CC BY
5SÁNÁTATE PUBLICÁ
situatia epidemiologica privinD tusea convulsiva în republica moldova
Victoria BUCOV, AnatolieMELNIC, Laura TURCAN,
Centrul National de Sänätate Publica
Summary
Epidemiological situation regarding pertussis in Moldova
This article includes data analysis of pertussis cases in the Republic of Moldova for the period 1993-2013, the age structure of cases (total 4320 cases) and vaccination history of patients. Was analyzed immunization coverage to pertussis in children under two years of age and preschool children who received 3 and 4 doses of pertussis vaccine. Incidence of pertussis in Moldova in 1993-2013 has an overall downward trend, but over the last decade has seen a slight tendency to an increase in morbidity. The epidemic process saves it cyclic character, but with a gradual decrease morbidity and increase the cycle time. In periods of low pertussis morbidity it is concentrated in urban areas. Pertussis remains child infection, and most victims are children aged 0-2 years. However, there is a tendency to increase the proportion of adults suffering from whooping cough. Approximately two thirds of patients have not been vaccinated. It can be concluded that a full course of primary vaccination protects children of target contingents against pertussis.
Keywords: pertussis, surveillance, immunization Резюме
Эпидемиологическая ситуация в отношении коклюша в Молдове
В статью включены данные анализа заболеваемости коклюшем в Республике Молдова за период 1993-2013 гг., возрастной структуры заболевших (всего 4320 случаев) и прививочного анамнеза больных. Была проанализирована иммунная прослойка к коклюшу у детей до двух лет и детей дошкольного возраста, которые получали 3 и 4 дозы коклюшной вакцины. Динамика заболеваемости коклюшем в Молдове в период 1993-2013 имеет общую тенденцию к снижению, однако за последнее десятилетие наблюдается слабая тенденция к увеличению заболеваемости. Сохраняется цикличность эпидемического процесса, но с постепенным снижением заболеваемости и увеличением продолжительности цикла. В периоды низкой заболеваемости коклюшем она концентрируется в городской местности. Коклюш остается детской инфекцией, и наиболее пострадавшими являются дети в возрасте 0-2 лет. Однако отмечается тенденция к увеличению доли взрослых среди заболевших коклюшем. Примерно две трети больных не были вакцинированы. Можно сделать вывод, что полный курс первичной вакцинации защищает подлежащие контингенты детей от коклюша.
Ключевые слова: коклюш, надзор, иммунизация
Introducere
Tusea convulsivâ (sau pertussis) este o maladie transmisibilâ respiratorie prevenibilâ prin vaccinare, care în ultimele douâ decenii a devenit reemergentâ, cu aparitia cazurilor de boalâ la copii mici, adolescenti si adulti. În conditiile actuale este necesar de evaluat situatia creatâ si de elaborat metode eficiente de supraveghere si control al acestei maladii [1].
În 2001 a început sâ activeze Initiativa globa-lâ privind tusea convulsivâ (The Global Pertussis Initiative - GPI) în vederea evaluârii problemelor existente si elaborârii mâsurilor adecvate pentru supravegherea acestei maladii. A fost recomandatâ revaccinarea copiilor pânâ la admiterea la scoalâ, a adolescentilor si a adultilor cu risc de transmitere a tusei convulsive la copiii mici. În 2010, membrii GPI au recomandat perfectionarea sistemelor nationale de supraveghere, realizarea studiilor de seroprevalentâ, standardizarea metodelor bacteri-ologice si PCR pentru diagnosticul de laborator al tusei convulsive, elaborarea metodei de detectare a anticorpilor în salivâ, armonizarea definitiei clinice de caz a pertusei [2].
Morbiditatea prin tusea convulsivâ este diferitâ în diferite târi, înregistrarea cazurilor depinde de nivelul de supraveghere, de definitia de caz folositâ. Totusi, în ultimii ani se observâ cresterea numârului de cazuri, preponderent la copii si adolescenti, si tusea convulsivâ este cauza frecventâ a mortalitâtii copiilor de la infectiile dirijabile [3]. A fost demonstrat câ populatia bacterianâ a speciilor Bordetella, printre care se aflâ agentul cauzal al tusei convulsive, este similarâ pentru majoritatea târilor europene [4]. Cu ajutorul unui model matematic a fost demonstrat ca administrarea primelor doze de vaccin la timp conform calendarului poate sâ reducâ morbiditatea copiilor cu vârsta sub un an cu 16%, implementarea revaccinârii la vârsta de 11 ani - cu 3%, majorarea acoperirii vaccinale de la 80% la 95% - cu 38%. Imunizarea femeilor gravide la nivel de 50% poate sâ reducâ cu 43% morbiditatea prin tusea convulsivâ printre copiii de 0-2 luni [5]. Desi în mai multe state dezvoltate, în ultimii ani, se practicâ imunizarea adultilor, acoperirea vaccinalâ la acest contingent râmâne joasâ [6].
Cele expuse mai sus subliniazâ necesitatea de a analiza particularitâtile epidemiologice ale tusei convulsive în conditiile de realizare a imunizârilor sistematice.
SÄNÄTA TE PUBLICA
Materiale si metode
În baza datelor statistice nationale (Raport statistic nr. 2 privind bolile infectioase si parazitare) a fost analizatä morbiditatea prin tusea convulsivä în República Moldova, în perioada 1993-2013, structura de vârstâ a bolnavilor (în total 4320 de cazuri) si an-tecedentele vaccinale la persoanele bolnave. A fost analizat nivelul päturii imune la tusea convulsivä la copiii cu vârsta pânâ la doi ani si de vârstâ prescolarä care au primit 3 si 4 doze de vaccin pertusic. Datele obtinute sunt exprimate ca procent cu eroare medie la nivelul veridicitätii egal cu 95%. La compararea a doi indici a fost folositä metoda clasicä Student.
Rezultate si discutii
Analiza morbiditätii prin tusea convulsivä, pe parcursul anilor 1993-2013 (figura 1, tabelul 1) a arätat cä si în perioada realizärii multianuale a Programului National de imunizäri (PNI) aceastä maladie îsi päs-treazä caracterul ciclic, dar cu reducerea treptatä a morbiditätii si majorarea duratei ciclurilor, ceea ce este caracteristic si pentru alte maladii respiratorii
Figura 1. Dinamica morbiditâtiiprin tuse convulsiva în República Moldova, 1993-2013
Morbiditatea prin tusea convulsivâ în ariile urbane este mai înaltâ, comparativ cu cele rurale. Aceastâ diferentâ este mai exprimatâ de 2,9 ori în anii cu morbiditatea cea mai redusâ, comparativ cu aproximativ 2 ori în anii cu morbiditatea înaltâ sau medie. Asadar, în conditiile de râspândire redusâ a tusei convulsive, morbiditatea se concentreazâ în aria urbanâ. În perioada 1993-2008 se observâ o tendintâ evidentâ de reducere a morbiditâtii prin tusea convulsivâ, iar în ultimele 5 ani - o tendintâ slabâ de crestere.
Analiza distribuirii bolnavilor prin tusea convulsivâ pe grupe de vârstâ la diferit nivel de intensitate a procesului epidemic a arâtat câ maladia respectivâ râmâne o infectie a copilâriei, proportia copiilor printre bolnavii de pertussis se aflâ în limitele de 96,5±1,7% si 97,5±0,7% în diferite perioade (tabelul 1). Cei mai afectati de tusea convulsivâ sunt copiii cu vârsta de 0-2 ani. La analiza morbiditâtii pe grupe de vârstâ trebuie de luat în considerare faptul câ din 2004 s-a modificat divizarea populatiei conform vâr-stei, si anume, în grupul copiilor au fost inclusi per-
soanele cu vârsta de 0-17 ani, comparativ cu 0-14 ani în perioada precedentä, adicä au fost adäugate mcä trei grupe de vârstä. Acest fapt a influentat, de exem-plu, reducerea proportiei printre bolnavi a copiilor de 0-2 ani pânä la 42,5% în anii cu nivelul morbiditätii mediu anual egal cu 669. Faptul cä contingentul de adulti s-a redus cu trei grupe de vârstä si se observä tendinta de crestere a proportiei lor printre bolnavii de tuse convulsivä evidentiazä fenomenul maturizä-rii acestei maladii, observat si la alte boli respiratorii prevenibile prin vaccinare.
Tabelul 1
Característica morbiditâtii prin tuse convulsivâ în República Moldova, în perioada 1993-2013
Nivelul morbiditätii medii anuale, nr. cazuri Nr. total cazuri de tuse convul-sivä Nr. cazuri în medie anual la copii cu vârsta: Nr. cazuri în medie anual la adulti Nr. cazuri în medie anual în te-ritorii urbane Nr cazuri în medie anual în teritorii rurale
0-2 ani 3-6 ani 7-17 ani total
6691 abs. %±2 m 2008 100,0 343 51,3±2,2 186 27,8±2.0 123 18,4±1,7 652 97,5±0,7 17 2,5±0,7 460 68,8±2,1 209 31,2±2,1
1442 abs. %±2 m 1006 100,0 61 42,5±3,1 25 17,1±2,4 53 37,5±3,1 139 96,9±1,1 5 3,1±1,1 94 65,5±3,0 50 34,5±3,0
423 abs. %±2 m 462 100,0 24 54,8±4,6 7 17,5±3,5 10 24,2±4,0 41 96,5±1,7 1 3,5±1,7 31 74,5±4,0 11 25,5±4,0
Notâ.1 Anii 1993, 1994, 1997; 2anii 1995, 1998, 2000, 2001, 2004, 2011, 2013; 3anii 1996, 1999, 2002, 2003, 2005-2010, 2012.
În Moldova sunt realizate imunizâri planice cu vaccinul pertusic în cadrul Programului national de imunizâri. Calendarul vaccinârilor prevede un ciclu de imunizare din patru doze de vaccin pertusic administrate la vârsta de 2, 4, 6 si 22-24 de luni. În figura 2 sunt prezentate date privind cuprinderea cu vaccinâri (3 doze de vaccin pertusic) a copiilor cu vârsta pânâ la 2 ani si morbiditatea prin tusea convulsivâ în aceastâ grupâ de vârstâ. Date similare pentru grupa de vârstâ 3-6 ani, dar vaccinati cu 4 doze de vaccin pertusic, sunt incluse în figura 3. Din datele prezentate este evident faptul câ nivelul morbiditâtii prin tusea convulsivâ este în mare mâsurâ influentat de nivelul acoperirii vaccinale si câ ciclul primar de vaccinâri (4 doze de vaccin) este eficient pentru protejarea contingentelor eligibile de copii împotriva acestei maladii.
La analiza antecendentelor vaccinale la 1158 bolnavi de tuse convulsivâ a fost stabilit câ 65,0±3,0% nu au fost vaccinati, 19,2±2,5% au fost vaccinati incomplet si numai 15,8±2,3% sunt vaccinati complet. Este important de analizat aceste date în diferite grupe de vârstâ a bolnavilor; ele fiind disponibile pentru 788 de persoane (tabelul 2). Printre copiii de 2-12 luni bolnavi de tusea convulsivâ, 74,7±7,6% nu sunt vaccinati, dar o dozâ sau douâ doze de vaccin pertu-sic au primit doar respectiv 20,8±7,1% si 4,5±3,3%
SANA TA TE PUBLICA
din cei bolnavi. Printre copiii mai mari de doi ani cu tuse convulsiva, care ar trebui sa primeasca un ciclu complet de imunizare împotriva acestei maladii, se constata 65,4% persoane nevaccinate si numai 26,8% sunt vaccinati complet.
$ A & t> & A â> $ 0N C?" # ci1 é> o6 <$> <§> ^ ^ <H>
# V # # S* # # # # # <f f f <f <F <f f # f <f f f f f
□ DTP3 —»- Tuse convulsiva
Figura 2. Acoperirea vaccinalà (3 doze de vaccin per-tusic) a copiilor cu vârsta pânà la 2 ani si morbiditatea prin tu sea convulsivä în aceastâ grupâ de vârstâ
# <# <# # $ # £ cf? à? C^ ^ c^
1DTP4 —♦— Tuse convulsiva
Figura 3. Acoperirea vaccinalà (4 doze de vaccin per-tusic) a copiilor cu vârsta de 3-6 si morbiditatea prin tusea convulsivà în aceastà grupà de vârstà
Tabelul 2
Date privind antecedentele vaccinale la persoanele bolnave de tuse convulsivà, Republica Moldova, anii 1993-2013
Categoría Vârsta
Pânà la 2 luni 2-12 luni Mai mult de 2 ani Total
Nevaccinati 146 97 74,7±7,6 335 65,4±4,2 578 73,4±3,1
O dozâ de vaccin pertusic 27 20,8±7,1 0 27 3,4
2 doze de vaccin pertusic 6 4,5±3,3 6 1,2±1,0 12 1,5±1,3
3 doze de vaccin pertusic - 34 6,6±2,1 34 4,3±1,4
4 doze de vaccin pertusic 137 26,8±3,9 137 17,4±2,7
Total 146 130 100,0 512 100,0 788 100,0
Concluzii
1. Dinamica morbiditatii prin tusea convulsiva în Republica Moldova, în anii 1993-2013, are o tendinta generala de descrestere, dar în ultimul deceniu se observa o tendinta slaba de crestere a incidentei. Se pastreaza caracterul ciclic al procesului epidemic, dar cu reducerea treptata a morbiditatii si majorarea duratei ciclurilor. În conditiile de ras-pândire redusa a tusei convulsive, morbiditatea se concentreaza în aria urbana.
2. Tusea convulsiva ramâne a fi o infectie a copilariei si cei mai afectati sunt copiii cu vârsta de 0-2 ani. Totodata, se observa tendinta de crestere a proportiei adultilor printre bolnavii de pertussis.
3. Aproximativ doua treimi din bolnavii de tuse convulsiva nu au fost vaccinati. Se poate de constatat ca ciclul primar de vaccinare realizat complet prote-jeaza contingentul eligibil de copii împotriva acestei maladii.
Bibliografie
1. Campins M., Moreno-Pérez D., Gil-de Miguel A. et al. Whooping cough in Spain. Current epidemiology, prevention and control strategies. Recommendations by the Pertussis Working Group. In: Enferm. Infecc. Microbiol. Clin., 2013, Apr.; nr. 31(4), p. 240-253.
2. Guiso N., Wirsing von König C.H., Forsyth K. et al. The Global Pertussis Initiative: report from a round table meeting to discuss the epidemiology and detection of pertussis, Paris, France, 11-12January2010. In: Vaccine, 2011 Feb. 1; nr. 29(6), p. 1115-1121.
3. He Q., Barkoff A.M., Mertsola J. et al. High heterogeneity in methods used for the laboratory confirmation of pertussis diagnosis among European countries, 2010: integration of epidemiological and laboratory surveillance must include standardisation of methodologies and quality assurance. In: Euro Surveill., 2012, Aug. 9; nr. 17(32).
4. Kurova N., Njamkepo E., Brun D. et al. Monitoring of Bordetella isolates circulating in Saint Petersburg, Russia between2001 and2009. In: Res. Microbiol., 2010 Dec.; nr. 161(10), p. 810-815.
5. Pesco P., Bergero P., Fabricius G., Hozbor D. Assessment of pertussis vaccination strategies using a mathematical model of disease transmission. In: Arch. Argent. Pediatr., 2013 Oct.; nr. 111(5), p. 377-383.
6. Böhmer M.M., Hellenbrand W., Matysiak-Klose D. et al. Pertussis vaccination coverage among adults in Germany. In: Dtsch. Med. Wochenschr., 2013 Jul.; nr. 138(28-29), p. 1451-1457.
7. Bucov V., Spânu C., Andriuta C., Chicu V. f.a. Modificarea particularitätilor epidemiologice în unele infectii aero-gene în perioada imunizärilor sistematice. În: Sanatate Publica, Economie fi Management în Medicina, nr. 1, 2010, p. 33-38.
Prezentat la 18.07.2014
Victoria Bucov,
Tel.: 022 574 587,
E-mail: vbucov@cnsp.md
