CC BY
12despre diferenta de formare a cererii si a ofertei ¡n servicii de asistenta
medicalA si de sAnAtate publiCa
Valeriu PANTEA1, Ala OVERCENCO1, Larisa PANTEA2,
'Agentia Nationala pentru Sanatate Publica, 2Institutului International de Management IMI-NOVA
Rezumat
Articolul prezinta rezultatele unui studiu analitic si observational, prin care este argumentata diferenta si factorii ce determina formarea necesitatii in servicii de asistenta medicala si de sanatate publica. Printre factorii care determina formarea cererii si a ofertei in servicii de asistenta medicala a fost identificat inclusiv nivelul de asigurare cu medici de familie. S-a stabilit ca la micsorarea numarului de medici de familie cu o unitate la 10.000 populatie, valoarea prevalentei creste cu 1521,1 cazuri de patologii la 10.000 populatie (coefficient de variabilitate R2=79,8%), astfel formand o cerere a ofertei mai inalta. Iar cresterea diferentei dintre incidenta si prevalenta arata un proces de cumulare a cazurilor de boli cronice, respectiv sporind nivelul unei oferte de acoperire a necesitatii in asistenta medicala. Formarea cererii si a ofertei in servicii de sanatate publica este determinata de capacitatile sistemului de sanatate publica de a identifica impactul factori-lor de mediu asupra sanatatii si de nivelul de formare activa a acestei cereri in randulpopulatiei de catre structurile de resort. Astfel, cresterea ofertei de servicii de sanatate publica este determinata de starea sanatatii oamenilor, depotentialul sistemului (inclusiv financiar), dar si de nivelul cererii constiente si active formate in randul populatiei.
Cuvinte-cheie: servicii de asistenta medicala, incidenta, prevalenta, servicii de sanatate publica, cerere si oferta
Summary
The difference offorming the demand and supply in medical assistance and public health services
The article based on an analytical and observational study, which argues the difference and the factors that determine the necessity formation in health care and public health services. Among the factors that determine the demand and supply formation in healthcare services, the level of insurance with family doctors was considered. It was established that with the decrease of the number of family doctors with a unit per 10.000 population, the prevalence value increases with 1521,1 cases of pathologies per 10.000population (coefficient of variability R2=79,8%), thus forming a demand for supply taller. And the increase in the difference between incidence and prevalence indicates the process of cumulation of chronic illness cases, respectively increasing the level of an offer to cover the need for healthcare. The formation of demand and supply in public health services is determined by the capacities of the public health system in identifying the health impact of environmental factors and the level of active formation of this demand among the population by the relevant structures.
Thus, the increase in the supply of public health services is determined by the state of health, the potential of the system (including financially), but also by the level of conscious and active demand among the population.
Keywords: health care services, public health services, incidence, prevalence, demand, supply
Резюме
О различиях формирования спроса и предложения в услугах медицинской помощи и общественного здоровья
Статья основана на аналитическом и обсервационном исследовании, в котором аргументированы различия и факторы, определяющие формирование спроса и предложения в услугах медицинской помощи и общественном здоровье. Среди факторов, определяющих формирование спроса и предложения в сфере услуг медицинской помощи, среди других был определён и фактор обеспечения семейными врачами. Было установлено, что с уменьшением числа семейных врачей на единицу на 10.000 населения заболеваемость увеличивается на 1521,1 случая патологий на 10.000 населения (коэффициент изменчивости R2=79,8%), формируя таким образом рост спроса и предложения в медицинской помощи. А увеличение разницы между заболеваемостью и распространенностью патологий указывает на процесс кумуляции случаев хронических заболеваний, соответственно увеличивая рост уровня предложения для покрытия потребности в медицинской помощи. Формирование спроса и предложения в сфере общественного здоровья определяется возможностями системы общественного здоровья по выявлению воздействия факторов окружающей среды на здоровье человека и уровнем активного формирования этого спроса среди населения соответствующими структурами. Таким образом, рост предложения в услугах общественного здоровья определяется уровнем здоровья, потенциалом системы (в том числе финансовым), а также уровнем сознательного и активного спроса населения.
Ключевые слова: медицинская помощь, общественное здоровье, заболеваемость, распространенность, спрос, предложение
Introducere
Conform uneia din definitii, boala este o stare individúala a organismului, conditionatá de actiunea nocivá a diversi factori determinant (ai mediului), si caracterizatá printr-un complex de modificári mor-fologice si/sau functionale - locale sau generale, cu caracter reactiv sau lezional, care tulburá activitatea la diferite niveluri functionale ale organismului [9]. lar suma cazurilor de boalá raportate la un numár de populatie reprezintá indícele de morbiditate, fie incidenta sau prevalenta. Aici trebuie de subliniat cá boala (in stare acutá sau cronicá) "impune" individul sá solicite un ajutor medical din partea structurilor
de asistentä medicalä. Astfel, starea morbidä devine subiect al activitätii de asistentä medicalä in cazul identificärii sau stabilirii diagnosticului. Concomi-tent, suma stärilor morbide diagnosticate formeazä necesitatea sau cererea pentru acordarea serviciilor de asistentä medicalä, pentru tratamentul de am-bulatoriu sau spitalicesc al pacientilor, acestea din urmä devenind oferta.
Dupä unele opinii, gradul de acces al populatiei din tara noasträ la serviciile de sänätate este influentat de factori care tin de organizarea si functionarea sistemului de sänätate, de statutul de asigurat in sistemul de asiguräri sociale de sänätate, dar si de nivelul veniturilor individuale ale persoane-lor, mediul de resedintä, conditiile generale de viatä (care influenteazä dimensiunile si structura nevoilor de ingrijire), educatia si stilul de viatä [6]. Sistemul de sänätate din Republica Moldova, dezvoltat de-a lungul timpului pe baza contextului politic, social, economic si cultural specific, urmäreste aceleasi prin-cipii caracteristice majoritätii sistemelor de sänätate cunoscute la nivel mondial: asigurarea accesului universal si echitabil la serviciile de sänätate, libertatea de alegere pentru consumatori si furnizorii de servicii si utilizarea eficientä a resurselor disponibile.
Accesibilitatea serviciilor de ingrijire medicalä este determinatä de concordanta dintre oferta si cererea de servicii, respectiv dintre disponibilitatea realä a facilitätilor de ingrijiri, comparativ cu cererea bazatä pe nevoia realä pentru servicii de sänätate. Gradul de dezvoltare si de organizare in teritoriu a infrastructurii sanitare, asigurarea cu personal medical, conditiile de furnizare a serviciilor de sänätate, precum si distribuirea si utilizarea resurselor financiare sunt factorii care determinä oferta sistemului de sänätate.
Cu referintä la formarea cererii in servicii de sänätate publicä, conexiunile dintre sänätate si alte sectoare complicä acest proces de identificare a cererii. Evaluarea cererii in domeniul sänätätii publice se transformä intr-o "strategie" multisectorialä de abordare a sänätätii in raport cu factorii determinant (sociali, educationali, comportamentali, de mediu s.a.) [4, 7].
ín tendinta de a completa informatiile utile si a elucida unele viziuni ale autorilor privind cäile de imbunätätire a accesului populatiei la servicii de sänätate publicä, a fost expus acest material. Scopul studiului constä in elucidarea comparativä a diferentei de formare a cererii si ofertei in servicii de asistentä medicalä si servicii de sänätate publicä, ca un criteriu semnificativ in fortificarea mäsurilor de implementare a principiului profilactic in sistemul actual de sänätate.
Materiale si metode
t
ín ultímele decenii, modurile de apreciere a ratei morbiditätii, pentru estimarea cererii si a volumului de activitäti necesare pentru asigurarea asistentei medicale - ca ofertä, sunt destul de diferite. Practic, cel mai frecvent este aplicatä metoda de evaluare a necesitätii prin numärul de adresärii dupä asistentä medicalä sau adresabilitatea. insä indicele de adre-sabilitate este dependent de mai multi factori, si in primul rand depinde de asigurarea cu medici (medici de linia intai - de familie) a sistemului de sänätate. O metodä mai exactä prevede evaluarea datelor despre adresabilitate (ambulatoriu, stationar si alte structuri) cu expertiza acestora, completate cu datele obtinute in urma unui examen medical complex al populatiei [11]. ín organizarea sistemelor de sänätate, aceastä metodä este consideratä una din cele mai obiective, dar si cea mai costisitoare.
Actualmente, o metodä mai simplä constä in chestionarea esantionatä a populatiei si in estimarea marjei de eroare a rezultatelor, realizatä cu suportul chestionarelor standardizate, cum ar fi SF-36v2 Chestionar despre sánátate [3], sau chestionare prin telefon. Ultimele sunt mai frecvent folosite datoritä costurilor mai joase. Chestionarul indicat este folosit frecvent in: a) mäsurarea imbunätätirii sau reducerii sänätätii, b) prognoza cheltuielilor medicale, c) evaluarea eficientei tratamentului, d) evaluarea poverii bolii in randul populatiei.
Astfel, starea de sänätate a populatiei Repu-blici Moldova, conform unui studiu de "evaluare a perceptiei sänätätii, (se spune) a progresat in ceea ce priveste sistemul de sänätate"[1]. Dar sä nu uitäm cä "perceptia este un proces psihic senzorial" prin care se identificä o stare de simt, impresie despre propria sänätate [10], fiind stabilite valori la un nivel semnificativ mai jos, comparativ cu datele oficiale despre prevalenta generalä a populatiei din ultimii ani. Acestea din urmä reflectä o continuä crestere, fapt ce contravine datelor despre perceptia populatiei [2].
Prin urmare, valoarea cererii in asistentä medicalä este influentatä de accesibilitate si potentialul de stabilire a diagnosticului de cätre medicii de familie (sau, in alte cazuri, de cätre medicii-specialisti de la alte nivele).
íncadrat in categoria studiilor observationale, studiul dat are la bazä metoda analizei descriptive si comparative pe date secundare. Pentru realizarea obiectivelor studiului au fost folosite date din statisti-cile medicale (anuare statistice ale ANSP, CNAM, BNS) privind numärul medicilor (1996-2017), incidenta si prevalenta in Republica Moldova (2008-2017) si cheltuielile executate, obtinute de la Centrul National de Management in Sänätate (CNMS) al Ministerului Sänätätii si Compania Nationalä de Asiguräri Obli-gatorii in Medicinä (1996-2018).
În studiu au fost utilizate metode descriptive, analitice si statistice. Analiza statisticá si vizualiza-rea rezultatelor au fost efectuate prin intermediul programelor computerizate MS Excel si Statgraphics Centurion XV.
Rezultate si discutii
i *
Figura-cheie În asigurarea accesului la sistemul de asistentá medicalá este medicul de familie. Tendinta reducerii numárului de medici În tara noastrá reflectá dinamica pe termen lung atât a numárului total de medici si a personalului medical (În indicatori standardizati), cât si a numárului absolut de medici de familie (figura 1). O reducere constantá a numárului de medici din ultimii 10 ani a condus la scáderea accesului pacientilor la servicii medicale si, ca urmare, la o crestere a incidentei.
Figura 1. Dinamica temporalä a numärului medicilor în R. Moldova [2]
Parametrii tendintei (tabelul 1) ne permit sä cuantificäm si sä prognozäm o scädere temporarä a numärului de medici pe viitor. Este interesant de remarcat faptul cä indicatorii standardizati au semnificatia statisticä a coeficientului de tendintä, în timp ce tendinta indicatorilor absoluti nu este semnificativä, adicä nu poate servi drept suport informativ pentru careva evaluäri.
Tabelul 1
Parametrii tendintelor numärului de medici în R. Moldova
Indicator Panta tendintei Semnificatia statisticá
Asigurarea cu medicii (la 10.000 locuitori) -0,34 0,000
Asigurarea cu personal medical mediu (la 10.000 locuitori) -1,40 0,000
Medici de familie (abs.) -2,28 0,805
La rândul lor, coeficientii pantei tendintelor si semnul lor negativ demonstreazá o scádere relativ micá a numárului de medici (0,34 la 10.000 de locu-itori pe an), comparativ cu reducerea personalului medical mediu (1,40 la 10.000 pe an).
Rezultatele unei analize de identificare a prezentei sau a lipsei legáturii dintre nivelul de asi-gurare cu medici (numárul de medici) care stabilesc diagnosticul si nivelul incidentei sau al prevalentei, realizate prin metoda de regresie statisticá simplá, ne indicá prezenta acestei legáturi (tabelul 2). Astfel, a fost stabilit cá valoarea incidentei formatá pe parcur-sul a 10 ani (2008-2017) aratá o legáturá pozitivá (r= +0,55), determinatá de numárul medicilor de familie, msá valoarea lui p=0,098, fiind mai mare de 0,05, de-monstreazá cá aceastá legáturá nu este semnificativá statistic (R2=30,5%). Pe când valoarea prevalentei are o legáturá inversá puternicá (r= -0,89) În raport cu asigurarea cu medici de familie (p<0,0005), cu un coeficient de variabilitate de circa 80% (R2=79,8%).
Tabelul 2
Rezultatul evaluárii legáturii (regresia simplá) dintre numárul de medici de familiessi nivelul morbiditátii la populatia R. Moldova, anii2008-2017 (la 10.000 locuitori)
Morbidi-tatea Coeficien-tul corelárii (r) Semnficatia statisticá (p-valoarea) Coeficientul variabilitátii (R2), % Ecuatia regresiei
Incidenta 0,55 0,098 30,5 Incidenta (Y) = 1633,82+334,689*nr. medici (X)
Prevalenta -0,89 0,0005 79,8 Prevalenta (Y) = 15439,7+1521,13*nr. medici (X)
Prin urmare, ecuatia incidentei (1633,82+ 334,689* nr. medici) denotä cä la cresterea numärului de medici cu o unitate la 10.000 populatie, valoarea incidentei va creste cu 334,7 cazuri de boli la 10.000 populatie, msä valoarea acesteia nu poate fi folositä pentru un pronostic sau consideratä ca valoare a cererii de asistentä medicalä a populatiei, deoarece nu este semnificativä statistic (figura 2). Aceasta mseamnä cä numärul medicilor de familie nu este unicul factor ce determinä valoarea incidentei.
Ecuatia regresiei simple Incidenta (Y) = 1633,82 + 334,689 * Nr medicilor de famile (X)
3700 r 3600 г 3500 j-3400 г 3300 г 3200 г 3100 Ei
5,1 5,2 5,3
Nr medicilor de familie
Figura 2. Rezultatul analizei computerizate a regresiei simple pentru incidentá sí numárul medicilor de familie la 10.000 populatie, anii 2008-2017 [BNS: http:// statistica.gov.md/]
5
5,4
Totodatá, prin ecuatia de regresie a prevalentei (15439,7+1521,13*nr. medici) este stabilit cá la micsorarea numárului de medici de familie cu o uni-tate la 10.000 populatie, valoarea prevalentei creste cu 1521,1 cazuri de patologii la 10.000 populatie, acest fapt fiind confirmat printr-un coeficient de va-riabilitate R2=79,8% (figura 3). Aceasta ne permite sá facem un pronostic bazat pe trendul acestei ecuatii, inclusiv sá îl luám ca bazá pentru valoarea cererii de asistentá medicalá, conform structurii patologiilor.
Ecuatia regresiei simple
Nr medicilor de familie
Figura 3. Rezultatulanalizei computerizóte a regresiei simple pentru prevalentá si numárul medicilor de familie la 10.000 populatie, anii 2008-2017 [BNS: http:// statistica.gov.md/]
Cele expuse mai sus pot si trebuie sá serveascá concomitent drept fundal de evaluare a cererii si a structurii másurilor in domeniul prevenirii bolilor. Doar cá domeniul dat tine deja cu totul de alt tip de servicii - servicii de sánátate publicá asigurate prin activitáti medico-sanitare, de protectie a sánátátii, profilaxie si prevenire a bolilor, prin cái legislative, normative, tehnico-sanitare, administrative, educatie sanitará si promovare a sánátátii. Si dacá másurile de mai sus preponderent tin de functia si obligatiunile statului, apoi partea a doua - subiectul de implemen-tare a acestora - tine de individ, colectivitate si/sau comunitate, acestia din urmá trebuie sá fie instruiti (educati) in solicitarea constientá si activá a serviciilor de sánátate publicá.
Astfel, formarea pietei de servicii de asistentá medicalá si a celei de sánátate publicá diferá esential, avand comun la bazá doar starea de sá-nátate a populatiei. Amintindu-ne cá patologia umaná (boala) "impune" individul sá se adreseze pentru asistentá medicalá (formand cererea), con-statám cá pentru serviciile de sánátate publicá o asemenea cerere a indivizilor apare doar in situatii exceptionale (intoxicatii, eruptii, cataclisme etc.). Cel mai frecvent, cererea de servicii de prevenire a bolilor, sau de profilaxie, este insuficientá sau nu este perceputá (constientizatá) individual. ín acest caz, rolul formárii active a cererii in acest domeniu de
servicii le revin structurilor specializate ale statului. Aici am putea exemplifica prin cazul folosirii apei de báut dintr-o fantaná de miná, in care apa tot timpul continea concentratii excesive de sáruri minerale si de nitrati, aceasta fiind sursa (si motivul) ca sánátatea populatiei care utiliza, ani la rand, apa potabilá din aceastá fantaná sá fie afectatá de diferite patologii ale rinichilor. Prin urmare, populatia nu este in stare sá detecteze senzorial sau prin perceptie continutul apei (pentru a solicita servicii de sánátate publicá), cu atat mai mult cá efectul respectivei ape dezvoltá patologiile printr-un proces lent si evolutiv. Cazuri de acest gen pot fi aduse o multitudine. Esential este cá formarea cererii in servicii de sánátate publicá (de prevenire a bolilor, protectie a sánátátii, educatie pentru sánátate si promovare a sánátátii) este un proces complex multidimensional, cu implicare a factorilor social, legal si cultural-educativ in formarea activá a acestei cereri. Asadar, cererea trebuie sá fie activ solicitatá atat la nivel comunitar, cat si la nivel de individ.
íntr-un studiu al nostru privind ratingul prioritátilor necesare pentru dezvoltarea sistemului de sánátate publicá, evaluat conform opiniei mana-gerilor din sánátatea publicá, promovarea sánátátii si educatia pentru sánátate au fost plasate in prim plan (cu o ratá a ráspunsurilor de circa 39,4±5,8%), accentuand necesitatea extinderii domeniului dat in activitatea institutionalá a structurilor de sáná-tate publicá [5]. Aceastá necesitate a fost ulterior confirmatá si prin expertiza complexá a activitátilor specialistilor din domeniu in raport cu starea sánátátii populatiei.
Astfel, valoarea cererii in servicii de sánátate publicá, precum si necesitatea in másuri, activitáti si actiuni de prevenire si profilaxie a bolilor (trans-misibile si netransmisibile, traume etc.), de protectie a sánátátii, de educatie sanitará si promovare a sánátátii, trebuie sá deviná o bazá pentru identifica-rea si/sau argumentarea structurilor si a potentialului institutional (in personal medical, in suport pentru potentialul diagnosticului de laborator, in suport tehnic si informational). Lipsa unei abordári metodologice corecte in organizarea serviciilor de sánátate publicá, imixtiunea voluntará (deseori bazatá doar pe intuitie sau pe "inertia trecutului"), cu negarea dovezilor stiintifice (bazate pe studii), va provoca un dezechilibru, cu ratarea implementárii instrumente-lor moderne de imbunátátire a sánátátii.
Promovarea intensivá a másurilor de sánátate publicá in societate (de prevenire si profilaxie a bolilor, de protectie a sánátátii, de educatie sanitará si promovare a sánátátii) este unica si cea mai corectá cale cost-eficientá de diminuare a poverii sociale si economice a bolilor, de imbunátátire a sánátátii
populatiei si de sporire a indicelui sperantei si longevitatii vietii, inclusiv de diminuare a ratei dece-selor in varsta apta de munca - factor determinant in fortificarea potentialului economic al tarii.
E necesar de subliniat ca tarile a caror dezvoltare social-economica este bazata pe principiile economiei de piata, majoritar sunt adeptele masu-rilor de prevenire si profilaxie a bolilor, masuri care prin cost-eficienta, cost-utilitate si cost-beneficiu detin o prioritate in implementare. La acest capitol, constatam cu regret ca in R. Moldova persista o ati-tudine "dizolvata"in ceea ce priveste implementarea principiului de prevenire a bolilor si de promovare a sanatatii, desi se zice ca unul din principiile de baza
ale sistemului de ocrotire a sänätätii este profilaxia. Atunci cand se investesc miliarde de lei in trata-mentul pacientilor, iar in mäsurile de profilaxie doar 2,75 $USD in an/per capita, este analogic cum s-ar investi in mäsuri de "stingere a incendiilor", dar nu in prevenirea acestora.
Aceste aspecte astäzi pot fi observate real, inclusiv in politica de finantare a sistemului de sä-nätate, unde "grosul" cheltuielilor din Fondul AMO sunt orientate spre tratamentul pacientilor, si mai putin spre prevenirea bolilor. Aceastä politicä de organizare a sistemului de sänätate compromite angajamentul social de imbunätätire a macroindi-catorilor de sänätate a populatiei si de dezvoltare economicä durabilä a tärii (figura 4).
Figura 4. Dinamica cheltuielilor executate in sistemul de sánátate al R. Moldova din Fondul de AMO (mii lei)
[anuare CNAM: www.cnam.md]
De asemenea, putem mentiona cá, actualmente, in sistemul de sánátate lipsesc structuri (unitáti) de evaluare sau analizá a tehnologiilor medicale, adicá structuri (sau unitáti) de cercetare "HTA" [8]), functionarea cárora ar fi axatá pe aprecierea si esti-marea eficientei sau a ineficientei másurilor, tehnologiilor si proiectelor implementate, sau a proiectelor de alternativá.
Asadar, consideram cá atat pentru identificarea cererii si a ofertei in servicii de sánátate publicá, cat si pentru evaluarea sau analiza implementárii tehnologiilor medicale, dar si a modului de functionare a structurilor medicale, este necesará instituirea unei unitáti analitice, in componenta cáreia ar activa medici, economisti, sociologi, ingineri-programatori, sarcina cárora ar consta in estimarea complexá si
continuá a fezabilitátii, cost-eficientei si cost-be-neficiului de implementare a diferitor propuneri si recomandári de imbunátátire a indicatorilor de sánátate a populatiei.
Concluzii
1. Desi serviciile de asistentá medicalá si cele de sánátate publicá sunt componente de bazá ale sistemului de sánátate, formarea cererii si a ofertei in aceste domenii diferá esential.
2. Starea de sánátate a populatiei (incidenta, prevalenta) este fundalul de formare a cererii si a ofertei in servicii de asistentá medicalá, concomitent cererea devine dependentá de asigurarea populatiei cu medici - cei care stabilesc diagnosticul. Prin urma-re, s-a constatat cá diminuarea asigurárii populatiei
cu medici de familie din ultimii 10 ani contribuie la cresterea in tará a prevalentei cu 1521,1 cazuri de patologii la 10.000 populatie (coeficientul de varia-bilitate R2=79,8%).
3. Formarea cererii si a ofertei de servicii de sánátate publicá este determinatá de capacitátile sistemului de sánátate publicá in identificarea impac-tului factorilor de mediu asupra sánátátii si de nivelul de formare activá a acestei cereri in randul populatiei de cátre structurile de resort. Astfel, cresterea ofertei in servicii de sánátate publicá este determinatá de nivelul cererii constiente si active formate in randul populatiei.
4. Formarea cererii de servicii de sánátate publicá este un proces complex multidimensional, cu implicare a factorilor social, legal, cultural-educativ si cu suport financiar in formarea activá a acestei cereri.
Bibliografie
1. BNS. Accesul populatiei la serviciile de sánátate. Rezul-tatelestudiuluiín gospodárii. Chisináu, 2017. 105 p.
2. MSMPS; ANSP. Anuarul statistic al sistemului de sánátate din Moldova. 2018.
3. Optum Inc. The Optum® SF-36v2® Health Survey. https://www.optum.com/solutions/life-sciences/ answer-research/patient-insights/sf-health-surveys/ sf-36v2-health-survey.html (accesat 07.06.2019).
4. Panait C.-L. Oferta vs cererea de servicii de sánátate ín contextul demografic actual din Romania. In: Management ín sánátate, 2011, nr. 4(XV), pp. 13-20.
5. Pantea V., Serbulenco A., Bucov V. s.a. Rezultatele analizei unor probleme actuale in managementul supravegherii de stat a sánátátii publice in Republica Moldova. In: Buletinul Academiei de Stiinte a Moldovei. StiinteMedicale, 2017, nr. 53(1), pp.'l19-125.
6. Vládescu C., Ursoniu S., Ciobanu V. s.a. Sánátate publicá si management sanitar. Bucuresti: Cartea Universitará, 2004. 469 p.
7. WHO. The world health report2008: primary health care now more than ever. Geneva, Switzerland, 2008.
8. WHO. Health Technology Assessment International (HTAi). https://htai.org/ (accesat 03.07.2019).
9. Wikipedia. Boalá. https://ro.wikipedia.org/wiki/Boalá (accesat 02.07.2019).
10. Wikipedia. Perceptie. https://ro.wikipedia.org/wiki/ Perceptie (accesat 02.07.2019).
11. Богатырев И.Д. Заболеваемость городского населения и нормативы лечебно-профилактической помощи. Москва: Медицина, 1967. 488 c.
Valeriu Pantea, dr. st. med., conf. cerc., Laboratorul de management in stiinta si sánátate publicá, ANSP, tel.: +373 22 574 701, e-mail: valeriu.pantea@ansp.md
CZU: 314.424:616.1/.8(478)
evolutia mortalitatii premature prin bolile netransmisibile in republica moldova: studiu predictiv
Elena RAEVSCHI, Galina OBREJA, Olga PENINA,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Bolile netransmisibile determina mai multe decese decat toate celelalte cauze luate impreuna. Studiulpopulational longitudinal de estimare a mortalitatiipremature sub aspectulperspec-tivei de evolutie a fost efectuat conform metodologiei OMS, prin analiza probabilitatii neconditionate de deces printre persoanele cu varsta cuprinsa intre 30 si 70 de ani. Rezultatele studiului au evidentiat o evolutie in descrestere aprobabilitatii neconditionate de decesprintrepersoanele cu varsta de 30-70 de aniprin bolile netransmisibile si maladia cardiovasculara, respectiv de la 35,3% pana la 30,3% si de la 19,3% pana la 15,2% pentru perioada 2007-2016. Evaluarea progresului pentru tintele nationale 2020 privind bolile netransmisibile a evidentiat o tendinta de crestere a probabilitatii decesului persoanelor de 30 de ani pana la varsta lor de 70 de ani pentru majoritatea regiunilor de dezvoltare din Republica Moldova. De asemenea, reducerea mortalitatii premature prin bolile cardiovasculare a fost constatata cu o tendinta evolutiva a ritmului mai mica (-1%), comparativ cu cea asteptata (-4,5%) pentru anul 2016 in raport cu anul 2013. In R. Moldova, probabilitatea neconditionata de deces in varsta cuprinsa intre 30 si 70 de ani prin bolile netransmisibile este una dintre cele mai inalte din lume. Intarzierea in realizarea tintelor nationale 2020 privind reducerea mortalitatii premature accentueaza necesitatea consolidarii continue a supravegherii sistematice a factorilor de risc ce o determina.
Cuvinte-cheie: boli netransmisibile, mortalitate prematura, Republica Moldova
Summary
Evolution of premature mortality from non-communicable diseases in the Republic of Moldova: predictive study
Non-communicable diseases cause more deaths than all other causes taken together. The longitudinal population study to estimate premature mortality followed the WHO methodology by analyzing the unconditional probability of dying between ages of 30 and 70 years. The results of the study proved a decreasing trend in the unconditional probability of dying between ages of 30 and 70 from non-communicable diseases and major cardiovascular disease, as follows from 35,3% to 30,3% and from 19,3% to 15,2% for the period 2007-2016. The assessment of progress towards achievements of the national targets 2020 for noncommunicable diseases highlighted increasing trend of the unconditional probability of death of persons aged 30 years until their age of 70 in most regions of
