CC BY
8SIMBIOTICELE ÎN TRATAMENTUL BOLILOR DIAREICE ACUTE
К PÂNTEA1, P. JÎMBEI2, L. COJUHARI1, O. CREJU2, V. DEATIÇEN2, Gh. PLACINTÂ1, V. CEBOTARESCU1, P. PAVELIUC1, O. CHIRIJA1, V. SAMBRIÇ1,
'USMF Nicolae Testemifanu, 2IMSP Spitalul Clinic de Boli Infec^ioase T. Ciorbâ
Summary
The Symbiotics in the treatment of acute diarrheal diseases
This article presents the evaluation of the efficacy of italian symbiotic drug (Ferzym Plus) in the treatment of acute diarrheal diseases. In the study there were 30 patients in the experimental group and 20 patients in the control group. Patients in both groups indicated they were treatment pathogenic, antibacterial and symptomatic, patients in the experimental group was given them Ferzym plus 1 caps. 3 t.d. before meals for 5 days. It has been demonstrated that patients in the experimental group improved clinical symptoms until their disappearance in 2,9 days, opposite the control group, normalization of intestinalflora was found in 80% in the experimental group and 50% in the control group; intestinal dismicrobism degree I in experimental group was found in only 4 (13,3%) patients and in the control group 8 (40%).
Keywords: Symbiotics, acute diarrheal diseases, intestinal dismicrobism.
Резюме
Симбиотики в лечении острых диарейных заболеваний
В данной статье приводятся результаты лечения италианским препаратом Ферзим плюс (симбиотик) острых диарейных заболеваний. Под наблюдением находились 30 больных в экспериментальной группе и 20 больных в контрольной группе. В обоих изучаемых группах было назначено патогенетическое, антибактериальное и симптоматическое лечение. Больным из экспериментальной группы был назначен симбиотик Ферзим плюс по одной капсуле 3 раза в день до еды в течение 5 дней. В результате проведенного лечения было показано, что клинические симптомы в экспериментальной группе исчезли в течение 2,9 дней, а в контрольной группе - за 4,2 дня; стул нормализовался в течение 3-4 дней, а в контрольной - за 6-8 дней; клиническая флора нормализовалась у 80% больных из экспериментальной группы и только у 50% из контрольной группы; дизбактериоз I степени был выявлен только у 4 (13,3%) больных первой группы и у 8 (40%) второй группы.
Ключевые слова: симбиотики, острые диа-рейные заболевания, дизбактериоз.
Introducere
Bolile diareice acute reprezintâ o problemá majorá de sánátate publicá. Dátele raportate de OMS aratá cá zilnic se Ínregistreazá peste 400 millione de cazuri noi de boli diareice acute. La nivel de OMS, a fost elaborat un program complex de profilaxie a bolilor diareice acute, ce prevede reglementári stricte în privin^a másurilor concrete de profilaxie, diagnostic si tratament. Organismul uman si mediul ambiant alcátuiesc un sistem ecologic în care un rol important le revine microorganismelor - simbion^ii organismului uman. Macroorganismul si flora sa în condi^ii normale se aflá într-un echilibru dinamic, care s-a creat si s-a stabilit în decursul evolu^iei. Microflora indigená a intestinului are un rol major în restabilirea echilibrului vitaminic si enzimatic, în formarea rezisten^ei nespecifice si într-un sir de alte func^ii nu mai pu^in importante, precum cea troficá, energeticá, de stimulare a peristaltismului intestinal. În bolile diareice acute are loc o dereglare a echilibrului dinamic în calitatea si cantitatea autoflorei normale intestinale cu consecin^e patologice, care pot fi locale sau generalízate. Tratamentul acestor dereglári patologice reprezintá mcá o piatrá de încercare. Existá o mare vareitate de preparate biologice utilizate pentru refacerea sau echilibrarea florei intestinale, dar indicarea unui sau altui preparat trebuie sá se bazeze pe o decizie bine chibzuitá si clinic argumentatá. Din tota-litatea remediilor biologice, cele mai reprezentative sunt: probioticele, prebioticele si simbioticele (con^in probiotice si prebiotice). Considerând facilitá^ile oferite de preparatele simbiotice pentru corec^ia statutului microbiocentric în con-textul bolilor diareice acute, am selectat preparatul Ferzym Plus, care confine atât bifidobacterii, cât si lactobacterii, plus un sir de vitamine indispensabile organismului (B1, B2, B6, B12, acid folic, acid pantotenic).
Scopul studiului: evaluarea eficacitá^ii tratamentului cu Ferzym plus în bolile diareice acute.
Ferzym plus se prezintá în capsule care con^in 7 miliarde de bacterii lactice (3 tulpini selectate), fibre vegetale specifi-ce (FOScc), láptisor de matcá proaspát si papaya fermentatá, vitamine din grupa B.
Materiale
În studiu s-au aflat 50 de pacien^i cu boli diareice acute: 30 în lotul experimental si 20 în lotul-martor.
În lotul experimental au fost: 23 femei (90%) si 7 bárba^i (10%). Vârsta medie 37,03 ± 3,21 de ani.
Diagnosticul de trimitere: gastroenterocolitá - 13 (43,4%), enterocolitá - 4 (13,3%), diagnosticul nu a fost indicat - la 4 (13,3%), intoxicare alimentará - 8 (26,7%), infecte enteroviralá - 1 (3,3%).
Diagnosticul în sectia de internare: intoxicare alimentará la 30 persoane (100%).
Diagnosticul clinic: intoxicare alimentará - la 6 (20,0%), salmonelozá determinatá de Salmonella enteritidis - 23 (76,7%), shigelozá determinatá de Sh. Sonnei - 1 (3,3%). În primele 2 zile s-au adresat si au fost spitalizati 24 bolnavi (80%), în a 3-4 zi - 5 (16,7%), dupá a 5-a zi - 1 (3,3%). Din ancheta epidemiologicá s-a constatat cá 11 (36,7%) persoane au fost în contact cu bolnavi cu salmonelozá, din focar - 12 (40%) cu salmonelozá. Dupá forma de gravitate: forma moderatá - 28 (93,3%), forma severá - 2 (6,7%).
În lotul-martor: femei - 18 (90%), bárbati - 2 (10%). Vârsta medie - 35,0± 3,7% ani.
Diagnosticul de trimitere: gastroenterocolitá -12 (60%) persoane, enterocolitá - 2 (10%), intoxicare alimentará - 6 (30%).
Diagnosticul în sectia de internare: intoxicare alimentará - 20 bolnavi (100%).
Diagnosticul clinic: intoxicatie alimentará - 4 (20%), salmonella enteritidis - 15 (75% ), shigelozá derminatá de Sh. Sonnei - 1 (5%). Bolnavii au fost spitalizati în primele 2 zile de la úmbolnávire. Dupá forma de gravitate: moderatá - 18 (93,3%), severá - 2 (6,7%).
Metode de cercetare
Au fost aplicate metode clinice: pacientii au fost examinati clinic si în laborator (recoltarea ma-teriilor fecale, maselor vomitive, apelor stomacale; examenul coprologic, bacteriologic si determinarea dismicrobismului intestinal, hemoleucograma, analiza sumará a urinei.
Rezultate si discufii
Simptomatologia clinicá a pacientilor aflati în studiu cu boala diareicá acutá, lotul experimental si lotul-martor, este prezentatá în tabelul 1.
Tabelul 1
Simptomatologia clinicá la pacientii aflap în studiu
Simptome Lotul experimental Lotul-martor
absent P+ES1 durata simpto-melor absent P+ES2 durata simpto-melor
febrâ 27 90,0±5,5 3,0 18 90,0±6,7 4,7
slabiciune generala 30 100±0,0 5,3 20 100±0,0 6,4
cefalee 10 33,3±5,5 1,5 8 40±10,9 2,5
dureri în abdomen 30 100±0,0 5,5 20 100±0,0 6,8
paliditate 11 26,7±8,1 3,2 6 30,0±10,2 4,5
greatá 28 93,3±4,5 1,5 12 60,0±10,9 2,6
vomá 20 66,7±8,6 1,6 12 60,0±10,9 2,8
diaree 30 100±0,0 4,1 20 100±0,0 6,5
Durata febrei în lotul experimental a fost în medie 3,0 zile, în lotul-martor - 4,7 zile; dureri în
abdomen cu o duratá de 5,5 si, respectiv, 6,8 zile; greatá - 1,5 si 2,6 zile; vomá - 1,6 si 2,8 zile; scaun diareic - 5,1 si 6,5 zile.
Reiesind din tabelul 1, constatám cá simptomatologia clinicá în ambele loturi a fost bogatá, caracteristicá pentru o infectie intestinalá acutá, cu simptome ale sindromului de intoxicatie generalá si gastrointestinal. Debutul a fost acut, cu febrá, dureri în abdomen, greatá, vomá, scaun diareic, slábiciune generalá, cefalee. Cele mai frecvente simptome au fost în ambele loturi: slabiciune generalá (100%), dureri în abdomen (100%), diaree (100%), febrá (90%).
Comparând durata simptomelor clinice în lotul experimental si în lotul-martor, concluzionám cá durata în primul lot a fost de 2,9 zile, iar în cel de-al doilea - de 4,2 zile (P< 0,01). Caracteristica scaunului la pacientii aflati în studiu este prezentatá în tabelul 2.
Tabelul 2
Caracteristica scaunului la pacientii afla¡i în studiu
Simptome Lotul experimental Lotul-martor
Nr. % Nr. %
frecventa scaunului 1-5 ori ' 16 53,4 12 60
6-10 ori 13 43,3 6 30
11 ori 1 3,3 2 10
scaun apos 30 100 16 80
scaun sárac 0 0 4 20
scaun cu mucus §i striuri de sînge 1 3,3 1 5
scaun cu mucus 21 70 10 50
tenesme 1 3,3 1 5
scaune false 1 3,3 1 50
Din datele tabelului 2 se poate constata ca scaunul a fost apos la 30 pacien^i (100%) din lotul experimental si la 16 bolnavi (80%) din lotul-mar-tor; scaun cu mucus - la 21 (70%) si, respectiv, 12 (50%) bolnavi.
Microflora intestinala normala, flora fermentativa subnormala, dismicrobismul intestinal de gr. II, gr. I si modificarile lor dupa tratament cu ferzym plus sunt prezentate in tabelul 3.
Conform datelor din tabelul 3, microflora intestinala normala la inceput de tratament a fost depistata cu aceeasi frecven^a in ambele loturi in 20% din cazuri, respectiv la 6 si 4 pacien^i din totalul de 50 afla^i in studiu, date din care se constata ca intr-o infec^ie intestinala acuta este prezenta o dereglare a echilibrului microflorei normale intestinale, si anume a dismicrobismului intestinal. Rezultatul comparativ al indicilor dismicrobismului intestinal la bolnavii din lotul experimental, care au fost trata^i cu ferzym plus,
si din cel martor, unde acest medicament nu a fost indicat, ne demonstreaza ca microflora intestinala in primul lot s-a normalizat in 80% din cazuri, iar in al doilea lot - in 50% cazuri. Flora fermentativa subnor-mala s-a micsorat in ambele loturi, dar mai frecvent in cel experimental. Dismicrobismul intestinal gr. II, subcompensat, care a fost constatat in ambele loturi (46,7% si 60% respectiv), dupa tratament nu a fost constatat. Dar s-a depistat dismicrobism intestinal de gr. I, forma usoara in lotul experimental la 4 pacienti (13,3%) si in lotul-martor la 8 (40%), date ce demonstreaza ca tratamentul cu ferzym plus trebuie sa fie indicat pe o durata de mai mult de 5 zile, iar procentul mare (40%) din lotul-martor arata acest medicament trebuie sa fie indicat din primele zile de boala in urma unei infectii intestinale acute, indiferent de etiologie.
Tabelul 3
Modificâriîn flora intestinala lapacienpi afla¡i în studiupînâ la tratament si dupâ tratament cu ferzym plus
Indici Lotul experimental Lotul-martor
pânâ la tratament dupâ trata-ment pânâ la tratament dupâ tra-tament
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
microflora intestinala normala 6 20 24 80 4 20 10 50
flora intestinala absenta 4 13,3 - - - - - -
flora fermentativa subnormals 5 16,7 2 6,7 4 20 2 10
dismicrobism intestinal gr. II, subcompensat 14 46,7 - - 12 60 - -
gr. I, forma usoara - - 4 13,3 - - 8 40
candida 1 3,3 - - - - - -
Tratament
Pacientilor din ambele loturi le-a fost indicata terapia de rehidratare, detoxifiere cu solutii poliionice si antibacteriene. Pacientilor din lotul experimental le-a fost administrat ferzym plus, 1 capsula de 3 ori in zi, inainte de mese, timp de 5 zile.
Medicamentele indicate pacientilor aflati in studiu sunt prezentate in tabelul 4.
Din datele prezentate concluzionám cá rehidra-tarea atat in perfuzie i-v, cat si oralá a fost indicatá tuturor pacientilor din ambele loturi aflati in studiu. Tratamentul antimicrobian a fost indicat la toti pacientii. Cel mai frecvent in lotul experimental a fost indicat ceftriaxon - 16 (53,4%) pacienti si cipro-floxacina - 7 (23,3%); in lotul-martor: enterofuril - 6 (30%), ciprofloxacin - 6 (30%) si ceftriaxon - 4 (20%) bolnavi.
Tabelul 4
Tratamentul patogenic si antibacterian la pacien¡ii afla¡i în studiu
Terapie Lotul experimental Lotul-martor
Nr. % Nr. %
rehidratare i-v 29 96,7 19 95
rehidratare oralâ 30 100 20 100
spasmolitice 19 63,3 20 100
analgezice 15 50 18 90
Preparate Tratamentul antimicrobian
Nr. % Nr. %
enterofuril 3 10 6 30
furazolidon 1 3,3 2 10
amoxicilin 3 10 2 10
ceftriaxon 16 53,4 4 20
ciprofloxacin 7 23,3 6 30
Toieranfa tratamentului. Reac^ii adverse nu au fost semnalate.
Conciuzii. Testarea preparatului ferzym plus, capsule care con^in 7 miliarde de bacterii (3 tulpini selectate), fibre vegetale specific (FOScc), lâptisor de matcâ proaspât si papua fermentatâ, a demonstrat:
- Ameliorarea simptomatologiei clinice pânâ la dispariÇia lor completâ în lotul experimental în 2,9 zile, iar în lotul de control - în 4,2 zile.
- Normalizarea scaunului în primele 3-4 zile de tratament în lotul experminetal si în 6-8 zile în lotul-martor.
- Normalizarea florei intestinale în 80% în lotul experimental si în 50% în lotul-martor.
- Dismicrobismul intestinal de gradul 1 a fost depistat în lotul experimental numai la 4 (13,3%) pacienti, în lotul-martor - la 8 (40%).
- Ferzym plus poate fi recomandat si în tratamentul bolilor diareice acute, pentru profilaxia si terapia dismicrobismului intestinal din primele zile de boalâ.
Bibiiografie
1. Galefchi Petru, Rusu Galina, Stasti Ecaterina, Galefchi Axentia, Ciocârla ludmila. Dismicrobismul intstinal la copii. Ghid practic pentru medici-pediatri, infectionisti, microbiologi, medici de familie, rezidenfi, stidenfi. Chijinâu, 2008, p. 50.
2. Dsouza Al. Probiotics in prevention of antibiotic associated diarrhea:metaanalisis. In: BMJ, 2002; nr. 324, p. 1361.
3. Grajek W., Olejnik A., Sip A. Probiotics, rpebiotics and antioxidants as functional foods. In: Acta Biochimica Polonica, 2005; nr. 52, p. 665-671.
4. Jahreis G., Vogelsang H., Kiessling G. et al. Influence of probiotic sausage (lactobacillus paracasei) on blood lipids and immunological parameters of healthy volunteers. In: Food Res. int., 2002; nr. 35, p. 133-138.
5. Kim H.J., Camilleri M., McKinzie S. et al. A ramdomized controlled trial of a probiotic, VSK3, on gut transit and szmptoms in diarrhea-predominant irritable bowel syndrome. I n: Aliment Pharmacol. Ther, 2003; nr. 17, p. 895-904.
Prezentat la 06.02.2014
V. Pântea, prof. univ., dr. hab. med., FECMF, Tel. 069371127; 022205342 E-mail: victor.pantea@usmf.md
