CC BY
10SÁNÁTATE PUBLICA
ASPECTELE MEDICO-SOCIALE DE ORGANIZARE, SUPRAVEGHERE §I MONITORIZARE A STÀRII DE SÁNÁTATE A COPIILOR DIN MUNICIPIUL CHI§INÁU ÎN ASISTENTA MEDICALÀ PRIMARÁ
Constantin ETCO', Galina BUTA1, Zinaida COBÂLEAnU2, Ana SCRIPCARI',
4P USMF Nicolae Testemitanu, 2IMSP Spitalul Clinic Republican
Summary
Medico-social aspects of organization, supervision and monitoring of the health status of the children from Chisinau municipality in primary medical care
The study highlights some medico-social aspects of organization, supervision and monitoring of the health status of children from Chisinau on primary health care level. The opinion of doctors and parents regarding some aspects of organization, supervision and monitoring of the health of children was evaluated. The results confirmed the hypothesis that primary health care service is and will remain fundamental link in promoting children's health.
Epidemiological aspects shows that the morbidity of children (0-17 years) in urban areas is dominated by diseases of the respiratory system, nervous system, infectious and parasitic diseases. Parents entrust children's health until the age of 5 pediatrician, bypassing the physician and do administer treatment without medical consultation.
Keywords: supervising, status, health, children, opinion, doctors, parents, health services
Резюме
Медицинско-социальные аспекты организации, контроля и мониторинга здоровья детей в муниципии Kuшинэу на уровне первичной медицинской службы
Данное исследование освещает некоторые медицинские и социальные аспекты организации, контроля и мониторинга состояния здоровья детей, на уровне первичной медико-санитарной помощи, в муниципии Кишинэу. Были оценены мнения врачей и родителей о некоторых аспектах организации, контроля и мониторинга состояния здоровья детей. Результаты подтвердили гипотезу, что служба первичной медицинской помощи есть и будет оставаться основополагающим звеном в укреплении здоровья детей. Эпидемиологические аспекты показывают, что заболеваемость детей (0-17лет) в городе преобладает из-за заболеваний дыхательной системы, нервной системы, инфекционных и паразитарных заболеваний. Родители поручают контроль за здоровьем детей в возрасте до 5 лет педиатру, минуя семейного врача, и назначают лечение без консультации с врачом.
Ключевые слова: контроль, состояние, здоровье, дети, мнение, врачи, родители, медицинские услуги
Introducere
Cea mai valoroasá bogátie a societátii este gene-ratia tânârâ. În Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului pânà în 2015 sunt descrise unele procese referitoare la dezvoltarea fizicâ, spiritualâ, socialâ, afectivâ, cognitivâ si culturalâ a copiilor, care este una dintre problemele prioritare la nivel global. Totodatâ, sunt preconizate activitáti de creare a serviciului specializat, cu management performant si pregâtirea profesionistilor în domeniul pediatriei [1].
În sistemul de sánátate, medicina de familie de-tine un rol important în asigurarea sânâtâtii publice. Astfel, medicul de familie este primul care vine în contact cu copilul si familia acestuia, supravegheazâ si monitorizeazá starea lor de sánátate si de dezvoltare [2, 3].
Medicina de familie a fost recunoscutá ca specia-litate si a fost Ínregistratá în Nomenclatorul specialitá-tilor medicale din Republica Moldova în anul 1993 [4]. Toate programele de instruire a medicilor de familie au fost elaborate tinându-se cont de standardele internationale existente pentru medicii de familie [5]. Este necesar de mentionat cá baza tehnico-materialá §¡ finantele limitate nu au permis implementarea in-struirii în volum deplin, în corespundere nu necesitátile actuale ale pacientilor.
Problema calitátii serviciilor medicale acordate populatiei §i evitárii erorilor medicale a fost o prioritate în sistemul sanitar. Actualitatea acestei probleme este conditionatá de sporirea nivelului de informatizare a societátii §i de reformarea continuá a sistemului sánátátii. În ultimii ani cre§te semnificativ interesul pacientilor fatá de calitatea serviciilor medicale acor-date [6].
Conform unui studiu efectuat în 2003-2006 în vederea evaluarii opiniilor lucrátorilor medicali din asistenta medicalá primará (AMP) privind conduita de supraveghere a copiilor, marea majoritate (82%) a lucrátorilor medicali au accentuat cá succesul în dezvoltarea armonioasá a copilului depinde de pá-rinti, 62% din lucrátorii medicali sunt de párerea cá ,,párinti mai buni" sunt cei care nu neglijeazá lectiile de instruire oferite de lucrátorii medicali. Foarte des, în timpul „educatiei pentru sánátate", apar mtrebári din psihologie sau cu aspect juridic. Mai mult de 77% din lucrátorii medicali confirmá importanta implicárii în instruire a unui psiholog si a lucrátorului prescolar,
specialisti identificasi si prin standardele elabórate de Ministerul Sánátátii al Republicii Moldova [7].
Cele expuse argumenteazá scopul cercetárii: analiza aspectelor medico-sociale de organizare a serviciului de AMP in domeniul supravegherii stárii de sánátate a copiilor si identificarea cáilor de eficientizare. Pentru realizarea scopului, au fost trasate urmátoarele obiective: studierea aspectelor epidemiologice ale morbiditátii copiilor din mediul urban la nivel de AMP; aprecierea opiniei párintilor privind aspectele de organizare a prestárii servici-ilor pediatrice de cátre medicul de familie; analiza opiniei medicilor de familie despre organizarea, supravegherea si monitorizarea stárii de sánátate a copiilor; identificarea necesitátilor de eficientizare a serviciului de asistentá medicalá primará.
Material si metode
Cercetarea a fost realizatá in 5 etape:
1) documentarea teoreticá si colectarea dovezi-lor asupra fenomenelor preconizate pentru studiu;
2) evaluarea organizárii serviciului AMP de supraveghere si monitorizare a sánátátii copiilor din mun. Chisináu;
3) analiza stárii de sánátate a copiilor din Republica Moldova, inclusiv din mun. Chisináu;
4) evaluarea opiniei medicilor de familie si a párintilor cu privirea la organizarea asistentei medicale primare, calitatea ingrijirilor si nivelul de satisfactie a pacientilor;
5) analiza, integrarea rezultatelor obtinute la etapele precedente si argumentarea stiintificá a másurilor de eficientizare a activitátii serviciului AMP privind organizarea si monitorizarea supravegherii stárii de sánátate a copiilor.
Pentru realizarea scopului si a obiectivelor trasate, au fost aplicate urmátoarele metode de cercetare: istoricá, sociologicá, matematicá, epidemiologicá, analiza statisticá si comparativá. Investigatiile au cuprins studierea indicilor stárii de sánátate a copiilor din Republica Moldova, inclusiv din mun. Chisináu, pe o perioadá de 5 ani (2009-2013). A fost analizatá activitatea medicilor de familie privind supravegherea stárii de sánátate a copiilor. A fost studiatá opinia párintilor si a medicilor de familie cu privire la organizarea asistentei medicale primare si satisfacía pacientilor. Chestionarea a fost anonimá si a cuprins 131 de medici si 524 de párinti.
Rezultate si discutii
A fost evaluatá opinia párintilor privind cu-nostintele medicale si atitudinea fatá de medicii de familie si fatá de serviciul de asistentá medicalá primará, satisfactia de serviciile prestate copiilor. O
jumátate din párintii care au participat la studiu au 2 sau 3 copii, ceea ce aduce o experientá de ingrijire a copiilor, sau asa-numiti "párinti cu facultate". S-a pro-pus ca, in perioada efectuárii examenelor de bilant, familia sá fie consultatá de medicul de familie si de medicul-neurolog, traumatolog-ortoped, oculist etc., conform standardelor din practica mondialá in domeniul pediatric. Asemenea abordare este eficientá si recunoscutá pe plan international.
Este importantá opinia párintilor, pentru a crea o conlucrare intre medici si párinti, ca impreuná sá fie solutionate mai usor problemele de ordin medical si medico-social. ín acest scop au fost chestionati 534 de párinti.
Párintii care au participat in studiu au fost cu varsta cuprinsá intre 21 si 60 de ani, inclusiv: 34% -de 21-30 ani; 55% - de 31-40 ani; 4% - de 41-50 ani si 7% aveau varsta intre 51 si 60 de ani. Majoritatea intervievatilor (88%) aveau studii superioare complete, 9% - studii superioare incomplete si 3% - studii medii generale.
Numárul copiilor in familie a variat intre 1 si 3. Aproape jumátate din familii (48%) au cate un copil. Doi copii au mentionat 44% din parinti si doar in 8% cazuri cate 3 copii. La intrebarea: ,,Aveti incredere in medicul Dvs. de familie privind sánátatea copilului?", 49% au ráspuns „Partial"; aproape o treime (31%) -afirmativ si 20% - negativ (figura 1). 60 ■
50
40
30
20
10
□ Încredere în medicul de familie
Da
Nu
Partial Nu çtiu
Figura 1. Opinia párintilor privind încrederea în medicul de familie
La întrebarea: ,,De unde Vä informati când de-cideti sä administrati vreun medicament copilului Dvs.?", 58% din cei intervievati apelezeazä la ajutorul unui pediatru; 30% - la ajutorul medicului de familie si 4% se informeazä din mass-media, alte 4% - din internet sau din experienta proprie. Aproape jumätate din pärintii chestionati (49%) nu sunt satisfäcuti de serviciile de sänätate prestate de medicul de familie. O treime (34%) din intervievati au raspuns „Da", iar 17% - „Partial" privind satisfactia de serviciile de sänätate prestate de medicul de familie (figura 2).
0
SÁNÁTATE PUBLICÁ
5C 45 4C 35' 30 25 2C 15' 10' 5
d
□ Opinia párintilor privind sadisfactia de serviciile de , sänätate prestate de. medicul de familie
1
5c 45
Da
Nu
Partial
Nu çtiu
Figura 2. Opinia párintilor din mun. Chisináu privind satisfactia de serviciile de sánátate prestate de cátre medicul de familie
La intrebarea: „ín cazul in care copilul Dvs. are probleme de sánátate, la cine apelati mai des dupá ajutor?", párintii au ráspuns, in 42% cazuri, cá apeleazá la un medic-pediatru; 41% - la medicul de familie; 14% - la un medic specialist dintr-o institutie medicalá privatá si 3% suná imediat la urgentá.
La posibilitatea de a alege „incredintarea sánátátii copilului in varsta de paná la 5 ani", peste jumá-tate din parintii chestionati (76%) au ales medicul-pediatru; 24% - medicul de familie (figura 3). 80'
ic 60. 5c 4c 30.
2c 10. c
□ Medic-pediatru
□ Medic de familie
a
Figura 3. Opinia párintilor privind alegerea intre medicul de familie si medicul pediatru vizavi de sánátatea copilului de paná la 5 ani
Analiza adresárilor párintilor cu copii la serviciile medicului de familie denotá cá in 45% cazuri acestea au fost in scop profilactic; 41% - in cazuri urgente; 7% - in scop de tratament al unei maladii acute; 7% - in cazul supravegherii continuie a unei maladii cronice (figura 4).
La intrebarea: „Cand credeti cá este necesará implicarea medicului de familie (in supraveghere, tratament curativ si profilactic) in starea de sánátate a copilului Dvs.?", 69% au mentionat cá pentru copii cu varsta de 0-5 ani, 24% - pentru varsta de 11-18 ani si doar 7% considerá cá la varsta de 6-10 ani este necesará implicarea medicului de familie (figura 5).
40 э5 30 25 20 15 10 +5 --
0
□ în cazuri urgente
□ în caz profilactic
□ în caz de tratament al unei maladii acute
□ în cazul supravegherii unei boli cronice
Figura 4. Necesitátile de solicitare a serviciilor medicale prestate de medicul de familie
10n
60-
50
40
э0
20
10
■□0-5 ani □ 6-10 ani ■□11-18 ani
Д
Figura 5. Opinia párintilor privind perioada de varsta la care este necesará implicarea medicului in starea de sánátate a copilului
La propunerea: „Numiti medicamentele administrate copilului fárá a consulta medicul", o treime din cei chestionati au numit o listá intreagá de medicamente, a patra parte din ei s-au eschivat de la ráspuns. Grupele de medicamente administrate copiilor fárá prescriptia medicului au fost numite de 30% din parintii chestionati. Este regretabil faptul cá doar 7% din párintii participant la sondaj nu administreazá copiilor medicamente fárá prescriptia medicului.
Analiza opiniei medicilor de familie denotá faptul cá fiecárui medic de familie li revin in medie 285 de copii. ín 20% cazuri, numárul copiilor de pe sector poate atinge cifra de 450.
La intrebarea: „Cu ce maladii se adreseazá mai frecvent copiii?", ráspunsul a fost unanim - cu infectii respiratorii virale acute, 10% au mai adáugat si der-matitele acute.
La intrebarea: „De ce aveti nevoie sau ce Vá lip-seste (tehnicá), pentru a pune un diagnostic corect pentru copii?", jumátate din medicii de familie au mentionat cá duc lipsá de: cantar, calculator, clima-tizor, aparate pentru másurat, scaune etc.). ín 30%
C
0
cazuri, medicii mentioneazá spatiul mic pentru des-fásurarea activitátii zilnice. Sunt printre intervievati (15%) si medici cárora nu le lipseste nimic. Un contingent mic (5%) nu au ráspuns la aceastá intrebare.
La intrebarea: „Cum credeti, este nevoie de un medic-specialist (pediatru) care sá asigure asistenta medicalá copiilor cu varsta de 0-5 ani?", toti intervi-evatii au ráspuns afirmativ.
Schimbarea pe care si-o doresc medicii de familie in sisitemul de sánátate la nivelul asistentei medicale primare este „separarea copiilor de adulti".
La intrebarea:„Ce ati dori sá schimbati in sistemul de sánátate la nivel de asistentá medicalá primará?", 1/3 din respondent doresc separarea copiilor de ma-turi, principiu ce nu se respectá in prezent. 15% dintre medici isi doresc perfectionarea continuá a sistemului de standarde. Sunt si pesimisti (10%), care considerá cá nu se va schimba nimic. O parte din medici (17%) nu au stiut ce sá ráspundá la aceastá intrebare, iar in 28% cazuri medicii s-au eschivat de la ráspuns.
Studiul a demonstrat cá in 20% cazuri, medicii de familie considerá cá nu este necesará consultatia spe-cialistilor in examenul profilactic obligatoriu la copiii de 3-12 luni. ín 34% cazuri, medicii au mentionat cá o problemá cu care se confruntá ei sunt „standardele neadecvate". 20 dintre paticipantii la sondaj au mentionat cá de la ei este solicitatá prea multá documentatie. 26% din medici nu au avut curajul sá-si expuná párerea privind problemele cu care se confruntá.
La intrebarea:„Cum apreciati sistemul de sánátate la nivel de AMP?", aproape 2/3 din medici l-au apreciat cu calificativul„Bun", 20% - cu„Ráu", 5% - cu „Foarte bun" si 2% - cu „Foarte ráu" (figura 6). 80 70 60 50 40 30 20 10 0
Figura 6. Aprecierea sistemului de sánátate la nivel de AMP de cátre medicii de familie.
La intrebarea: „Cu ce contingent de varstá Vá este mai greu sá lucrati?", 70% au ráspuns cá cu micutii de 0-5 ani; 20% - cu varsnicii; 7% - cu toti; 3% - nu intampiná probleme.
Asteptárile medicilor de familie de la sistemul de sánátate sunt: conlucrarea eficientá, standar-dizarea procedurilor, posibilitatea de a schimba gandirea personalului, dar si o mai buná organizare a activitátii. Pentru performante si salarii mai mari s-au expus 70% din respondenti, care au sugerat
ideea de modernizare, compensatii materiale si mai putinä ducumentatie.
Concluzii
1. Serviciul de asistentä medicalä primarä este veriga fundamentalä în promovarea sänätätii copiilor.
2. Morbiditatea copiilor din mediul urban în pri-mul an de viatä la nivel de AMP este caracterizatä prin predominarea bolilor aparatului respirator, anemiei, patologiilor perinatale si bolilor sistemului nervos. La copiii cu vârsta cuprinsä între 0 si 17 ani predominä bolile aparatului respirator, maladiile infectioase si parazitare, bolile pielii si ale sistemului nervos.
3. Datele studiului sociologic constatä cä 76% din pärinti mcredinteazä sänätatea copilului pänä la vârsta de 5 ani medicului-pediatru, ocolind medicul de familie;
4. 68% din pärinti administreazä copilului medicamente färä consultatia medicului.
5. Medicii de familie doresc ca si copiii de 0-5 ani sä fie supravegheati de un medic-pediatru.
Bibliografie
1. Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniuluipânà în a. 2015, document adoptat de adunarea generalä a Natiunilor Unite la cea de a XXVI-a Sesiune Specializatä la 10 mai 2002, New York.
2. Nemerenco A. Optimizarea serviciilor de asistentà medicalà primará prin implementarea metodelor manageriale contemporane. Autoref. tezei dr. în $t. med. Chijinäu, 2008, p. 20.
3. Etco C., Buta G. Particularitàtile organizàrii asistentei medicale primare în conditiile asiguràrilor medicale obligatorii în municipiul Chi^inàu. Chijinäu: Primex com, 2014, 280 p.
4. www.ms.md./public/info/analiya/rap/raport 2007
5. Groppa S., Morcov G., Bendelic E. Pregàtirea medicului de familie prin specializare primarà. În: Materialele Conferintei Internationale „Instruirea specialijtilor pentru asistenta medicalä primarä". Chijinäu, 2003, p. 57-58.
6. Etco C., Cazacu V., Pascaru V. Asiguràrile de malpraxis medical - perspectivà inevitabilà pentru Republica Moldova. În: Revista Sänätate Publicä, Economie $¡ Management în Medicinä. Chijinäu, 2010, nr. 3, p. 25-28.
7. Etco C., Ferdohleb A., Galearschii V., Clijcovschii T., Ceban L., Rusnac A., Celan S., Celan A. Unele opinii ale lucràtorilor medicali din AMP privind conduita de supraveghere a copiilor. În: Revista Sänätate Publicä, Economie $i Management în Medicinä. Chijinäu, 2007, nr. 6, p. 77-80.
8. http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/ R0/08%20SAN/SAN02/SAN02.asp Biroul National de statistica.
9. http://ms.gov.md/date-statistice. Ministerul Sänätätii. Rapoarte $i date statistice.
Prezentat la 21 mai 2015
Galina Buta, dr. st. med., conf. univ., IP USMF Nicolae Testemitanu, Tel.: 373 205 215 E-mail: [email protected]
□ bun □ räu □ foarte bun □ toarte räu
EL
