bugetul de stat al tärii. Spre exemplu, bugetul de stat pe anul
2014, aprobat la venituri, a fost in sumä de 27 570 005,1 mii de lei si la cheltuieli in sumä de 30 010 942,8 mii de lei, cu un deficit in sumä de 2 440 937,7 mii de lei (citat din Legea organicä nr. 339 din 23.12.2013, Bugetul de stat pentru anul 2014, art. nr. 34, Capitolul I, publicat la data de 21.01.2014 in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 14-16).
Cu exceptia prejudiciului economic adus statului si societätii de situatiile exceptionale, ultimele au si un impact negativ esential asupra societätii, in special a sinistratilor. Acest impact este determinat de factorul psihologic, care poate agrava starea de sänätate a sinistratilor prin acutizarea maladiilor cronice; limitarea accesului la produse alimentare de calitate si apä potabilä, servicii medicale; lipsa conditiilor de respectare a igienei personale.
In cadrul studiului nostru, numärul sinistratilor este compus din numärul persoanelor ce au suferit traume fizice si a fost afectatä starea lor de sänätate. Nu au fost luate in calcul persoanele ce au suferit pierderea bunurilor materiale (tabelul 8).
Tabelul 8
Numärul sinistratilor ca rezultat al situatiilor exceptionale si incendiilor in R. Moldova, anii 2010-2014
\ Tipul \SE Numärul sinistratilor în situatii exceptionale cu: Total calamitäti
\ caracter tehnogen caracter natural caracter biologico-social Incendii
Anii \ Indici Indici Indici Indici Indici
\ abs. % abs. % abs. % abs. % abs. %
2010 22 7,8 0 0 53 18,7 208 73,5 283 100
2011 15 6,0 0 0 57 22,6 180 71,4 252 100
2012 70 18,2 0 0 106 27,5 209 54,3 385 100
2013 1 0,4 0 0 107 38,1 173 61,5 281 100
2014 4 0,7 0 0 425 70,8 171 28,5 600 100
Total SE 112 6,2 0 0 748 41,5 941 52,3 1801 100
Astfel, numärul sinistratilor cärora le-a fost afectatä starea de sänätate ca rezultat al situatiilor exceptionale, înregistrate în teritoriul Republicii Moldova în perioada 2010-2014, este de 1801. Cele mai multe persoane au avut de suferit în urma SE determinate de incendii, în numär de 941 oameni, ce constituie 52,3% din totalul sinistratilor. O cotä relativ mai joasä revine calamitätilor cu caracter bi-ologico-social, fiind de 41,5% din totalul sinistratilor. Cea mai joasä cotä a sinistratilor este cea produsä de calamitätile cu caracter tehnogen (6,2%). Este de mentionat cä calamitätile naturale cele mai frecvent întâlnite în teritoriul Republicii Moldova si cu cea mai mare pagubä materialä n-au afectat direct starea de sänätate a persoanelor din zonele afectate.
În rândurile sinistratilor, victime ale situatiilor exceptionale si incendiilor înregistrate în perioada 2010-2014, a fost afectatä starea de sänätate a diferi-tor categorii de populatie, inclusiv copii (tabelul 9).
Tabelul 9
Ponderea copiilor din totalul de sinistrati în cadrul SE înre-gistrate în R. Moldova, anii 2010-2014
Ami Categoría sinistratilor: Total sinistrati
copii adulti
Indici Indici Indici
abs. % abs. % abs. %
2010 17 22,7 58 77,3 75 100
2011 7 9,7 65 90,3 72 100
2012 36 20,5 140 79,5 176 100
2013 33 30,6 75 69,4 108 100
2014 20 4,7 409 95,3 429 100
Total sinistrati 113 13,1 747 86,9 860 100
In cadrul studiului nostru, analiza sinistratilor, victime ale situatiilor exceptionale, a stabilit cä in majoritatea cazurilor au fost implicati adultii. In total, au avut de suferit 860 de persoane, cota copiilor fiind de 13,1%. In acelasi timp, pe parcursul perioadei studiate, cota copiilor a variat de la 4,7% in anul 2014 panä la 30,6% in 2013. Totodatä, analiza mortalitätii determinate de situatiile exceptionale a stabilit cä in total si-au pierdut viata 82 de persoane, inclusiv adulti si copii. Aprecierea mortalitätii intre douä categorii de populatie (adulti, copii) denotä mortalitatea mai inaltä intre copiii sinistrati (14,2%), comparativ cu indicele corespunzätor la populatia adultä (8,8%), mortalitatea generalä fiind de 9,5%. Acest fapt caracterizeazä copiii ca fiind mai vulne-rabili in diferite situatii exceptionale.
S-a mentionat anterior cä numärul total al sinistratilor cärora le-a fost afectatä starea de sänätate este de 1701 persoane, inclusiv 941 au suferit in urma incendiilor si 760 - in rezultatul SE provocate de diferite tipuri de calamitäti. Aprecie-rea mortalitätii generale determinate de incendii si situatii exceptionale a stabilit indici mai inalti ai mortalitätii in timpul incendiilor.
Cota persoanelor ce si-au pierdut viata in rezul-tatul incendiilor este de 73,2%, in total au decedat 689 oameni. In cadrul incendiilor, mortalitatea este de aproximativ sapte ori mai inaltä, comparativ cu alte situatii exceptionale. In Republica Moldova, in perioada 2010-2014, in rezultatul situatiilor exceptionale au decedat 82 de oameni sau 10,8% din totalul sinistratilor cärora le-a fost afectatä starea de sänätate. In total, pe parcursul ultimilor cinci ani, in Moldova au decedat 771 de oameni, ceea ce constituie 45,3% din totalul sinistratilor cu probleme de sänätate, provocate de situatiile de crizä.
Concluzii
1. In ultimii cinci ani, se constatä majorarea numärului de situatii exceptionale in Republica Moldova, iar cea mai mare cotä le revine calamitätilor cu caracter natural (66,1%), de ordin local (54,3%).
2. Media anualä a prejudiciului material produs de diferite calamitäti, inclusiv incendii, este de 655,5 milioane lei, ceea ce constituie un impact economic esential asupra bugetului tärii.
3. Un impact direct al situatiilor exceptionale asupra sánátátii publice este stabilit pentru situatiile exceptionale determinate de calamitátile cu caracter biologico-social, calamitátile cu caracter tehnogen si incendii.
4. Diferite categorii de populatie pot fi afectate de situatiile exceptionale, inclusiv copii (13,1%).
5. Copii se constatá a fi persoane vulnerabile ín situatii exceptionale, mortalitatea printre copii fiind considerabil mai mare (14,2%), comparativ cu indicele similar la adulti (8,8%).
6. Este necesará realizarea unor studii directionate, in vederea aprecierii impactului indirect asupra sánátátii publice, determinat de:
- factorul psihologic, care poate agrava starea de sánátate a sinistratilor prin acutizarea maladiilor cronice;
- limitarea accesului la produse alimentare de calitate si apá potabilá;
- lipsa accesului la servicii medicale si lipsa conditiilor de respectare a igienei personale etc.
Bibliografie
1. Ciobanu Gh. si coaut. Ghid National privind triajul medical in incidente soldate cu victime multiple §i dezastre. Chijináu, 2010, 36 p.
2. Cotelea Ad., Prisácaru V. Epidemiologia in situatii exceptionale. Chijináu, 2009, 215 p.
3. Písla M., Chicu V. Training of specialists in the field of public health emergencies//masters programmes in public health and social services: international vision and local implementation. Chijináu, 2013, 150 p.
4. Písla M. $i coaut. Managementul riscurilor §i urgentelor de sánátate publicó. Compendiu. Chijináu, 2013, 276 p.
5. Comunicarea eficientá prin mass-media in timpul situatiilor de urgentá in sánátatea publicó (ghid al OMS). Chijináu, 2009, 142 p.
6. Indicii statistici despre numárul situatiilor exceptionale ce s-au produs in Republica Moldova pe parcursul ani-lor2010-2014. Serviciul Protectiei Civile $i Situatiilor Exceptionale al MAI. http://www.dse.md
7. Hotárarea Guvernului nr. 1076 din 16.11.2010 Cu privire la clasificarea situatiilor exceptionale §i la modul de acumulare§iprezentare a informatiilorin domeniul protectiei populatiei §i teritoriului in caz de situatii exceptionale. tn: Monitorul Oficial, nr. 227-230 din 19.11.2010, art. 1191.
8. Notá informativá cu privire la situatiile exceptionale §i incendiile ce s-au produs in Republica Moldova pe parcursul anilor2010-2014. Serviciul Protectiei Civile $i Situatiilor Exceptionale al MAI. http://www.dse.md
9. Protectia civilá: material didactic pentru studentii institutiilor de invátámánt superior. Departamentul Situatii Exceptionale al Republicii Moldova, Chijináu, 2003.
10. Situatiile exceptionale in Republica Moldova pentru anii2010-2014. Serviciul Protectiei Civile $i Situatiilor Exceptionale al MAI. http://www.dse.md
Prezentat la 09.10.2015 Adrian Cotelea, conferentiar, Catedra Epidemiologie, USMF e-mail: adrian.cotelea@usmf.md tel. 022 205 148
