CC BY
7VACCINOTERAPIA ÎN MANAGEMENTUL TRATAMENTULUI COMPLEX AL AMIGDALITEI CRONICE LA COPII
Ion ABABII', Serghei GHINDA2, Lucian DANILOV1,
'Catedra Otorinolaringologie, Universitatea de Stat de Medicina §i Farmacie Nicolae Testemitanu, 2Laboratorul de imunologie §i alergologie, IP IMSP Institutul de Ftiziopneumologie Chiril Draganiuc
Summary
Vaccine therapy in the management of complex treatment of chronic tonsillitis in children
Despite the presence of a large arsenal of therapeutic preparations, conservative treatment of chronic tonsillitis in children is not always positive. Vaccination against bacterial infections for its inclusion in the clinical management of this pathology treatment, should be approved.
The aim is to analyze the efficiency of immunization by vaccination with immunomodulatory preparation "Syn-florixTM" in complex treatment of chronic tonsillitis in children.
The study included two groups: basic group- 24 children with chronic tonsillitis, undergoing treatment with immu-nomodulatory vaccine "SynflorixTM" along with standard conservative therapy; control group - 24 children with chronic tonsillitis treated according to the standard regimen. The following investigations were carried out before and after 3 months of treatment: levels of sub-populations of T and B lymphocytes, the functional activity of T lymphocytes, neutrophil phagocytic activity, the content of circulating immune complexes, ASL-O, rheumatoid factor and C-reactive protein, complement hemolytic activity, the content of IgA, IgG, IgM and IgE levels ofIL-8, IL-4, TNF-a and IL-1fi.
Vaccination with "SynflorixTM" of children with chronic tonsillitis in complex treatment of disease activates the normalization process of changed indices of phagocytic ability of macrophages, of monocytes and neutrophils, sharp decrease of specific indices of autoimmune reactions, inslightly increase the levels of specific sensibization of children organism to streptococcus, staphylococcus, pneumococcus antigens. There is increasing of content and functional activity of T lymphocytes, increased titers of ASL-A, IgA and IgM, which is a vaccination reflection. It reduces supranormal levels of pro-inflammatory cytokines TNF-a, IL-8 and IL-1fi and increase the low titers of antiinflammatory cytokine IL-4.
Immunization therapy by vaccination with "SynflorixTM" vaccine in the complex treatment of chronic tonsillitis in children gives a complex character normalization of immune reactivity disorders and immune reactivity of the children organism and provides a clinico-immunological increased efficiency.
Keywords: chronic tonsillitis,vaccine therapy, children
Резюме
Вакцинотерапия в комплексном лечении хронического тонзиллита у детей
Несмотря на наличие большого арсенала лекарственных препаратов, консервативное лечение хронического тонзиллита у детей не всегда имеет положительную динамику. Необходимы исследования для клинической апробации включения вакцинации против бактериальных инфекций в менеджменте комплекстного лечения этой патологии.
Цель исследования состоит в анализе эффективности иммунизации с помощью вакцинации иммуномодулирую-щим препаратом „8упАопхТМ" в комплексном лечении хронического тонзиллита у детей.
В исследование были включены две группы детей: основная - 24 детей с хроническим тонзиллитом, вакцинированных с иммуномодулирующим препаратом „8упАопхТМ" наряду со стандартным консервативным лечением; контрольная группа - 24 детей с хроническим тонзиллитом, которые лечились по стандартной схеме. Исследования проводились до и после 3 месяцев терапии: уровни субпопуляций Т и В-лимфоцитов, функциональную активность Т-лимфоцитов и ней-трофилов, содержание циркулирующих иммунных комплексов, ЛБЬ-О, ревматоидный фактор, С реактивный белок дополняют содержание ^Л, ^О, IgM и ^Е, уровни II -8,11-4, ТШ-а и 11-1 р.
Вакцина "8упАопхТМ", применяемая у детей с хроническим тонзиллитом в комплексном лечении, приводит к нормализации процессов фагоцитарной способности макрофагов, моноцитов и нейтрофилов, резкое сокращение показателей аутоиммунных реакций, повышению уровня сенсибилизации организма к антигенам стрептококка, стафилококка, пневмококка. Имеет место увеличение клеточного содержимого и функциональной активности Т клеток, увеличение титров АСЛ-О, ^Л и IgM, которые являются результатом процесса вакцинации. Уменьшаются уровни провоспалительных цитокинов ТЫЕ-а, 1Ь-8 и 1Ь-1@ и увеличиваются низкие титры антивоспалительных цитокинов 1Ь-4.
Таким образом, вакцинотерапия оказывает комплексное влияние на характер изменений иммунологической реактивности и преиммунной резистентности у детей с хроническим тонзиллитом, что приводит к более эффективной нормализации клинико-иммунологических показателей.
Ключевые слова: хронический тонзиллит, вакцинотерапия, дети
Introducere
Patología organelor otorinolaringologice, precum amigdalitele cronice, adenoiditele, rinitele recidivante, rinosinuzitele cronice, otitele, laringitele, dominé în structura morbiditätii copiilor frecvent si îndelungat bolnavi, ocupând - dupé datele diferitor autori - de la 30% la 70%. Acest contingent de copii sunt principala sursé de îmbolnévire în colectivele de copii si sunt purtétorii unei flore bacteriene rezistente (S. pneumoniae, H. influenzae s.a.) în legéturé cu între-buintarea multiplé a antibioticelor [8,18]. Frecventa infectiilor bacteriene ale tractului respirator se mé-reste védit în timpul sezonului pandemic ridicat al IRVA si gripei [28]. În pofida prezentei unui arsenal mare de preparate terapeutice, tratamentul infectiilor recidivante ale patologiilor otorinolaringologice nu întotdeauna are efect pozitiv. Aceasta se referé îndeosebi la grupa copiilor frecvent si îndelungat bolnavi [20]. La acest lot se referé acel copil care este frecvent bolnav de infectii respiratorii virale si bacteriene (4 ori si mai mult pe an), cauza cérora nu sunt legate de stéri patologice ereditare sau înnéscute durabile. Se consideré cé, indicând tratamentul ne-cesar acestor pacienti, este necesar de avut în vedere criteriul de vârsté a copilului [1, 9, 15, 26].
Patogeneza acestor afectiuni, tendinta spre cro-nicizare si recidivare, eficienta redusé a mésurilor tera-putice si profilactice standardizate sunt conditionate, în mare parte, de starea morfofunctionalé precaré a sistemului imunitar al organismului copilului [6].
Predispunerea frecventé cétre infectiile respiratorii la copiii de vârsté prescolaré este conditionaté de un sir întreg de diversi factori. Dintre acestia, unul din cei mai important factori este patologia cronicé nazofaringiané, care influenteazé conside-rabil asupra stérii reactivitétii imune a organismului, prevalent la imunitatea localé a mucoaselor céilor respiratorii superioare [5].
Se consideré cé H. influenzae si S. pneumoniae sunt agentii cauzali frecvent responsabili de sinuzita acuté, opinie confirmaté de rezultatele identificérii la 30 bolnavi cu aceasté afectiune a anticorpilor serici la lipopolizaharidele acestor agenti în faza acuté si la diferite etape de însénétosire clinicé. La etapa de însénétosire clinicé, la 15 dintre bolnavi s-a observat cresterea de 1,5-3 ori a titrurilor medii ale IgG, IgM si IgA. În exudatul nazal al bolnavilor seropozitivi, titru-rile Ig au fost mai înalte decât la bolnavii cu culturé negativé pentru toti anticorpii [27].
În tratamentul complex al infectiilor cronice ale tractului respirator o atentie deosebité se acordé pre-paratelor imunotrope, distincte prin compozitia chimi-cé si mecanismul de actiune, astfel ca: bronho-munal, ribomunyl, polioxidoniu, imunofan, isoprinosine s.a. În aspect comparativ, eficienta si siguranta acestor
preparate, precum si indicatiile cätre administrare la copii, sunt putin studiate si elucidate [3].
La copiii supusi frecvent infectiilor respiratorii, care au folosit preparate imunotrope, s-a determinat descresterea nivelurilor dereglate ale sistemului imunitar. La acestia se pästreazä insä scäderea: continutului limfocitelor T (CD3+-) si limfocitelor T-helperi (CD4+-) -la 10% copii; celulelor NK (killeri naturali) (CD3-CD16+-)
- la 3,6% copii; indicilor lantului macrofagal-fagocitar
- la 4,5%, titrurilor IgG - la 9% copii si IgA - la 10,9%, sintezei celulare a IFN-a - la 60,9% copii si IFN-y - la 52,7%, imunitätii mucosale in salivä IgA - la 40,9% copii, s-IgA - la 59%, IFN-y - la 50% [19].
La investigarea catamnesticä a copiilor (de la 4 luni la 2 ani) cu patologie bronhopulmonarä, tratati pe fondul terapiei-standard suplimentar cu preparatul broncho-munal s-a observat descresterea frecventei afectiunilor acute ale cäilor respiratorii superioare si a numärului de acutizäri ale infectiilor respiratorii in 50% din cazurile analizate. De asemenea, s-a observat scäderea cantitätii de sputä eliminatä si modificarea caracteristicilor acesteia. ín serul sangvin al copiilor s-a determinat cresterea continutului total al IgA si titrurilor anticorpilor IgA la antigenele pneumococului [25].
ín ultimii ani sunt accesibile un sir de vaccinuri cu administrare intramuscularä sau sub piele, care sunt preparate din amestecul de polizaharide capsulare ultrapure, obtinute din tulpini de S. pneumoniae. La administrarea vaccinului Pneumo 23 s-a demonstrat cä acesta, de rand cu imunitatea specificä, conditionatä de cresterea nivelurilor de anticorpi antipneumo-cocici in serul sangvin, influenteazä si la stimularea nespecificä a factorilor imunitätii celulare si umorale antiinfectioase [7,19].
Administrarea in comun a preparatelor Рnеumо-23 si Act- HIB la copiii cu boli pulmonare obstructive acute a condus la majorarea titrurilor anticorpilor IgG la antigenele S. pneumoniae si Н. influenzae tip b, manifestandu-se clinic prin reducerea acutizärii bo-lilor pulmonare obstructive cronice si a cazurilor de afectare acutä a cäilor respiratorii superioare [25] .
La administrarea vaccinului antigripal s-au demonstrat efectele pozitive ale vaccinärii asupra statutului functional al bolnavului, manifestate prin scäderea din intensitate a apneei, tusei, majorarea rezistentei la efort fizic, ameliorarea indicilor spiro-metriei. De asemenea, s-a atestat descresterea nivelurilor markerilor inflamatiei sistemice ale IL-2 si IL-10. S-a determinat producerea de anticorpi la tulpinile de vaccin in valori protectoare, atat la introducerea primarä a vaccinului antigripal, cat si la bolnavii cu obstructie bronsicä vaccinati anterior. Desi in perioa-da de circulatie a tulpinii gripale pandemice, care nu era in componenta vaccinului sezonier, nivelurile de
anticorpi cätre ei la bolnavii vaccinati, care sufereau de astm bronsic si obstructie cronicä a cäilor respiratorii inferioare, nu au atins valori conditionat protective, clinic în nici unul din cazuri nu s-a depistat gripa. La acesti bolnavi, cu o dinamicä clinicä favorabilä a evolutiei afectiunilor, s-a observat descresterea IL-6 si IL-10 si au fost identificate corelatii între parametrii clinici, functionali si imunologici [2, 16].
La administrarea combinatä a vaccinurilor îm-potriva infectiilor pneumococice, hemofile tip b si vaccinului antigripal la bolnavii cu obstructie cronicä a cäilor respiratorii inferioare, peste 12 luni post-vacci-nare s-a determinat majorarea de 1,71 ori a nivelurilor serice de anticorpi IgG la amestecul de polizaharide din S. pneumoniae si de 1,48 ori la antigenul H. influenzae tip b, precum si de 2,0 ori la antigenul tulpinii gripale A/H1N1, de 1,25 ori la antigenul tulpinii gripale A/H3N2 si de de 1,34 ori la antigenul tulpinii gripale B. Au fost obtinute date noi cu privire la descresterea nivelurilor bazale, spontane si de stimulare a IFN-y, IL-2, IL-8, majorarea continutului seric de fibronectinä la bolnavii cu obstructie cronicä a cäilor respiratorii inferioare pe fondul administrärii combinate a vaccinurilor împotriva infectiei pneumococice, hemofile tip b si gripale. Acestea demonstreazä scäderea intensitätii inflamatiei sistemice, dar nu si a procesului de fibrozare pulmonarä. La bolnavii cu obstructie cronicä a cäilor respiratorii inferioare, în perioada post-vaccinare a fost identificatä cresterea nivelurilor de anticorpi cätre an-tigenii vaccinati, care s-au pästrat pe durata a 12 luni, precum si micsorarea titrurilor citokinelor serice si in-duse (IFN-y, IL-2, IL-8), majorarea nivelului fibronectinei în serul sangvin, comparativ cu indicii initiali. Nivelurile micsorate de IFN-y semnaleazä în cazul dat despre descresterea activitätii räspunsului imun T celular la acesti bolnavi pe fundalul vaccinärii complexe, ceea ce probabil este legat de scäderea necesitätii de activare a factorilor imuni din contul diminuärii mcärcäturii microbiene asupra organismului [23].
Aplicarea combinatä a vaccinurilor Pneumo-23 si Act-HIB la copiii frecvent bolnavi, ce sufereau de otite medii recidivante si rinosinuzite cronice la diferite etape de värstä, a micsorat esential pe parcursul anului procentajul prezentei antigenilor microbieni faringieni ca H.influenzae, S.pneumoniae si Streptococcus ß-hemolitic gr. A, precum si micsorarea activitätii lor [17].
În contextul celor expuse, se impune în continuare elaborarea diverselor variante ale managemen-tului de profilaxie si tratament complex al copiilor cu patologie cronicä si recidivantä a cäilor respiratorii superioare, cu includerea terapiei de imunizare prin vaccinarea specificä împotriva infectiilor bacteriene, cu scop de eficientizare a indicilor de morbiditate prin diferite patologii otorinolaringologice.
Scopul studiului a fost analiza eficacitâtii terapiei de imunizare prin vaccinare cu preparatul imunomodulator Synflorix™, ca parte componentâ a tratamentului conservator complex al amigdalitei cronice la copii prin cercetarea comparatâ clinico-imunologicâ a stârii reactivitâtii rezistentei preimune si celei imune pânâ si dupâ tratament.
Material si metode
În IMSP Institutul Mamei si Copilului, Clinica E. Cotaga, Clinica ORL pediatricâ, copiilor care suferâ de amigdalitâ cronicâ compensatâ (functiile imunologi-ce ale organismului nu sunt dereglate semnificativ, procesul inflamator se localizeazâ doar la nivelul amigdalei afectate si nu sunt prezente complicatii, copilul suferâ frecvent de infectii acute ale câilor respiratorii superioare si existâ semne obiective de inflamatie cronicâ a amigdalelor palatine) li se aplicâ tratament conservator. În caz de amigdalitâ cronicâ decompensatâ (dereglâri de reactivitate a organismului, care provoacâ mai mult de 3 angine pe an, si aparitia altor boli ale organismului - abce-se periamigdaliene, reumatism etc.) este indicatâ amigdalectomia [4].
Studiul a inclus 48 de copii cu amigdalitâ cronicâ care, în functie de tipul tratamentului, au fost repartizati în 2 loturi de studiu: lotul de bazâ - 24 de copii cu amigdalitâ cronicâ, care au fost supusi tratamentului imunomodulator cu vaccinul Synflorix™, concomitent cu terapia conservatoare standard; lotul de control - 24 de copii cu amigdalitâ cronicâ tratati ambulatoriu conform schemei terapeutice standard a afectiunii, care constâ din dietâ antialergicâ, de-sensibilizante, vitaminotrapie, spâlarea lacunelor amigdaliene cu solutie nitrofural 1:5000 si badijona-rea amigdalelor palatine cu unguent lugol, folosirea unui aerosol antiseptic orofaringian în decurs de 7-10 zile (Inhalipt, Tantum-Verde s.a.).
Vaccinul Synflorix™, care în 1 dozâ de 0,5 ml contine 10 serotipuri de polizaharidâ pneumococicâ, s-a administrat intramuscular în muschiul deltoid al bratului copilului într-o singurâ dozâ.
Analiza structurii loturilor de studiu demon-streazâ uniformitatea lor, atât dupâ sex, cât si dupâ vârstâ, în ambele loturi investigate. Dupâ forma amigdalitei cronice, în ambele loturi câte 19 (79,2%) copii au fost diagnosticati cu amigdalitâ cronicâ compensatâ si câte 5 (20,8%) copii - cu amigdalitâ cronicâ decompensatâ, pârintii cârora, din diferite motive, au refuzat s-au au amânat interventia chi-rurgicalâ pe un termen nedeterminat. Prin urmare, loturile formate sunt comparabile, ceea ce permite obtinerea unor rezultate fiabile în cazul comparatiei diferitelor metode de tratament (tabelul 1).
Tabelul 1
Structura loturilordestudiu dupá sex, vârsta si forma amig-dalitei cronice
Toti copiii cu amigdalitâ cronicâ, subiecti ai studiului, au bénéficiât de investigatii complexe imu-nologice pânâ si dupâ 2 luni de la tratament. Pentru determinarea activitâtii functionale a limfocitelor T si a sensibilizârii celulare câtre antigenii bacterieni si micobacterii s-a folosit reactia de transformare blas-ticâ (Ghinda S., 1982) [13]. Metoda Flow Cytomertrie (aparat Partec PAS /) a fost utilizatâ pentru determinarea nivelurilor de subpopulatii ale limfocitelor T si B (CD3, CD4, CD8, CD16, CD20). Pentru determinarea celulelor fagocitate s-au utilizat indicele fagocitar si numârul fagocitar (Pavlovici S., 1998) [22].
Activitatea fagocitarâ a neutrofilelor a fost apre-ciatâ prin testul NBT (test cu nitro-blue-tetrazolium) (B.H. Park et al., 1968) [21]. Continutul de complexe imune circulante (CIC) a fost determinat conform procedeului descris de I.A. Grinevici si L.I. Kamenet (1986) [14] în varianta adaptatâ de S. Ghinda si coaut. (2008) [12].
Antistreptolizina-0 (ASL-O), factorul reumatoid (FR) si proteina C-reactivâ (PCR) au fost determinate prin metoda testului de aglutinare, fiind utilizate chi-turi HumatexASO, HumatexRF, HumatexCRP, (Human, Germani). Indicele leucocitar de imunoreactivitate s-a determinat cu ajutorul procedeului elaborat de S. Ghinda si coaut. (1996) [10]. Starea reactiilor de adaptare a organismului a fost apreciatâ conform metodei propuse de S. Ghinda si coaut. (1997) [11 ]. Activitatea hemoliticâ a complementului (CH50) a fost determinatâ cu ajutorul procedeului propus de L. S. Reznikova (1967) [24].
Continutul imunoglobulinelor A, G, M a fost determinat cu ajutorul analizei imunoenzimatice pe suport solid, utilizând reactivele Firmei OOO Vector-BEST (Rusia), conform instructiunilor anexate. IgE total a fost apreciat cu ajutorul analizei imunoenzimatice pe suport solid, folosind reactivele Firmei UB/ (Magiwel, SUA), conform instructiunilor anexate. Titrul IL-8 a fost depistat prin metoda de analizâ imunoenzimaticâ pe suport solid, utilizând chiturile de reactivi ale firmei /MMUNOTECH SAS (Franta). Nivelurile IL-4, TNF-a, IL-1p au fost apreciate cu ajutorul analizei imunoenzimatice pe suport solid, cu reactivele Firmei OOO Vector-BEST (Rusia).
Continutul anticorpilor antinucleari (ANAcombi) a fost determinat prin analiza imunoenzimaticá pe suport solid, folosind reactivele Firmei DRG International Inc. (SUA).
Analiza statisticá a materialelor a inclus metode operante de evaluare statisticá, inclusiv criteriul Student, varierea alternativá s.a. si utilitátile programului computerizat Windows 2007.
Rezultate si discutii
Conform analizei leucoformulei, paná la tratament, la copiii ambelor loturi de studiu, continutul leucocitelor a avut aceleasi niveluri, fárá deosebiri autentice. Dupá tratament, continutul leucocitelor s-a micsorat in ambele loturi, notand un nivel de autenticitate a valorilor post-tratament mai inalt la copiii lotului de bazá (p<0.001) decat la cei din lotul de control (p<0.05).
Tabelul 2
Continutul de leucocite, neutrofile si monocite în loturile de studiu pâna si dupa tratament
Indícele Lotul de bazâ, n=24 Lotul de control, n= 24
Pânâ la tratament Dupâ tratament Pânâ la tratament Dupâ tratament
Leucocite (109/l) 9,3±0,32 7,5±0,27^ 8,9±0,32 7,9±0,23^
N. segmentate (%) 54,7±0,82 49,5±1,01 ■ 53,7±0,77 51,2±0,71n
N. nesegmentate (%) 0,7±0,22 0,1±0,14^ 1,2±0,16 0,7±0,12D»
Monocite (%) 5,1±0,35 4,5±0,33 5,3±0,47 4,1±0,40d»
Nota. Diferente statistic semnificative între loturile: • - 1 si 2 dupâ tratament; ■ - între indicii lotului 1 de studiu pânâ si dupâ tratament; □ - între indicii lotului de control de studiu pânâ si dupâ tratament
Acelasi tablou al rezultatelor de dupâ tratament a fost observat si în cazul neutrofilelor segmentate. Prezentând pânâ la tratament aceleasi niveluri în ambele loturi de copii inclusi în studiu, în dinamica tratamentului, neutrofilele segmentate s-au micsorat, de asemenea, veridic mai accentuat la copiii lotului de bazâ (p<0.001), comparativ cu copiii lotului de control (p<0.05).
Continutul neutrofilelor nesegmentate în dinamica tratamentului s-a micsorat cu acelasi nivel de concludentâ statisticâ la copiii ambelor loturi (p<0.05). Vom mentiona câ în lotul de control, neutrofilele nesegmentate au pâstrat totusi niveluri mai înalte, comparativ cu nivelurile post-tratament ale acestui indice determinat în lotul de bazâ (p<0.01).
Sistemul reticulo-endotelial întruneste toate elementele fagocitare, atât macrofagele, cât si mo-nocitele, asigurând protectia organismului de infec-tia microbianâ si eliminarea celulelor bâtrâne sau anormale din fluxul sangvin. La copiii lotului de bazâ acest sistem a fost activ si în dinamica tratamentului nu si-a modificat activitatea. La copiii lotului de con-
Lotul de bazâ, n=24 Lotul de control, n= 24
Bâieti (frecventa) 0,57±0,106 0,58±0,105
Fetite (frecventa) 0,43±0,106 0,42±0,105
Vârsta (ani) 4,0±0,29 4,0±0,25
Amigdalita: - cronicâ compensate - cronicâ decompensatâ 19 (79,2%) 5 (20,8%) 19 (79,2%) 5 (20,8%)
trol, in dinamica tratamentului s-a micsorat veridic continutul de monocite (p<0.05). Pástrarea activitátii sistemului reticulo-endotelial la un nivel inalt dupá tratament la copiii lotului de bazá este probabil determinatá de prezenta in organismul acestora a vaccinului SynflorixTM, adicá a antigenului. ín dina-micá, la acesti copii s-a observat totusi o tendintá de diminuare a activitátii sistemului reticulo-endotelial: de la 5,1±0,35 paná la tratament la 4,5±0,33 dupá tratament, ceea ce poate fi explicat ca un proces de vaccinare normal, fárá o actiune adversá a vaccinului SynflorixTM asupra organismului copilului.
Deoarece in ambele loturi s-au identificat manifestári ale deplasárii formulei leucocitare cátre „stanga", precum si o dinamicá lentá de normalizare a componentelor acesteia in special in lotul de control, au fost supuse analizei nivelurile de expresivitate a intoxicatiei tonsilogene la copiii inclusi in studiu.
Astfel, indicii intoxicatiei tonsilogene, care paná la tratament nu s-au deosebit, in dinamica tratamentelor aplicate si-au modificat nivelurile de expresivitate. Nivelurile CIC (PEG-2,5%) cu masá moleculará mare si cu toxicitate redusá, in dinamica tratamentului la bolnavii lotului de bazá s-au micsorat veridic (p<0.01), pe cand la bolnavii lotului de control acestea au prezentat doar o tendintá de dininuare a titrului (tabelul 3).
Titrurile CIC (PEG-4,2%) cu masá moleculará medie si o toxicitate moderatá dupá tratament s-au micsorat concludent in ambele loturi de copii, prezentand un grad de veridicitate mai inalt in lotul de bazá (p<0.01), comparativ cu lotul de control investigational (p<0.05).
Tabelul 3
Indicii expresiei intoxicatiei tonsilogene ín loturile de studiu páná si dupá tratament
Indicii Lotul de baza, n=24 Lotul de control, n= 24
Pänä la tratament Dupä tratament Panä la tratament Dupä tratament
CIC (PEG-2,5%) (u.d.o.) 13,6±1,78 7,2±1,06^ 10,1±1,19 7,5±0,87
CIC (PEG-4,2%) (u.d.o.) 34,2±3,04 22,8±1,58b 28,5±2,18 21,6±1,92^*
CIC (PEG-8,0%) (u.d.o.) 290±27,0 187±16,2^ 243±32,6 196±20,6
Nota. Diferente statistic semnificative íntre loturile: • - 1 si 2 dupá tratament; ■ - íntre indicii lotului 1 de studiu páná si dupá tratament; □ - íntre indicii lotului de control de studiu paná si dupá tratament
Nivelurile CIC (PEG - 8,0%) cu masá moleculará micá si cea mai pronuntatá toxicitate au descrescut veridic numai la copiii lotului de bazá (p<0.01). La cei din lotul de control investigational, ín dinamica tratamentului s-a observat doar o tendintá de diminuare a nivelurilor acestui indice.
íntru íncercarea de a explica cauza eliminárii lente a complexelor imune circulante, ín special
in lotul de control, la copiii inclusi in studiu a fost analizata si dinamica activitatii de fagocitare a neutrofilelor, mentionand ca complexele imune circulante sunt eliminate din organism anume prin activitatea fagocitara a macrofagelor, monocitelor si neutrofilelor.
Astfel, capacitatea de fagocitare a neutrofilelor, analizata dupa datele testului NBT, pana la tratament a prezentat niveluri apropiate si in dinamica tratamentului a crescut veridic, prezentand dupa tratament valori cu un nivel de autenticitate statistica mai inalt in lotul de baza (p<0.001), comparativ cu lotul de control (p<0.05) (tabelul 4).
Tabelul 4
Unii indici ai fagocitozei in loturile de studiu páná si dupá tratament
Indicii Lotul de bazä, n=24 Lotul de control, n= 24
Panä la tratament Dupä tratament Panä la tratament Dupä tratament
Testul NBT (un. conv.) 0,11±0,002 0,13±0,002^ 0,12±0,002 0,13±0,002^
NF (%) 73,8±1,37 80,5±1,34h 77,3±1,32 81,4±1,15n
NF (un. conv.) 4,2±0,14 5,2±0,19^ 4,7±0,27 5,3±0,18n
Nota. Diferente statistic semnificative íntre loturile: • - 1 si 2 dupá tratament; ■ - íntre indicii lotului 1 de studiu páná si dupá tratament; □ - íntre indicii lotului de control de studiu páná si dupá tratament
Numárul neutrofilelor capabile de fagocitozá (NF), aproximativ acelasi si fárá deosebiri ín loturile de copii inclusi ín studiu, ín dinamica tratamentului s-a majorat, prezentánd, ca si pentru capacitatea de fagocitare a neutrofilelor, un nivel mai ínalt de concludentá statisticá ín lotul de bazá (p<0.01), comparativ cu lotul de control de studiu (p<0.05).
Activitatea de fagocitare a neutrofilelor (IF), ca si numárul neutrofilelor fagocitante, a avut páná la tratament aceleasi niveluri, fárá deosebiri ín loturile de copii. ín dinamica tratamentului, activitatea fago-citará a crescut ín ambele loturi de studiu. ínsá ín lotul de bazá, aceastá crestere a fost una mai concludentá (p<0.001), comparativ cu lotul de control (p<0.05).
Prin urmare, prin dinamica lentá a tuturor celor trei indici ai capacitátii de fagocitare (testul NBT, numárul si indicele fagocitar) poate fi explicatá cauza eliminárii íncetinite a complexelor imune circulante din organismul copiilor si, prin urmare, si descreste-rea lentá a nivelurilor de expresivitate a intoxicatiei tonsilogene la copiii din lotul de control. Totodatá, administrarea vaccinului SynflorixTM ca un component al terapiei de imunizare, asociatá tratamentului tera-peutic standardizat al amigdalitei cronice, conduce la activizarea capacitátii de fagocitare a neutrofilelor la copiii din lotul de bazá.
Continutul limfocitelor CD-16 (killeri naturali) cu valori apropiate si fárá deosebiri páná la tratament ín
loturile de copii, in dinamica tratamentului s-a majorat veridic doar la cei din lotul de baza (p<0.01). La copiii lotului de control, continutul limfocitelor CD-16 in dinamica tratamentului terapeutic standardizat al afectiunii nu s-a modificat (tabelul 5).
Activitatea hemolitica totala a complementului (AHTC) in dinamica tratamentului s-a intensificat, cu un nivel al concludentei statistice mult mai accentuat in lotul de baza (p<0.001), decat in lotul de control (p<0.01). Dupa tratament, AHTC a ramas veridic mai inalta la copiii lotului de baza, comparativ cu AHTC post-terapeutica la copiii lotului de control (p<0.05).
Tabelul 5
Unii indici ai rezistenteipreimune in loturile de studiu pana si dupa tratament
Lotul de baza, n=24 Lotul de control, n= 24
Indicii Pana la Dupa Pana la Dupa tratament
tratament tratament tratament
CD16 (%) 14,6±0,28 15,8±0,23b 15,3±0,34 15,3±0,31
AHTC (CH50) 52,4±1,26 60,4±1,36^ 49,7±1,33 55,8±1,42^*
AN (ln titru) 1,9±0,08 2,2±0,07^ 2,0±0,11 2,3±0,07^
VSH (mm/ora) 8,7±1,69 3,8±0,52^ 8,0±0,88 5,0±0,77n«
Nota. Diferente statistic semnificative íntre loturile: • - 1 si 2 dupá tratament; ■ - íntre indicii lotului 1 de studiu páná si dupá tratament; □ - íntre indicii lotului de control de studiu páná si dupá tratament
Anticorpii naturali (AN), de asemenea, au avut páná la tratament titruri aproape identice ín loturile de copii. ín dinamica tratamentului, titrurile anticor-pilor normali au crescut ín ambele loturi, desi ín lotul de bazá, gradul de autenticitate pentru cresterea produsá a fost unul mai ínalt (p<0.01) decát ín cel de control investigational (p<0.05).
Si pentru VSH nivelurile au fost identice si fárá deosebiri ín loturile de copii páná la tratament. ín dinamica tratamentului, nivelurile VSH s-au diminuat, ínsá descresterea acestora a fost mai accentu-atá ín lotul de bazá (p<0.01), comparativ cu cel de control (p<0.05), unde valorile post-terapeutice ale VSH au continuat sá rámáná concludent mai ínalte (p<0.05).
Prin urmare, indicii continutului limfocitelor CD16, dinamica activitátii hemolitice totale a complementului si VSH, ce caracterizeazá starea rezistentei preimune, s-au normalizat mai eficient sub actiunea terapiei de imunizare prin administrarea vaccinului SynflorixTM concomitent cu tratamentul terapeutic standardizat al afectiunii (lotul de bazá), comparativ cu tratamentul terapeutic standard (lotul de control).
Analiza unor indici ce reflectá starea reactiilor alergice si autoimune ín loturile de copii a relevat cá eozinofilele páná la tratament au avut valori ale continutului apropiate si fárá deosebiri veridice ín ambele loturi de copii. ín dinamica tratamentului, eozinofilele au prezentat o tendintá spre crestere la copiii din lotul de bazá si una de descrestere a continutului lor la copiii lotului de control (tabelul 6).
Tabelul 6
Unii indici ai reactiilor alergice si autoimune in loturile de studiu páná si dupá tratament
Indicii Lotul de baza, n=24 Lotul de control, n= 24
Pana la tratament Dupa tratament Pana la tratament Dupa tratament
Eozinofile (%) 1,6±0,24 1,9±0,27 2,2±0,35 1,5±0,22
Bazofile (%) 0,5±0,11 0,8±0,09 0,4±0,10 0,6±0,10
IgE (Ul/ml) 20±3,7 14±3,5 55±20,1 22±3,6
CD-4/CD-8 (u.c.) 2,0±0,04 2,1±0,03B 2,0±0,03 2,1±0,04
ANAcombi (u.c.) 1,1±0,09 0,5±0,05^ 1,0±0,08 0,8±0,09d*
Nota. Diferente statistic semnificative intre loturile: • - 1 si 2 dupa tratament; ■ - intre indicii lotului 1 de studiu pana si dupa tratament; □ - intre indicii lotului de control de studiu pana si dupa tratament
Bazofilele cu niveluri aproape aceleasi si fara deosebiri pana la tratament, in dinamica tratamen-tului au avut o tendinta spre crestere in ambele loturi de studiu.
Titrurile IgE in dinamica tratamentului s-au micsorat in ambele loturi de copii, insa aceasta descrestere nu a fost confirmata statistic.
Raportul CD-4/CD-8 (indicele de imunoregla-re) a avut pana la tratament aceleasi valori, fara deosebiri veridice in loturile de copii. Dupa terapie, valorile indicelui de imunoreglare s-au majorat veri-dic in lotul de baza (p<0.05), iar in lotul de control, valorile acestui indice au avut doar o tendinta de majorare.
Titrurile ANAcombi in dinamica tratamentului s-au redus in ambele loturi de copii, descresterea acestora fiind una mai accentuata si cu un grad de autenticitate mai inalt in lotul de baza (p<0.001), comparativ cu lotul de control investigational (p<0.05). In lotul de control, titrurile ANAcombi si dupa tratament au continuat sa prezinte niveluri inalte (p<0.05) fata de lotul de baza.
Prin urmare, aplicarea terapiei de imunizare prin administrarea vaccinului Synflorix™ in cadrul tratamentului complex al afectiunii (copiii lotului de baza), comparativ cu tratamentul terapeutic standardizat (copiii lotului de control), asigura mai eficient diminuarea nivelurilor inalte ale indicilor specifici reactiilor autoimune (ANAcombi) si nu induce o
alergizare suplimentará a organismului copiilor (cu exceptia unei cresteri neesentiale a indicelui de imu-noreglare CD-4/CD-8 de la 2,0±0,04 la 2,1±0,03).
Titrurile ASL-O, care nu s-au deosebit veridic În loturile de copii pâná la tratament, dupá acesta au crescut concludent doar În lotul de bazá (p<0.05). La copiii lotului de control, ASL-O a prezentat doar o tendintá de crestere, pástmnd dupá tratament titruri concludent mai scázute (p<0.01) (tabelul 7).
Tabelul 7
Titrurile ASL-O, PCR и FR în loturile de studiu pânà si dupà tratament
Indicii Lotul de baza, n=24 Lotul de control, n= 24
Pâna la tratament Dupa tratament Pâna la tratament Dupa tratament
ASL-O (UI/ml) 191±40,6 288±21,4i 119±30,9 140±30,6t
PCR (mg/dl) 1,7±0,10 0,1±0,09 1,5±1,12 0,8±0,38
FR (UI/ml) 0,3±0,22 0±0,0 0,7±0,68 0,8±0,53
Notà. Diferente statistic semnificative Între loturile: • - 1 si 2 dupá tratament; i - Între indicii lotului 1 de studiu pâná si dupá tratament; □ - Între indicii lotului de control de studiu pâná si dupá tratament
În dinamica tratamentului, PCR a avut doar tendinte de descrestere a nivelurilor sale.
Nivelurile FR, la fel de scázute si fárá deosebiri veridice În loturile de copii pâná la tratament, În dinamica terapiei au avut o tendintá spre scádere În lotul de bazá si una de crestere În cel de control, ambele neconfirmate statistic.
Astfel, În cazul indicilor analizati se poate observa cresterea doar a titrurilor ASL-O, rezultat care poate fi Încadrat În procesul de imunizare prin vac-cinare, asociat tratamentului terapeutic standardizat al afectiunii (lotul de bazá).
Sensibilizarea limfocitelor T la antigenele strep-tococului (TTBL-streptococ) În dinamica tratamentului a crescut veridic la copiii lotului de bazá (p<0.05). În lotul de control, acest indice a avut În dinamicá o tendintá spre descrestere, continuând si dupá tratament sá prezinte niveluri veridic mai scázute decât la copiii lotului de bazá (p<0.001) (tabelul S).
Pentru sensibilizarea limfocitelor T la antigenele stafilococului (TTBL-stafilococ) a fost caractersticá o dinamicá similará: acest indice s-a majorat autentic numai la copiii lotului de bazá (p<0.01), pe când la cei din lotul de control investigational a avut o tendintá de micsorare, pástmnd niveluri de sensibilizare specificá veridic mai scázute decât la copiii lotului de bazá (p<0.001).
Tabelul В
Sensibilizarea limfocitelor Т la antigenele bacteriene si mico-bacteriene în loturile de studiu pânà si dupà tratament
Lotul de baza, n=24 Lotul de control, n= 24
Indicii Pâna la Dupa Pâna la Dupa
tratament tratament tratament tratament
TTBL-streptococ (%) 3,5±0,30 4,2±0,16i 2,9±0,28 2,5±0,25»
TTBL-stafilococ (%) 2,4±0,13 2,9±0,11i 2,0±0,24 1,8±0,18t
TTBL-pneumococ (%) 0,7±0,04 1,0±0,06i 0,8±0,15 0,7±0,10»
TTBL-tuberculin (%) 2,2±0,09 2,4±0,09i 2,0±0,21 1,8±0,17»
Notà. Diferente statistic semnificative Între loturile: • - 1 si 2 dupá tratament; i - Între indicii lotului 1 de studiu pâná si dupá tratament; □ - Între indicii lotului de control de studiu pâná si dupá tratament
Sensibilizarea specificá celulará la antigenele pneumococului (TTBL-pneumococ), cu niveluri apropiate si fárá deosebiri În loturile de copii pâná la tratament, În dinamicá si-a crescut veridic nivelurile În lotul de bazá (p<0.001), iar În lotul de control a avut doar o tendintá de descrestere, care dupá tratament au continuat sá mi^ná veridic mai scázute decât la copiii lotului de bazá (p<0.05).
Nivelurile de sensibilizare celulará la antigenele de micobacterii de tuberculozá (MBT), apropiate va-loric si fárá deosebiri În loturile de studiu pâná la tratament, În dinamicá au crescut de asemenea, În lotul de bazá (p<0.05); În lotul de control s-a observat doar o tendintá de descrestere a nivelurilor acestui indice care dupá terapie au rámas În continuare concludent mai scázute, comparativ cu lotul de bazá (p<0.01).
Deci, asocierea terapiei de imunizare prin vacci-nare la tratamentul terapeutic standardizat al afectiunii duce la o crestere nesemnificativá a nivelurilor de sensibilizare specificá celulará la antigenele strepto-cocului, stafilococului, pneumococului si MBT, ceea ce corespunde procesului de vaccinare. La copiii lotului de control, care au fost supusi numai tratamentului standardizat al amigdalitei cronice, modificári veridice În dinamica acestuia nu s-au produs.
Toti indicii cantitativi si functionali ai limfocitelor T analizati au avut valori aproape identice În loturile de studiu pâná la tratament (tabelul 9).
Continutul total al limfocitelor T În dinamica tratamentului s-a majorat atât În lotul de bazá (p<0.001), cât si În lotul de control (p<0.01).
Activitatea functionalá a limfocitelor T (TTBL+PHA), apreciatá dupá datele testului de transformare blasticá a limfocitelor, În dinamica tratamentului a crescut concludent si la copiii lotului de bazá (p<0.001), si la cei ai lotului de control (p<0.05).
Continutul limfocitelor Т (CD3), de asemenea, s-a majorat dupá terapie atât În lotul de bazá (p<0.001), cât si În lotul de control (p<0.05).
Tabelul 9
Indicii cantitativisi functionali ai limfocitelor Tin loturile de copii páná si dupá tratament
Indicii Lotul de baza, n=24 Lotul de control, n= 24
Pana la tratament Dupa tratament Pana la tratament Dupa tratament
Limfocite (%) 36,8±0,77 43,1±0,69^ 37,3±0,66 40,8±0,90^
TTBL+PHA (%) 65,9±0,70 68,4±0,65^ 66,8±0,79 69,2±0,67^
CD3 (%) 65,7±0,71 69,7±0,46^ 67,1±0,98 69,5±0,64^
CD4 (%) 42,3±0,35 43,6±0,30^ 41,6±0,29 42,1±0,31^
CD8 (%) 20,9±0,49 20,4±0,19 20,4±0,29 20,7±0,40
Notá. Diferente statistic semnificative íntre loturile: • - 1 si 2 dupá tratament; ■ - íntre indicii lotului 1 de studiu páná si dupá tratament; □ - íntre indicii lotului de control de studiu páná si dupá tratament
Continutul limfocitelor T-helper (CD4) ín dina-micá s-a majorat veridic la copiii din lotul de bazá (p<0.01), pe cánd la cei din lotul de control a fost observatá doar o tendintá de crestere a valorilor acestui indice. De aceea, subpopulatiile de CD4 au continuat si dupá tratament sá prezinte valori veridic mai mari ín lotul de bazá decát ín lotul de control (p<0.01). Limfocitele T-supresor (CD8) ín dinamicá - fárá modificári atát ín lotul de bazá, cát si ín cel de control.
Astfel, asocierea terapiei de imunizare prin vaccinare la tratamentul standardizat al amigdalitei cronice are o actiune mai eficientá asupra dinamicii de normalizare a indicilor modificati ai limfocitelor T (majorarea continutului total al limfocitelor, cresterea continutului si activitátii functionale a limfocitelor T). De asemenea, si cresterea continutului limfocitelor T- helper la copiii lotului de bazá poate fi tradusá prin efectele stimulatoare ale vaccinului Synflorix™.
Continutul limfocitelor B (CD20) a avut o dinamicá terapeuticá favorabilá ín lotul de bazá, mic-sorándu-se veridic (p<0.01), iar ín lotul de control continutul limfocitelor CD20 a avut doar o tendintá de descrestere a valorilor (tabelul 10).
Tabelul 10
Indicii cantitativi si functionali ai limfocitelor B in loturile de studiu páná si dupá tratament
Indicii Lotul de baza, n=24 Lotul de control, n= 24
Pana la tratament Dupa tratament Pana la tratament Dupa tratament
CD20 (%) 9,9±0,44 8,4±0,27^ 8,6±0,55 8,1±0,62
IgG (gr/l) 9,9±0,24 10,5±0,27 10,8±0,56 10,7±0,37
IgA (gr/l) 0,7±0,07 1,2±0,10^ 1,0±0,09 1,2±0,06
IgM (gr/l) 1,1±0,07 1,4±0,06^ 1,1±0,08 1,2±0,06^
Notá. Diferente statistic semnificative íntre loturile: • - 1 si 2 dupá tratament; ■ - íntre indicii lotului 1 de studiu páná si dupá tratament; □ - íntre indicii lotului de control de studiu páná si dupá tratament
Titrurile IgG nu s-au deosebit veridic in loturile de studiu páná la tratament si in dinamica terapiei nu s-au modificat.
Titrurile IgA, fárá deosebiri veridice in ambele loturi páná la tratament, dupá acesta au crescut concludent numai in lotul de bazá (p<0.05). ín lotul de control, acest indice a avut doar o tendintá de crestere post-terapeuticá.
Nivelurile IgM, in dinamica tratamentului, au crescut autentic in lotul de bazá (p<0.01). ín lotul de control, majorarea nivelurilor IgM a fost doar la nivel de tendintá. De aceea, la acesti copii, nivelurile post-terapeutice ale IgM au continuat sá rámáná veridic mai mici decát la copiii lotului de bazá (p<0.01).
ín baza celor expuse se poate rezuma cá admi-nistrarea vaccinului Synflorix™ in complex cu terapia-standard contribuie la normalizarea continutului de limfocite B (CD20). ín acelasi timp, drept urmare a procesului de vaccinare se observá cresterea titrurilor IgA si IgM.
Analiza retelei citokinice in loturile de copii inclusi in studiu demonstreazá cá titrurile citokinei proinflamatoare TNF-a nu s-au deosebit veridic in loturile de studiu páná la tratament, iar dupá tratament acestea s-au diminuat mai evidentiat in lotul de bazá (p<0.001) decát in cel de control (p<0.05). Astfel, dupá tratament titrurile citokinei proinflamatoare TNF-a au fost concludent mai scázute in lotul de bazá decát in lotul de control (p<0.05) (tabelul 11).
Tabelul 11
Unele componente ale retelei citokinice in loturile de studiu páná si dupá tratament
Indicii Lotul de baza, n=24 Lotul de control, n= 24
Pana la tratament Dupa tratament Pana la tratament Dupa tratament
TNF-a (pg/ml) 1,5±0,1 0,7±0,08^ 1,5±0,13 1,0±0,16a^
IL-8 (pg/ml) 102±15,6 53±18,6^ 138±32,6 107±25,7^
IL-1P (ng/ml) 101±13,3 29±7,10^ 83±13,0 51±7,5^
IL-4 (pg/ml) 13,7±1,68 21,0±1,19^ 10,8±1,02 15,8±2,17^
Notá. Diferente statistic semnificative íntre loturile: • - 1 si 2 dupá tratament; ■ - íntre indicii lotului 1 de studiu páná si dupá tratament; □ - íntre indicii lotului de control de studiu páná si dupá tratament
Nivelurile citokinei proinflamatoare IL-8, fárá deosebiri veridice ín loturile de studiu páná la tratament, ín dinamica acestuia s-au micsorat substantial la copiii lotului de bazá (p<0.001), comparativ cu dinamica micsorári acestui indice la copiii lotului de control (p<0.05).
Dinamica a fost una similará si pentru citokina proinflamatoare IL-1p. Fárá deosebiri concludente páná la tratament, ín dinamicá IL-1p si-a redus substantial nivelurile ín lotul de bazá (p<0.001), com-
parativ cu cel de control (p<0.05). Dupá tratament, citokina proinflamatoare IL-1p a avut niveluri mult mai scázute ín lotul de bazá decát ín lotul de control (p<0.05).
Titrurile citokinei antiinflamatoare IL-4, apropiate ín loturile de studiu páná la tratament, ín dinamicá au crescut veridic, gradul de autenticitate pentru nivelurile crescute ale acestora fiind unul mai ínalt ín lotul de bazá (p<0.01) decát ín cel de control (p<0.05). Drept rezultat, titrurile dupá tratament ale citokinei proinflamatoare IL-4 au fost mai ínalte la copiii lotului de bazá decát la cei din lotul de control (p<0.05).
Deci, se poate rezuma cá terapia de imunizare cu vaccinul Synflorix™, asociatá tratamentului stan-dardizat al amigdalitei cronice are o actiune mai favorabilá asupra profilului citokinic, diminuánd nivelurile citokinelor proinflamatoare (TNF-a, IL-8, IL-1p) si majoránd titrurile celor antiinflamatoare (IL-4). '
Indicele leucocitar de reactivitate imuná (ILR), care se calculeazá pe baza coponentelor formulei leucocitare si reflectá orientativ starea reactivitátii imune, a avut valori aproape identice ín loturile de copii páná la tratament. ín dinamicá, ILR s-a majorat ín ambele loturi de copii, demonstránd o crestere a cotelor sale valorice mai concludentá la copiii lotului de bazá (p<0.001) decát la cei ai lotului de control (p<0.01) (tabelul 12).
Тabelul 12
Unii indici ai reactivitátii imune ín loturile de studiu páná si dupá tratament
Indicii Lotul de bazä, n=24 Lotul de control, n= 24
Panä la tratament Dupä tratament Panä la tratament Dupä tratament
ILR (u.c.) 0,65±0,018 0,77±0,029^ 0,67±0,021 0,78±0,024^
IA (u.c.) 0,66±0,019 0,78±0,028^ 0,66±0,019 0,78±0,030^
Notá. Diferente statistic semnificative íntre loturile: • - 1 si 2 dupá tratament; ■ - íntre indicii lotului 1 de studiu paná si dupá tratament; □ - íntre indicii lotului de control de studiu paná si dupá tratament
Indicele de adaptare (IA), de asemenea, se calculeazá ín baza elementelor formulei leucocitare a sangelui periferic, acesta reflectand orientativ starea capacitátii adaptogene ca indicator al reactivitátii imune a organismului. IA a avut niveluri identice ín loturile de copii si ín dinamicá s-a majorat veridic ín ambele loturi de studiu. Este notabil cá cresterea acestui indice a fost una mai accentuatá ín lotul de bazá (p<0.001) decat ín cel de control (p<0.001).
Indicii analizati - de reactivitate imuná si de adaptare - coreleazá dupá dinamica lor cu alti indici ai reactivitátii imune si pot fi aplicati ín evaluarea ex-
presá a reactivitátii imune si a capacitátii de adaptare a organismului copiilor cu amigdalitá cronicá.
Tabelul 13
Numárul infectiilor respiratorii acute ale cáilor respiratorii superioare, anginelorsi administrárii antibioticelorpe par-cursul unui an
Lotul de bazä, n=24 Lotul de control, n= 24
Indicele Panä la tratament Dupä tratament Panä la ratament Dupä tratament
IRA (c.a.) 7,1±0,25 2,6±0,58^ 7,7±0,21 5,1±0,22^«
Angini (c.a.) 1,21±0,275 0,33±0,235^ 0,83±0,351 0,42±0,237
Antibioterapie 5,7±0,18 1,3±0,42^ 6,4±0,30 2,8±0,32d»
(c.a.)
Notá. (c.a.) - cazuri pe parcursul unui an. Diferente statistic semnificative íntre loturile: • - 1 si 2 dupá tratament; ■ -íntre indicii lotului 1 de studiu paná si dupá tratament; □ - intre indicii lotului 2 de studiu paná si dupá tratament
Numárul infectiilor respiratorii acute (IRA) pe parcursul anului in ambele loturi de copii, paná la indicarea tratamentului, era aproximativ egal (tabelul 13). Dupá efectuarea tratamentului conservator complex copiilor din lotul de bazá, cu aplicarea vaccinoterapiei, numárul IRA pe parcursul unui an a scázut veridic (p<0.001). Dupá tratamentul efectuat, in lotul de control de asemenea a scázut veridic numárul de IRA, dar nu atat de semnificativ ca in lotul de bazá (p<0.001). Ca urmare, numárul de IRA dupá tratamentele efectuate a rámas veridic mai inalt la copiii lotului de control, comparativ cu copiii lotului de bazá (p<0.001).
Numárul mediu de angini in ambele loturi de copii, pe parcursul anului, paná la indicarea tratamentului era aproximativ egal. Dupá tratament, in lotul de bazá numárul de angini la copii s-a micsorat veridic (p<0.05), spre deosebire de lotul de control. Din grupul de copii cu amigdalitá cronicá decom-pensatá ai lotului de bazá (5 copii), la 3 copii s-a apreciat o dinamicá clinicá pozitivá in catamnezá, care se caracteriza prin micsorarea numárului de IRA si lipsa anginelor. La 2 copii s-a efectuat amig-dalectomia din cauza anginelor frecvente si indicilor imunologici, care indicau schimbári negative ale reactivitátii imune, cu posibile complicatii din partea altor organe si sisteme.
Din grupul de copii cu amigdalitá cronicá de-compensatá ai lotului de control (5 copii), la 2 s-a atestat o dinamicá clinicá slab pozitivá in catamnezá, care se caracteriza prin micsorarea neinsemnatá a numárului de IRA, la 3 copii s-a efectuat amigda-lectomia din cauza anginelor frecvente si a indicilor imunologici, care indicau schimbári negative ale reactivitátii imune.
Numärul mediu al indicärii antibioterapiei în ambele loturi de copii pänä la administrarea tratamentului era aproximativ egal. Dupä efectuarea tratamentului, numärul respectiv a scäzut veridic în ambele loturi de copii (p<0.001). Totusi, numärul de indicatii ale antibioterapiei în lotul de control a devenit veridic mai mare în comparatie cu aplicarea antibioticote-rapiei în lotul de bazä (p<0.01).
În urma tratamentului imunomodulator cu vaccinul Synflorix™, concomitent cu terapia conser-vatoare standard, la copiii cu amigdlitä cronicä nu au fost înregistrate reactii adverse sau complicatii.
Concluzii
Analiza comparativä a unor indici ai reactivitätii imune si rezistentei preimune la copiii cu amigdalitä cronicä compensatä pänä si în dinamica tratamentului complex al afectiunii, cu administrarea vaccinului SynflorixTM în calitate de terapie de imunizare, versus tratamentul standardizat al afectiunii a permis a releva unele aspecte si a deduce unele concluzii.
La copiii cu amigdalitä cronicä se determinä manifestäri ale deplasärii formulei leucocitare sang-vine spre„stânga"si o dinamicä lentä de normalizare a componentelor acesteia, în special la cei supusi doar tratamentului terapeutic standardizat (lotul de control), ceea ce conduce la descresterea mult mai incetinitä a intoxicatiei tonsilogene în organismul co-piilor - tablou confirmat si prin dinamica foarte lentä a activitätii fagocitare a macrofagelor, monocitelor si neutrofilelor, prin care sunt eliminate din organism complexele imune circulante. De asemenea, si dinamica lentä a tuturor celor trei indici ai capacitätii de fagocitare (testul NBT, numärul fagocitar si indicele fagocitar), la copiii cu amigdalitä cronicä tratati prin metode terapeutice standardizate, explicä cauza eliminärii lente a complexelor imune circulante din organism si, prin urmare, si a descresterii lente a nive-lurilor de intoxicare tonsilogenä la acesti copii. Administrarea vaccinului SynflorixTM copiilor cu amigdalitä cronicä în cadrul tratamentului complex al afectiunii activizeazä la acestia procesele de normalizare a indicilor modificati ai capacitätii de fagocitare.
Pästrarea activitätii sistemului reticulo-endote-lial la un nivel înalt dupä terapie la copiii lotului de bazä este legatä de prezenta în organism a vaccinului Synflorix™, adicä a antigenului. Totusi, în dinamicä la acesti copii se observä o tendintä de diminuare a activitätii sistemului reticulo-endotelial, ceea ce poa-te fi explicat printr-un proces de vaccinare normal, färä efecte adverse ale vaccinului administrat asupra organismului copiilor.
Alti indici analizati, cum ar fi continutul CD-16, titrurile anticorpilor normali, dinamica activitätii hemolitice totale a complementului si VSH - indici
ce caracterizeazá starea rezistentei preimune, de asemenea confirmá o evolutie a lor mai favorabilá sub actiunea tratamentului complex al amigdalitei cronice prin terapia de imunizare cu vaccinul Synflorix™.
Asocierea terapiei de imunizare prin vaccinare la tratamentul standardizat al amigdalitei cronice contribuie la scáderea semnificativá a indicilor de su-pranormá specifici reactiilor autoimune (ANAcombi) si nu induce o alergizare suplimentará a copiilor (cu exceptia majorárii indicelui de imunoreglare CD-4/CD-8), comparativ cu metodele terapeutice standardizate.
Includerea terapiei de imunizare ín schema de tratament al amigdalitei cronice conduce la o majorare nesemnificativá a nivelurilor de sensibilizare specificá a organismului copiilor la antigenele streptococului, stafilococului, pneumococului si MBT, ceea ce corespunde tabloului procesului de vaccinare, ín comparatie cu copiii tratati prin metode terapeutice, la care nu s-au produs modificári veridice ale acestor indici.
Administrarea vaccinului SynflorixTM ín cadrul tratamentului complex al amigdalitei cronice activi-zeazá procesele de normalizare a indicilor modificati ai limfocitelor T (majorarea continutului de limfocite, a continutului si activitátii functionale a limfocitelor T) si limfocitelor B. Se observá cresterea continutului de subpopulatii T-helper (CD4) si a titrurilor ASL-O, IgA si IgM, ceea ce reprezintá o reflectie a procesului de vaccinare.
Terapia de imunizare prin vaccinare, ín complex cu metodele standardizate de tratament al amigdalitei cronice, contribuie la eficientizarea profilului citokinic al copiilor, diminuánd nivelurile de supranormá a citokinelor proinflamatoare TNF-a, IL-8 si IL-1p si crescánd titrurile scázute ale citokinei antiinflamatoare IL-4.
Prin urmare, terapia de imunizare cu vaccinul SynflorixTM are o actiune complexá de normalizare a caracterului tulburárilor reactivitátii imune si rezistentei preimune ale organismului copiilor cu amigdalitá cronicá si asigurá o eficientizare clinico-imunologicá accentuatá, comparativ cu metodele standardizate de tratament, care activizeazá mai putin eficient evolutia favorabilá a indicilor dereglati imuni si preimuni.
Bibliografie
1. Albickij V.Ju., Baranov A.A. Sickly children. Clinical and social aspects. Way of recovery. Tn: Izdatelstvo Saratovskogo universiteta, 1986, p. 184.
2. Chebykina A.B. Clinical and functional status and the immune response to influenza virus in vaccinated patients with bronchial asthma and chronic obstructive pulmonary disease. Avtoref. diss. k.m.n., 2012, p. 24.
3. Danilov L. Amigdalita cronica la copii. Monografie, 2014, p. 212.
4. Danilov L. Amigdalita cronica la copii. Recomandari metodice. 2011, p. 17-19.
5. Danilov L. Problema amigdalitei cronice in otorinolarin-gologie §i pediatrie (sinteza de literatura). tn: Buletin de perinatologie, 2013, vol. 58 , nr. 2; vol. 59, nr. 3, p. 143-148.
6. Dzhamaludinov Ju. A. Integrative assessment methodology for the immune system in sickly children with pathology of ENT-organs. In: Avtoref. diss. d.m.n., 2008, p. 48.
7. Garashhenko T.I. The role of topical immunomodulators of bacterial pathogens in the control of the upper respiratory tract and often chronically ill children. In: Vopr. sovr. pediatrii, 2003, vol. 2, nr. 5, p. 28-34.
8. Garashhenko T.I., Ilenko L.I. Garashhenko M.V. Possibility of reducing the carrier of pathogens in the oropharynx in sickly children. In: Detskie infekcii, 2004, nr. 2, p. 38-42.
9. Gavalov S.M. Long and often ill children. Novosibirsk,1993, p. 283.
10. Ghinda S., Brumari A., Donica A. Metoda determinarii starii reactivitatii imunologice a organismului. Certificat de inovator, 1996, nr. 398.
11. Ghinda S., Frunze N., Chirojca V. Metoda de determinare a reactiilor de adaptare a organizmului dupa leucoformula. Certificat de inovator, 1997, nr. 3.
12. Ghinda S., Sofronie S., Chirojca V. Metodaconcomitenta de determinare a CIC cu masa moleculara joasa, medie §iinalta. Certificat de inovator, 2008, nr. 46.
13. Ginda S.S. Modifikatia mikrometoda reaktii blasttransformatii limfotitov. tn: Laboratornoe delo, 1982, nr. 8, p. 23-25.
14. Grinevich JU.A., Kamenec L.JA. Fundamentals of Clinical Immunology of tumors. In: Zdorovja, 1986, p.158.
15. Korovina N.A., Zaplatnikov A.L., Cheburkin A.V., Zaha-rova I.N. Immunotherapy in frequently and chronically ill children. Rukovodstvo dlja vrachej, 2001, p. 68
16. Kostinov M.P., Chuchalin A.G., Chebykina A.B. Vaccine-induced immunity to influenza in the first time and re-vaccinated patients with bronchopulmonary pathology. In: Immunologija, 2011, nr. 6, p. 306-310.
17. Kytko O. V. Vaccine prophylaxis of recurrent otitis media and recurrent and chronic rhinosinusitis in chronically ill children. Avtoref. diss... d.m.n., 2007, p. 29-30.
18. Lopatin A.S. Surgical treatment of children with chronic rhinosinusitis. In: ZHUNGB, 2000, nr. 3, p. 132-138.
19. Markova T.P. Effectiveness of different methods using a mixture of bacterial lysates for the prevention of exacerbations of chronic respiratory tract infections in often sickly children. In: Vopr. prakt. pediatrii, 2010, vol. 5, nr. 8, p. 75-80.
20. Markova T.P., Chuvirov D.G. Long and often ill children. In: MedLinks Banner Exchange, p. 6.
21. Park B.H. et al. Infection and Nitroblue-tetrazolium Reduction by Neutrophils. In: The Lancet, 1968, vol. 11, nr. 7567, p. 532-534.
22. Pavlovich S.A. Osnovi immunologhii. In: Vyshejshaja shkola, 1998, p. 114.
23. Protasov A. D. Immunological and clinical effects of combined use of pneumococcal vaccine, Haemophilus influenzae type b infections and influenza in patients with chronic obstructive pulmonary disease. Avtoref. diss. k.m.n., 2012, p. 23.
24. Reznikova L.S. Complement and its importance in the immunological reactions. In: Medicina, 1967, p. 272.
25. Ryzhov A. A. Vaccines "Pneumo-23" and "Act-HIB" in the prevention and treatment of chronic lung disease in children. Avtoref. diss. k.m.n., 2004, p. 22.
26. Tatochenko V.K., Botvin'eva V.V., Izvol'skaja Z.A. About frequent respiratory disease in children. In: Pediatrija, 1987, nr. 6, p. 37-41.
27. Timothy F. Murphy. Respiratory infections caused by non-typeable Haemophilus influenza. In: Current Opinion in Infect. Dis., 2003,vol. 16, nr. 2, p. 129-134.
28. Uchajkin V.F. Acute respiratory infections in children. In: Detskij doktor, 1999, nr. 1, p.33.
Prezentat la 13.03.2015
Lucian Danilov, dr. st. med., conf. univ.,
Catedra Otorinolaringologie,
Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu
tel.: 022 725200; 069276088
e-mail: [email protected]
