CC BY
19responsabilitAtile si abilitAtile asistentelor
medicale de familie privind supravegherea copilului SANATOS la domiciliu
Rezumat
Prin aplicarea unor chestionare special elaborate au fost intervievati 313 asistente medicale de familie (AMF), care activeaza in cadrul asistentei medicale primare (AMP) din doua municipii si trei raioane ale tarii. Estimarea raspunsurilor lucratorilor medicali referitor la prevederile "Standardelor de supraveghere a copiilor sanatosi in conditii de ambulatoriu" a relevat confundarea frecventa a standardelor actuale cu cele precedente: in medie, doar circa 1/2 din AMF cunosteau prevederile standardelor in vigoare cu privire la vizitele la domiciliu. S-au depistat deficiente in cunostintele AMF, in special in ceea ce tine de termenele op-time de introducere a alimentatiei complementare, de reperele de dezvoltare psihomotorie a copilului, de semnele infectiei respiratorii ce necesita ajutor medical urgent, de tratamentul febrei si a diareii la copii etc. In scopul imbunatatirii calitatii serviciilor medicale acordate copiilor in cadrul AMP, a fost optimizat "Standardul de supraveghere a cresterii si dezvoltarii copilului in conditii de ambulatoriu", a fost elaborat, publicat si distribuit tuturor AMF Ghidul de suport pentru aplicare practica „Vizite de monitorizare la domiciliu a copilului sanatos de varsta mica" si au fost organizate 26 de seminare de instruire cu genericul „Normele si Standardul de organizare a vizitelor de supraveghere la domiciliu a copilului sanatos de 0-3 ani", in cadrul carora au fost instruite 940 de asistente medicale de familie.
Cuvinte-cheie: copii, asistenta medicala de familie, vizite la domiciliu
Summary
Nursing skills and responsibilities for child health surveillance in home visiting programs
313 family nurses, who work within the public medical-sanitary institutions from 2 municipalities and 3 districts of the country, were interviewed, through the application of specially developed questionnaires. The analysis of the responses of the medical workers regarding the provisions of "The Standards of supervision of the healthy children in ambulatory conditions" revealed the frequent confusion of the current Standards with the previous ones: on average only about 1/2 of the family nurses knew the provisions of the Standards in force regarding the home visits. There were deficiencies in the knowledge of family nurses, especially regarding the optimal terms of introduction of complementary nutrition, the marks of psycho-motor development of the child, the signs of respiratory infection that require urgent medical help, the treatment of fever and diarrhea in children. In order to improve the quality of the medical services provided to children within the family nurses, "The Standard for the supervision of the child's growth
CZU: 614.253.52:613.953
Ninel REVENCO12, Adela HORODIÇTEANU-BANUH1, Marina OSTER1, Dorina SAVOSCHIN1, Olesea GRIN1,
4MSP Institutul Mamei si Copilului, 2IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemifanu
and development under outpatient conditions" was optimized. Was developed, published and distributed to all family nurses Guidance for practical application "Home monitoring visits of healthy young child" and 26 training seminars were conducted with the generic "Norms and Standard for organizing supervision visits to home of the healthy child 0-3 years", during which 940family nurses were trained.
Keywords: children, family nurses, home visiting programme
Резюме
Обязанности и навыки семейных медицинских сестёр, касающиеся наблюдения здорового ребенка на дому
C помощью специально разработанных анкет были опрошены 313 семейных медицинских сестёр (СМС), работающих в медицинских учреждениях первичного звена из 2-х муниципиях и 3-х районов страны. Анализ ответов медицинских работников относительно положений «Стандартов наблюдения здоровых детей в условиях амбулаторного лечения» выявил путаницу между действующими стандартами и предыдущими: в среднем только 1/2 СМС знали требования действующих стандартов в отношении посещений на дому. Имеются пробелы в знаниях медицинских сестёр касательно оптимальных сроков введения прикорма, этапов психомоторного развития ребенка, признаков респираторной инфекции, требующей неотложной медицинской помощи, лечения лихорадки и диареи у детей. В целях повышения качества медицинских услуг, предоставляемых детям в рамках первичной медицинской помощи, были оптимизированы «Стандарты наблюдения за ростом и развитием ребенка в амбулаторных условиях», было разработано, опубликовано и распространено практическое руководство «Патронаж здорового ребёнка раннего возраста на дому», были проведены 26 обучающих семинаров на тему «Нормы и стандарты организации посещений на дому здорового ребенка в возрасте 0-3 лет», в ходе которых было обучено 940 семейных медсестер.
Ключевые слова: дети, семейная медицинская сестра, патронажные посещения на дому
Introducere
Asigurarea unui start sánátos pentru dezvolta-rea copilului si fortificarea sánátátii lui sunt sarcini prioritare ale sistemului de sánátate [1]. Identificarea timpurie a problemelor de crestere si de dezvoltare a copilului reprezintá oportunitatea primará si uni-
versalá pentru interventia in timp util si cu rezultate optime [2]. Dacá ne referim la sánátatea copiilor, atunci asistentele medicale de familie (AMF) au rolul esential in comunitate in asigurarea unei forme de interventie specificá pentru mentinerea si imbunátátirea stárii de sánátate a copiilor, pentru reducerea inechitátilor in atingerea potentialului maxim de sánátate si dezvoltare.
Lucrátorul medical, prin vizitele pe care le face la domiciliul familiei, este o resursá extraordinará de informatie, suport, sfaturi si grijá pentru intreaga familie [6].
Scopul studiului realizat a fost evaluarea cunostintelor asistentelor medicale de familie in oferirea serviciilor de asistentá medicalá primará (AMP) in Republica Moldova.
Material si metode
t
Cu suportul UNICEF Moldova si al Ministerului Sánátátii, Muncii si Protectiei Sociale al RM, in douá municipii si trei raioane ale tárii a fost desfásurat un studiul de evaluare a Standardelor de supraveghere a copilului sánátos in conditii de ambulatoriu. Prin aplicarea unor chestionare special elaborate, au fost
intervievati 313 AMF, inclusiv din municipii, centrele raionale si localitâti rurale. Chestionarea a fost anoni-má si a inclus întrebâri despre serviciile de sânâtate prestate copiilor.
Rezultate si discutii
# *
Desi lucrátorii medicali constientizeazá importanta respectárii Standardelor de supraveghere a copilului sânâtos în conditii de ambulatoriu [6], cunostintele asistentelor medicale de familie la compartimentul vizite profilactice la domiciliu au relevat unele carente. Astfel, estimarea ráspunsurilor lucrátorilor medicali referitor la prevederile acestor standarde a relevat cá în medie doar circa 1/2 din AMF cunosteau prevederile standardelor cu privire la vizitele la domiciliu ale copilului sánátos (figura 1). În majoritatea cazurilor de ráspunsuri incorecte, AMF au mentionat mai multe vizite decât prevedeau standardele în vigoare, dar care corespundeau standardelor precedente de supraveghere a copilului sánátos în conditii de ambulatoriu. lar 7,4% din respondentii inclusi în lotul general de studiu au recunoscut cá nu cunosc când se efectueazá vizitele la domiciliu pe parcursul anului II de viatá al copilului (x2=14,12, p=0,028).
100 80 60 40 20 0
45,5 54,6
54,5
45,4
84
vizite pe parcursul I luni
59
59,6
vizite pe parcursul lunii a II-III
vizite de la III la VII luni
vizite de la VII luni la 1 an
vizita la 1 an 3 luni
vizita la 1 an 9 luni
vizita la 6-7 ani
70,8
■ cunosc
nu cunosc
Figura 1. Rata asistentelor medicale de familie care cunosteau prevederile standardelor referitor la vizitele la domiciliul ale copilului sânâtos (%)
Astfel, estimarea ráspunsurilor lucrátorilor medicali referitoare la Standardele de supraveghere a copiilor sânâtosi în conditii de ambulatoriu a relevat confundarea frecventá a standardelor în vigoare cu cele precedente.
La întrebarea„Ce discutati cu párintii/tngrijitorii copilului în cadrul vizitelor la domiciliu la copii în pri-mii ani de viatá?", AMF au relatat o serie de subiecte precum: alimentatia copilului, pozitionarea lui corec-tá la sân, semnele de pericol pentru viata si sánátatea copilului, îngrijirea si igiena copilului, vaccinarea etc. Totodatá, au fost remarcate discordante majore între ráspunsurile párintilor si cele ale lucrátorilor medicali (v. tabelul).
Frecventa temelor discútate în cadrul vizitelor la domiciliu: ráspunsurile párintilor versus ráspunsurile AMF (%)
Teme Ráspunsuri párinti Ráspunsuri AMF
Îngrijirea si igiena copilului 71,2 99,7
Alimentatia corectâ a copilului 62,2 99,7
Ajutorul de urgentâ 20,8 86,2
Îngrijirea si alimentatia copilului bolnav 16,0 92
Alimentatia mamei 12,5 95,8
Dezvoltarea psihomotorie a copilului 11,0 86,2
Securitatea copilului 9,0 94,9
Vaccinarea copilului 5,5 96,8
Profilaxia rahitismului 5,3 93,9
Profilaxia maladiilor 3,5 77,6
Comunicarea cu copilul 3,3 93,6
Stimularea dezvoltârii copilului 2,5 58,4
Prevenirea anemiei 0,3 85,9
Astfel, atunci cand párintii au fost rugati sá nu-meascá subiectele la care au obtinut informatii utile, in cadrul vizitelor AMF la domiciliu, pentru a creste un copil sánátos, doar 1 párinte din 5 sau 20,8% au mentionat ajutorul de argenta, doar 10-15% din párinti/ingrijitori au remarcat: ingrijirea si alimentatia copilului bolnav, alimentatia mamei, dezvoltarea psihomotorie si securitatea copilului, versus 85-95% din lucrátorii medicali. Acest fapt demonstreazá cá lucrátorii medicali cunosc ce trebuie sá discute cu párintii copiilor, dar de fapt nu o fac, motivul nefiind cunoscut.
Practic 98,1% din AMF intervievate au spus cá in cadrul vizitelor la domiciliu au ajutat mama sá aplice corect copilul la san, fatá de doar 60,6% mame care au confirmat cá au fost ajutate de cátre AMF sá pozitioneze corect copilul la san pentru a-l alápta. Apoi, rugati sá explice care este plasarea corecta a copilului la sanul mamei, doar 1/3 (35,4%) dintre lu-crátorii medicali au dat un ráspuns corect si deplin, rata acestora fiind putin mai mare in randul AMF din centrele de sánátate (CS) raionale.
Pana la ce varsta un copil trebuie sa fie exclusiv alaptat (fárá lichide, apá sau ceai) cunosteau circa 2/3 din lucrátorii medicali (71,4%), 21,8% mentionand varsta de paná la 1 an, iar 6,1% - paná la 3 luni.
Evaluarea cunostintelor lucrátorilor medicali referitoare la diversificarea alimentatiei copilului in primii ani de viata relevá unele carente la acest capitol. Astfel, in lotul general de studiu, doar 1/2 din AMF cunosteau termenele optime de introducere in alimentatia copilului a branzei de vaci (57,5%), gálbenusului de ou (49,3%), terciului de cereale (48,9%), pestelui (48,8%) si preparatelor din carne (47,7%). Numai 4 din 10 asistente ale medicului de familie cunosteau cá untul si uleiul vegetal se admi-nistreazá copiilor de la varsta de 6-7 luni, iar zahárul si sarea nu sunt recomandate in primii doi ani de viatá. Doar circa 1/3 din asistentele medicale posedau cunostinte referitoare la termenul de includere in alimentatia copilului a painii, biscuitilor, pastelor fine (35,3%), alunelor si nucilor (36,5%). De asemenea, doar 2/3 din AMF cunosteau cá laptele de vacá nu se recomandá copilului paná la varsta de 1 an.
Depistarea timpurie a unor intarzieri in dezvoltarea copilului ii ajutá pe párinti si pe specialist sá aleagá corect directiile si metodele de stimulare a dezvoltárii. Din aceste considerente, evaluarea dez-voltárii psihomotorii a copilului prin estimarea de-prinderilor caracteristice varstei este o componentá foarte importantá a vizitelor la domiciliu.
Analizand ráspunsurile AMF referitor la princi-palele repere de dezvoltare a sugarului, s-a relevat cá existá un sir de abilitáti ale dezvoltárii psihomotorii ale copilului primului an de viatá pe care AMF le cunosc mai putin si pentru care doar aproximativ 1/2
au numit limitele admisibile ale vârstei de aparitie (aparitia „zâmbetului social", vârsta la care un sugar începe sä urmäreascä obiectele, sä apuce jucäria, se rostogoleste de pe spate pe burtä si invers, începe sä imite diferite gesturi etc.). Totodatä, AMF sunt si mai putin familiarizate cu reperele de dezvoltare a copilului mai mare de 1 an. Astfel, mai putin de 1/3 din ei au numit corect vârsta la care un copil mic trebuie sä pronunte cel putin 3-4 cuvinte, sä construiascä piramide din 3-4 cubulete, sä-si spunä prenumele, sä mtretinä o conversatie, sä recite poezii, sä spunä povesti si sä poatä desena cercuri, pätrate, oameni cu cel putin 3-4 elemente.
Evaluarea gradului de cunoastere a semnelor de pericol pentru viata sugarului de cätre AMF a relevat cä practic majoritatea respondentilor (peste 94%) au enumerat corect toate semnele generale de pe-ricol pentru viata sugarului; totodatä, unii din ei au apreciat eronat manifestäri precum: febra (66,5%), paliditatea (41,9), inapetenta (35,8%) ca semne generale de pericol.
Infectiile respiratorii la copii sunt printre cele mai frecvente cauze de adresabilitate a pärintilor la specialistii din cadrul asistentei medicale primare. Din aceastä cauzä, este foarte important ca AMF sä poatä gestiona eficient aceste situatii, efectuând trierea corectä si într-un timp scurt a pacientilor. Recunoasterea rapidä a semnelor de infectie respirato-rie la sugari ce necesitä ajutor medical urgent este o abilitate strict necesarä în activitatea cotidianä a AMF. Cunoasterea de cätre asistente a semnelor infectiilor respiratorii ce necesitä ajutor medical urgent variazä de la 79% la 93%, totusi 1,3% din respondent au afirmat cä nu cunosc aceste semne. Iar faptul cä rata recunoasterii unor semne de bazä, cum ar fi respiratia acceleratä, frecventä si tirajul muschilor cutiei toraci-ce, constituie 79,6% si, respectiv, 87,9% si existenta printre AMF a cazurilor când acestia nu au putut identifica niciun semn al infectiei respiratorii la sugar ce necesitä ajutor medical urgent, este o dovadä cä AMF necesitä instruiri pentru sporirea cunostintelor în domeniul ajutorului medical de urgentä.
Diareea si voma de asemenea sunt situatii ce apar frecvent la copiii mici, punând viata acestora în pericol si, deci, necesitând interventia promptä a cadrelor medicale. În studiul nostru, majoritatea AMF au putut enumera actiunile corecte de acordare a primului ajutor copilului care are diaree si/sau vomá (figura 2). Totusi, mentionäm cä administrarea anti-bioticelor si a probioticelor a fost mentionatä în mod eronat de 14,1% si, respectiv, 30% din AMF luate în studiu. Conform protocoalelor clinice nationale si Conduitei Integrate a Maladiilor la Copii, administrarea atât a antibioticelor, cât si a probioticelor nu se regäseste printre mäsurile de prim ajutor în cazurile de diaree si/sau vomä la copii.
Figura 2. Actiunile identifícate de càtre AMF în calitate de prim ajutor în caz de diaree/vomà la copii (%)
Febra este practic cea mai frecventä manifestare clinicä a numeroaselor maladii la copii (infectii respiratory otite, infectii ale tractului urinar), fiind si o cau-zä majorä de neliniste pentru pärinti, iar profesionistii din sectorul de sänätate sunt cei care intervin zilnic în astfel de situatii. Pentru a estima care sunt actiunile AMF în cazul acordärii asistentei unui copil cu febrä, acestia au fost rugati sä räspundä la întrebarea„Care este primul ajutor când copilul are febrä (mai mare de 38°C)?". Majoritatea respondentilor au bifat actiunile: de descoperit/dezbräcat de haine - 87,2%; de administrat antipiretice - 84,9%; de aläptat mai des sau de dat mai mult lichid - 80,5%; temperatura aerului din camerä sä nu depäseascä 20°C - 65,2%; de fäcut frectii - 38,3%; alte actiuni - 3,2%, "Nu stiu" - 0,9%.
Conform räspunsurilor primite, putem conclu-ziona cä majoritatea AMF posedä cunostinte privind managementul copilului cu febrä, peste 80% din respondent bifând actiunile de bazä în procesul gestionärii pacientului pediatric febril. Totusi, circa 1% din respondenti au mentionat cä nu cunosc algoritmul de actiuni în cazul copilului febril.
Fiind rugate sä mentioneze ce remedii reco-mandä copiilor cu febrä în calitate de mäsuri fizice, AMF cel mai frecvent au optat pentru: frectii cu apä la temperatura camerei - 58,2%; frectii cu otet - 26,4%; frectii cu alcool - 9,6%; frectii cu apä rece - 8,9%; alte mäsuri fizice - 9,7%.
Mentionäm cä în cadrul Algoritmuluide conduite în urgente pediatrice, în calitate de mäsuri fizice menite sä solutioneze sindromul hipertermic la copil sunt enumerate: amplificarea circulatiei aerului, administrarea lichidelor orale reci si frectii cu apä caldä (cu 2°C sub temperatura corporalä). Iar astfel de mäsuri fizice precum frectiile cu otet, cu alcool sau cu apä rece sunt contraindicate si nu se regäsesc în calitate de recomandäri pentru rezolvarea sindro-mului febril la copil.
Practic, marea majoritate (84,9%) din respondenti au mentionat necesitatea administrä-rii preparatelor antipiretice ca mäsurä esentialä în
solutionarea febrei. Studiul a elucidat faptul cá majoritatea AMF opteazá, in tratamentul febrei, pentru utilizarea preparatelor recomandate de ghidurile si protocoalele clinice nationale/internationale - paracetamol (acetaminofen) si ibuprofen - in 91,7% si, respectiv, 72,8% cazuri. Totusi, este ingrijorátor faptul cá peste 1/4 din AMF folosesc in practica cotidianá amestecul litic - metodá nerecomandatá de expertii internationali si cei nationali.
Concluzii
Evaluarea cunostintelor asistentelor medicale de familie a relevat unele carente, in special in ceea ce tine de: cunoasterea standardelor de supraveghere a copilului sánátos la domiciliu, termenele optime de introducere a alimentatiei complementare, reperele de dezvoltare psihomotorie a copilului de varstá micá, tratamentul febrei si al diareii la copii, sem-nele infectiei respiratorii ce necesitá ajutor medical urgent etc.
ín scopul imbunátátirii calitátii serviciilor medicale acordate copiilor in cadrul asistentei medicale primare, au fost emise: Ordinul Ministerului Sánátátii nr. 631 din 27.07.2017 Cu privire la organizarea vizite-lor de supraveghere la domiciliu a copilului sánátos de 0-3 ani de cátre asistentul medical de familie, prin care au fost aprobate Normele siStandardulde organizare a vizitelor de supraveghere la domiciliu a copilului sánátos de 0-3 ani de cátre AMF, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2019, precum si Ordinul Ministerului Sánátátii, Muncii si Protectiei Sociale nr. 964 din 2 septembrie 2019 Cu privire la aprobarea Standardului de supraveghere a cresterii si dezvoltárii copilului in conditii de ambulatoriu si a Carnetului de dezvoltare a copilului (F 112/e), prin care a fost aprobat Standardul de supraveghere a cresterii si dezvoltárii copilului in conditii de ambulatoriu si Carnetul de dezvoltare a copilului (formular 112/e). ín consecintá, a fost redus numárul de vizite ale AMF la copilul sánátos la domiciliu si de vizite profilactice ale copilului sánátos in institutia medicalá, totodatá fiind pus accentul pe calitatea acestor vizite.
Astfel, scopul vizitelor de supraveghere la domi-ciliu a copilului sánátos de 0-3 ani este de a asigura fiecárui copil un mediu favorabil pentru crestere si dezvoltare printr-o abordare integratá de sustinere a párintilor/reprezentantilor legali/persoanei În grija cáreia se aflá copilul. Iar obiectivele acestor vizite sunt: asigurarea activitátilor de preventie, de promo-vare a sánátátii si Întreprinderea actiunilor concrete de suport tuturor familiilor, Începând cu perioada antenatalá; identificarea timpurie a necesitátilor copiilor si/sau ale familiei si a potentialilor factori de risc pentru aparitia acestora; prestarea universalá a activitátilor de monitorizare si fortificare a stárii de sánátate a copiilor de 0-3 ani, În conformitate cu standardele minime de calitate; sporirea calitátii serviciilor prestate copiilor si familiilor prin oferirea interventiilor tintite pentru a ráspunde necesitátilor acestora si promovarea practicilor parentale pozitive pentru mentinerea sánátátii si a bunei stári a copiilor de vârstá fragedá.
AMF trebuie sá realizeze vizitele la domiciliu corespunzátor vârstei copilului, cu completarea Formularului de monitorizare la domiciliu a copilului sánátos de 0-3 ani (pentru asistentele medicale de familie), Formular 112/e2. Aspectele ce necesitá evaluate În cadrul vizitei la domiciliu a copilului sánátos sunt: alimentatia, Îngrijirea si securitatea copilului, dezvoltarea lui fizicá si neuropsihicá, factorii de risc medico-sociali, statutul imun al copilului, depresia postnatalá la mamá si violenta În familie.
În scopul ajutárii personalului medical În supravegherea si acordarea asistentei medicale copiilor În primii ani de viatá, cu suportul financiar al Reprezentantei UNICEF În Republica Moldova, colaboratorii Universitátii de Stat de Mediciná si Farmacie Nicolae Testemitanu si cei ai IMSP Institutul Mamei si Copilului au elaborat, publicat si distribuit tuturor asistentelor medicale de familie Ghidul de suport pentru aplicare practicá Vizite de monitorizare la domiciliu a copilului sánátos de vârstá micá. Iar IMSP de asistentá medicalá primará le-a fost distribuit posterul Vizite de monitorizare la domiciliu a copilului sánátos de vârstá micá. Totodatá, colaboratorii Laboratorului stiintific Pediatrie al IMSP Institutul Mamei si Copilului, pe parcursul anilor 2018-2019, au desfásurat 26 de seminare de instruire cu genericul Normele si Standardul de organizare a vizitelor de su-praveghere la domiciliu a copilului sánátos de 0-3 ani, În cadrul cárora au fost instruite 940 de asistente medicale de familie din municipiile Chisináu si Bálti si din 18 raioane ale tárii (Cantemir, Cahul, Ocnita, Briceni, Stefan-Vodá, Cáuseni, Leova, Cimislia, Edinet, Fálesti, Floresti, Sângerei, Soroca, Orhei, Ungheni, Cálárasi, Hâncesti si Anenii-Noi), precum si un seminar pentru 40 de specialist principali În asistenta medicalá a mamei si copilului, care s-a desfásurat la IMC. A fost
revizuit curriculumul de studii În cadrul Catedrei de discipline pediatrice a Centrului de excelentá În mediciná si farmacie Raisa Pacalo si al Centrului de educatie medicalá continuá a personalului medical si farmaceutic cu studii medii din municipiul Chisináu, ce tine de compartimentul Supravegherea copilului sánátos în cadrul vizitelor la domiciliu.
În scopul promovárii practicilor parentale po-zitive pentru mentinerea sánátátii si a stárii bune a copiilor, au fost elaborate 29 de pliante informative pentru párinti, care au fost publicate cu un tiraj de 300.000 exemplare (inclusiv 210.000 În limba mi^ná si 90.000 În limba rusá), fiind distribuite beneficiarilor - párintilor si Îngrijitorilor.
Toate aceste activitáti sunt menite sá sporeascá nivelul de cunostinte si abilitáti practice ale lucráto-rilor medicali din cadrul IMSP de asistentá medicalá primará si ale párintiIor/ÎngrijitoriIor.
Bibliografie
1. Burwick A., Zaveri H., Shang L., et al. Costs of Early Childhood Home Visiting: An Analysis of Programs Implemented in the Supporting Evidence-Based Home Visiting to Prevent Child Maltreatment Initiative. Final Report, January 30, 2014. Disponibil pe: www. mathematica-mpr.com > EBHV_costs
2. Graber Evan, Robert Rapaport. Growth and growth disorders in children and adolescents. In: Pediatric annals. 2012, vol. 41(4), pp. 65-72.
3. Ordinul Ministerului Sánátátii nr. 1000 din 8.10.2012 Cu privire la aprobarea Standardelor de supraveghere a copiilor în conditii de ambulatoriu si a Carnetului de dezvoltare a copilului. Disponibil pe: http://old2. ms.gov.md/sites/default/files/legislatie/ordinul_ nr._1000_din_08.10.2012.pdf
4. Ordinul Ministerului Sánátátii nr. 631 din 27.07.2017 Cu privire la organizarea vizitelor de supraveghere la domiciliu a copilului sánátos de 0-3 ani de cátre asisten-tul medical de familie.
5. Ordinul Ministerului Sánátátii, Muncii si Protectiei Sociale nr. 964 din 2 septembrie 2019 Cu privire la aprobarea Standardului de supraveghere a cresterii si dezvoltárii copilului în conditii de ambulatoriu si a Carnetului de dezvoltare a copilului (F 112/e). Disponibil pe: https://ms.gov.md/sites/default/files/legislatie/ ordin_nr._964_din_020919.pdf
6. Schmit Stephanie, et al. Effective, Evidence-Based Home Visiting Programs in Every State at Risk if Congress Does Not Extend Funding. February 9, 2015. Disponibil pe: https://www.cbpp.org/sites/default/files/atoms/ files/3-10-14hv.pdf
Adela Horodisteanu-Banuh,
9 '
cercetátor stiintific superior, conferentiar cercetátor Laboratorul stiintific Pediatrie, IMSP Institutul Mamei si Copilului tel.: 079657582;
e-mail: adela.horodisteanu@gmail.com
