CC BY
7REACTIILE DE ADAPTARE §I INDICATORII REACTIVITÀTII IMUNE ÎN TUBERCULOZA PULMONARÀ SUB INFLUENTA ADAPTOGENULUI BioR
Olga CALENDA1, Serghei GUINDA1, Evelina LESNIC2,
4MSP Institutul de Ftiziopneumologie Chiril Draganiuc, 2Universitatea de Stat de Medicina çi Farmacie Nicolae Testemitanu
Summary
Adaptative reactions and immune reactivity indices in pulmonary tuberculosis under BioR influence
Tuberculosis is a multifactorial disease, with the evolution and response to treatment being determined by the interaction between the genotype of M. tuberculosis and the human genotype. Immunological treatment is an important pathogenetical treatment of tuberculosis. BioR medicine obtainedfrom the biomass of Spirulina platensis exhibits an antioxidant activity, and immunomodulator activity. The aim of the research was the comparative analysis of general nonspecific adaptation reactions (RANG) and immune reactivity indices in patients with pulmonary tuberculosis treated with immunomodulator drug BioR. Adaptive reactions and immune reactivity indices were analyzed in a total number of 114 patients hospitalized in clinical subdivisions of IMSP Institute of Pneu-mophthysiology "Chiril Draganiuc". Association of the BioR to the standard treatemtn encrease the efficiency of the structure and dynamics of RANG levels. The combination of adaptogenic drug BioR with anti-TB treatment enhances its efficacy, demonstrated by normalizing of the structure of RANG, shows ths adaptogenic activity, immune modulation and desintoxication activity. BioR can be recommended for inclusion as imuune modulator in the anti-TB treatment with the aim to ensure an optimum effectiveness.
Keywords: tuebrculosis, stress, adaptability reactions, BioR, immune reactivity
Резюме
Адаптивные реакции и иммунологические показатели у больных туберкулезом легких под действием адаптогена BioR
Туберкулез является многофакторным заболеванием, эволюция и ответ на лечение которого определяются взаимодействием между генотипом М. туберкулеза и человеческим генотипом. Иммунологическое лечение имеет привилегированное место в патогенетической терапии туберкулеза. Препарат BioR, полученный из биомассы спирулина, является антиоксидантом и иммуномодулятором. Целью исследования был сравнительный анализ общих неспецифических адаптационных реакций у больных туберкулезом легких под действием иммуномодулирующего препарата BioR. Адаптивные реакции были проанализированы у 114 пациентов, госпитализированных в клинических подразделений Института пневмофтизиологии «Кирилл Драганюк». Результаты показывают эффективность на уровне структуры и динамики адаптивных реакций. Комбинация противотуберкулезного лечения с препаратом BioR увеличивает эффективность лечения, ведёт к нормализации структуры адаптивных реакций и может быть рекомендована для включения в схему лечения туберкулеза в целях обеспечения оптимальной эффективности.
Ключевые слова: туберкулез, стресс, адаптивные реакции, BioR, иммуномодулятор
Introducere
Tuberculoza este o boalä multifactoria-lä, ale cärei evolutie si räspuns la tratament sunt determinate de interactiunea dintre genotipul M. tuberculosis si genotipul uman [10]. Postulatele de bazä ale biomedicinei constau în aprecierea organismului uman ca un sistem integru, iar perturbärile aces-tuia trebuie identificate ca tintä a mäsurilor terapeutice aplicate cu scop de optimizare a autoregulärii, regenarärii, adaptärii si au-tovindecärii lui. De gradul de mentinere a functionalitätii acestor mecanisme depinde eficacitatea tratamentului aplicat.
Tratamentul imunologic are loc privilegiat în cadrul tratamentului patogenetic al tuberculozei prin introducerea individuali-zatä a preparatelor imunomodulatoare cu actiune adaptogenä, antioxidantä, imunore-gulatoare si de dezintoxicare [11]. Asocierea terapiei imunocorectoare la tratamentul antituberculos contribuie la reducerea ni-velului intoxicatiei endogene, de asemenea reduce frecventa si intensitatea reactiilor adverse si asigurä o ratä mai maltä a succe-sului terapeutic [8].
Preparatele adaptogene stimuleazä re-zistenta imunä celularä, reduce intensitatea perturbärilor umorale si amplificä rezistenta nespecificä, perturbatä dupä infectarea cu M. tuberculosis si tratamentul antituberculos. Au fost publicate rezultate privind nmbunä-tätirea ratei succesului terapeutic ca urmare a individualizärii terapeutice prin aplicarea tratamentului adaptogen [5, 9].
În decursul ultimului deceniu, în Institutul de Microbiologie si Biotehnologie al Academiei de Stiinte a Moldovei a fost ela-boratä biotehnologia obtinerii preparatului BioR în baza biomasei cianobacteriei Spirulina platensis [1]. Iar în cadrul Laboratorului de imunologie si alergologie al IMSP Institutul de Ftiziopneumologie Chiril Draganiuc a fost evaluatä activitatea lui imunocorectoare in vitro, în concordantä cu aspectele clinice si paraclinice ale pacientilor investigati.
Partea activä a preparatului BioR este formatä dintr-un complex de aminoacizi în
во
stare libera si în componenta oligopeptidelor din care 78% sunt aminoacizi activi: glicina, valina, alanina, aci-dul glutamic, acidul asparagic, arginina, serina si treo-nina, triptofanul, cisteina, acidul gama aminobutiric. Acesti aminoacizi, asociati polizaharidelor, macro- si microelementelor (Mn, Fe, Zn, Cu, Se, Cr), manifesté actiune antioxidantâ, stabilizatoare a membranelor celulare si actiune imunomodulatoare [1].
Preparatul imunocorector BioR este distribuit în capsule 5 mg, posedâ actiune antioxidantâ da-toritâ normalizârii metabolismului glutationului (stimularea sintezei enzimelor ciclului glutationic: glutationreductazei, glutationperoxidazei, glutation-S-transferazei), asigurâ mentinerea echilibrului dintre sistemul de oxidare peroxidicâ a lipidelor si sistemul antioxidant (reduce radicalii liberi ai oxigenului, conjugatelor dienice, dialdehidei malonice si creste activitatea antioxidantâ a enzimelor superoxid dis-mutazei, catalazei, tocoferolului, enzimelor glutati-onice), normalizeazâ schimbul energetic, stimuleazâ procesele de regenerare a tesuturilor, amelioreazâ imunitatea celularâ si umoralâ [1].
Astfel, se demonstreazâ efectul adaptogen benefic al noilor produse autohtone, pentru inclu-derea lor în regimurile standardizate de tratament antituberculos
Scopul cercetârii a constat în analiza compa-rativâ a reactiilor de adaptare nespecifice generale (RANG) si a indicatorilor reactivitâtii imune celulare si nespecifice la bolnavii de tuberculozâ pulmonarâ sub actiunea preparatului adaptogen autohton BioR.
Material si metode
Designul studiului a constat în analiza unui numâr de 114 bolnavi, internati în subdiviziunile clinice ale IMSP Institutul de Ftiziopneumologie Chiril Draganiuc. Înaintea tratamentului, persoanelor incluse în studiu li s-a evaluat scorul RANG conform programului antistres [10]:
Grupul 1 - 30 bolnavi de tuberculozâ rezisten-tâ, tratati cu preparate anti-TBC si preparatul BioR (Rez-BioR+);
Grupul 2 - 30 bolnavi de tuberculozâ rezistentâ, tratati cu preparate anti-TBC (Rez-BioR-);
Grupul 3 - 27 bolnavi de tuberculozâ sensibi-lâ, tratati cu preparate anti-TBC si preparatul BioR (Sens-BioR+);
Grupul 4 - 27 bolnavi de tuberculozâ sensibilâ, tratati cu preparate anti-TBC (Sens-BioR-).
Grupurile au fost similare conform criteriilor: sex, vârstâ, diagnostic, fapt ce a permis compara-bilitatea rezultatelor. Preparatul BioR, distribuit în capsule de 5 mg (producâtor Ficotehfarm SRL), s-a administrat câte 1 comprimat de douâ ori în zi (di-mineata si seara), timp de 20 de zile.
Rezultate si discutii
Analiza repartizârii bolnavilor în grupurile formate demonstreazâ distributia uniformâ a acestora atât dupâ sex, cât si dupâ vârstâ, fapt ce confirmâ corectitudinea selectârii grupurilor investigate (ta-belul 1).
Tabelul 1
Distributia bolnavilor conform sexului si vârstei (nr. abs., M±m)
Sexul Rez-BioR+ Rez-BioR- Sens-BioR+ Sens-BioR-
Masculin 25 25 20 20
Feminin 5 5 7 7
Vârsta (ani) 35,7±2,14 37,0±2,23 36,0±1,99 40,1±2,52
Analiza datelor obtinute demonstreazá cá, atat in grupul Rez-BioR+, cat si in grupul Rez-BioR-, paná la tratament au predominat reactiile de„Stres"si„An-trenament", reactiile de „Activare calmá si „Activare inaltá" fiind identificate mai rar. Printre bolnavii din grupurile cu tuberculozá sensibilá la medicamente: Sens-BioR+ si Sens-BioR- paná la tratament au predominat reactiile de „Antrenament", urmate de reactiile „Stres", apoi de cele de „Activare calmá", iar reactiile de „Activare inaltá" s-au intalnit rar. Luand in consideratie specificitatea tuberculoasá a pato-logiei in ambele grupuri, mentionám cá rezultatele obtinute sunt logice (tabelul 2).
Tabelul 2
Structura RANG sub actiunea preparatului adaptogen BioR (%, M±m)
Reactiile RANG 1 2 1 2
Rez-BioR+ Rez-BioR-
Stres 43,3±9,20 10,0±5,57* 40,0±9,10 23,3±7,85
Antrenament 40,0±9,10 20,0±7,43 43,3±9,20 36,7±8,95
Activare calma 13,3±1,34 53,3±9,26* 13,3±1,34 13,3±1,34
Activare inaltá 3,3±3,33 13,3±6,31 3,3±3,33 10,0±5,57
Sens-BioR+ Sens-BioR-
Stres 25,9±8,59 11,1±6,16 37,0±9,47 18,5±7,62
Antrenament 48,1±9,80 25,9±8,59 40,7±9,64 37,0±9,47
Activare calmá 14,8±1,34 37,0±9,42* 14,8±1,34 33,3±9,25
Activare inaltá 7,4±5,14 25,9±8,59 7,4±5,14 11,1±6,16
Nota. * - diferentá statistic autenticé íntre indici paná (1) si dupá tratament (2).
Dupá tratament, ín grupul de bolnavi Rez-BioR+ s-a constatat micsorarea semnificativá (p<0,01) a frecventei reactiilor „Stres" mai mult de 3 ori (de la 43,3±9,20 la 10,0±5,57), iar ín grupul Rez-BioR- acest tip de reactii a prezentat doar o tendintá spre dim-nuare (de la 40,0±9,10 la 23,3±7,85), fárá a atinge o diferentá statistic concludentá. Reactiile de „Antrenament" s-au redus ín intensitate dupá tratament, mai evident ín grupul Rez-BioR+, ínsá fárá a atinge diferenta statisticá. Frecventa reactiilor de „Activare
calmá"s-a márit concludent (p<0,001) de peste 3 ori (de la 13,3±1,34 la 53,3±9,26) in grupul Rez-BioR+. ín grupul Rez-BioR- s-a inregistrat doar o tendintá de márire a acestui indicator (de la 13,3±1,34 la 13,3±1,34). Dupá tratament, frecventa reactiilor de "Activare inaltá" a crescut in ambele grupuri de bolnavi de tuberculozá rezistentá. Acest tip de reactii a fost mai frecvent in grupul Rez-BioR+, insá neconcludent.
La bolnavii de tuberculozá sensibilá din grupul Sens-BioR+, frecventa reactiilor „Stres" a scázut de 2,33 ori, iar in grupul Sens-BioR - de 2 ori. Totusi di-minuarea nu a fost concludentá statistic. Frecventa reactiilor de „Activare calmá" in grupul Sens-BioR+ a crescut statistic semnificativ (p<0,05), iar in grupul Sens-BioR- s-a evidentiat doar tendinta spre majorare. Asadar, la intreg esantionul de bolnavi investigati s-a identificat o dinamicá favorabilá a structurii RANG. La bolnavii rezistenti s-a diminuat frecventa reactiilor de „Stres" si a crescut semnificativ reactiia de „Activare calmá". La cei sensibili s-a majorat semnificativ frecventa reactiilor de „Activare calmá".
Analiza nivelelor de reactivitate a reactiilor RANG denotá cá in grupurile Rez-BioR+ si Rez-Bi-oR- paná la tratament au predominat nivelele de reactivitate „Scázut" si „Mediu". Reactii cu nivelele de reactivitate„Foarte scázut" si„ ínalt" s-au depistat mai rar (tabelul 3).
Tabelul 3
Nivelele RANG sub actiunea preparatului adaptogen BioR (%, M±m)
Nivelul de reactivitate 1 2 1 2
Rez-BioR+ Rez-BioR-
Foarte scázut 23,3±7,85 0±0* 13,3±6,31 6,7±4,63
Scázut 43,3±9,20 70,0±8,51* 53,3±9,26 76,7±7,85
Mediu 26,7±8,21 13,3±6,31» 33,3±8,75 16,7±6,92*
Inalt 13,3±6,31 10,0±5,57 0±0 0±0
Sens-BioR+ Sens-BioR-
Foarte scázut 25,9±8,59 7,41±5,14 7,4±5,14 3,7±3,70
Scázut 51,9±9,80 59,3±9,64 74,1±8,59 77,8±8,15
Mediu 11,1±6,16 25,9±8,59 14,8±6,97 7,4±5,14
Inalt 7,4±5,14 3,7±3,70 3,7±3,70 11,1±6,16
Nota. * - diferentä statistic autenticé íntre indici panä (1) si dupä tratament (2).
La finele fazei intensive, ín grupul Rez-BioR+ s-a determinat micsorarea statistic semnificativä (p<0,01) a frecventei nivelului de reactivitate „Scä-zut" (de la 23,3±7,85 panä la 0). Bolnavii din grupul Rez-BioR- au prezentat doar o tendintä de micsorare a frecventei acestor reactii (de la 13,3±6,31 panä la 6,7±4,63), totusi diminuarea a fost neconcludentä. La finele fazei intensive, ín ambele grupuri a crescut frecventa reactiilor cu nivel de reactivitate „Scäzut", scäderea fiind concludentä ín grupul Rez-BioR+
(p<0,05) si neconcludentá in grupul Rez-BioR-. Frecventa reactiilor cu nivel de reactivitate „Mediu" a crescut semnificativ (p<0,01) in toate grupurile investigate. De mentionat, cá in grupul Rez-BioR- nu s-au evidentiat reactii cu nivel de reactivitate„ínalt", iar in grupul Rez-BioR+ aceste reactii au avut doar o tendintá spre micsorare. La bolnavii sensibili din grupul Sens-BioR+, antecurativ au predominat reactiile cu nivelul de reactivitate „Scázut", urmate de nivelul „Foarte scázut", apoi de nivelele „Mediu" si „ínalt".
La bolnavii sensibili din grupul Sens-BioR-, paná la tratament au predominat reactiile cu nivelele de reactivitate „Scázut" si „Mediu", urmate de nivelul „Scázut" si „ínalt". Dupá tratament, in grupul Sens-BioR+ s-a inregistrat o tendintá de micsorare a frecventei reactiilor cu nivel de reactivitate „Foarte scázut" si nivel „ínalt", de asemenea s-a identificat tendinta de crestere a frecventei reactiilor cu nivele de reactivitate „Scázut" si „Mediu". ín grupul Sens-Bi-oR- s-a identificat tendinta de micsorare a frecventei reactiilor cu nivele de reactivitate „Foarte scázut" si „Mediu"si de crestere a frecventei reactiilor cu nivele de reactivitate „Scázut" si „ínalt". Astfel, la intregul esantion de bolnavi s-a evidentiat o dinamicá favorabilá a reactivitátii, insá la bolnavii sensibili sunt semnificative, iar la cei chimiorezistenti nu sunt concludente. Concluzionám cá modificári calitative s-au produs doar la pacientii supusi tratamentului antituberculos standardizat si preparatulul adapto-gen BioR (tabelul 4).
Tabelul 4
Scorurile RANG sub actiunea preparatului adaptogen BioR(%, M±m)
Scorul 1 2 1 2
Rez-BioR+ Rez-BioR-
Scorul 569±99,9 1038±222,7 659±153,2 956±146,2
Diferenta 295±69,9 297±161,6
Sens-BioR+ Sens-BioR-
Scorul 446±61,1 597±56,3 523±78,4 719±102,0
Diferenta 152±62,9 196±97,1
Nota. Panä (1) si dupä tratament (2).
Generalizand rezultatele, se poate trage con-cluzia despre avantajul includerii preparatului adaptogen BioR, capsule 5 mg, ín tratamentul complex antituberculos ín calitate de metodä de corectie adaptativä (induce de schimbäri pozitive ale structurii reactiilor de adaptare, nivelelor si scorurilor lor).
Am continuat studiul dinamicii indicilor reac-tivitätii imunologice (IRI) si rezistentei naturale la bolnavii de tuberculozä cu diferit spectru se sensi-bilitate sub actiunea preparatului adaptogen BioR, capsule 5 mg. Dinamica indicelui de adaptare [3] demonstreazä o majorare concludentä a acestuia (p<0,001) la bolnavii cu chimiorezistentä tratati
asociat cu preparatul BioR. La pacientii cu tratament standardizat, indicele de adaptare s-a majorat mai putin intens (p<0,01), {tabelul 5).
Tabelul 5
Dinamica indicilor leucocitari sub actiunea adaptogenului BioR
Indicii 1 2 1 2
Rez-BioR+ Rez-BioR-
Indicele de adaptare 0,30±0,023 0,50±0,045* 0,31±0,025 0,42±0,027*
IRI 0,31±0,025 0,52±0,043* 0,32±0,025 0,43±0,028*
Indicele Kalf-Kalif 1,52±0,166 0,61±0,111* 1,27±0,199 0,92±0,176
Sens-BioR+ Sens-BioR-
Indicele de adaptare 0,35±0,034 0,47±0,031* 0,34±0,026 0,40±0,024
IRI 0,35±0,033 0,50±0,032* 0,35±0,029 0,43±0,027
Indicele Kalf-Kalif 1,36±0,259 0,55±0,072* 1,20±0,197 0,81±0,167
Nota. * - diferentä statistic autenticé íntre indici panä (1) si dupä tratament (2).
Indicele reactivitätii imune [2] a prezentat o dinamicä pozitivä ín ambele grupuri de bolnavi cu chimiorezistentä (p<0,001 pentru grupul tratat cu adaptogenul BioR si p<0,01 tratati standardizat). Indicele Kalf-Kalif, initial märit, a scäzut veridic (p<0,001) doar la bolnavii rezistenti tratati cu BioR. ín celälalt grup s-a redus neconcludent. Deci, BioR-ul posedä nu numai proprietäti imunomodulatoare, dar si detoxifiante.
Un tablou similar a fost atestat si ín grupurile bolnavilor de tuberculozä sensibilä. Indicele de adaptare s-a majorat semnificativ (p<0,01), indicele reactivitätii imune a crescut (p<0,01), iar indicele de intoxicatie Kalf-Kalif s-a micsorat (p<0,01). Este de mentionat cä nivelul de concludentä a modificärilor a fost mai evident la bolnavii de tuberculozä sensi-bilä, comparativ cu cei cu tuberculozä rezistentä. Prin urmare, suplimentarea schemei de tratament antituberculos cu preparatul adaptogen BioR duce la normalizarea proceselor de adaptare, la intensifi-carea reactivitätii imune si la scäderea nivelului de intoxicare, atat la bolnavii de tuberculozä rezistentä, cat si la cei cu tuberculozä sensibilä (tabelul 6).
Analiza rezultatelor testului de transformare blasticä a limfocitelor cu fitohemaglutinina (RTBL+PHA) demonstreazä o activitate mai intensä a limfocitelor T ín grupul bolnavilor rezistenti, care au primit preparatul BioR (de la 59,9±1,79 la 67,9±1,82, p<0,01), fatä de bolnavii care nu l-au primit (de la 57,7±1,90 la 62,4±1,76). Activitatea functionalä a limfocitelor T s-a majorat veridic la bolnavii sensibili (p<0,001 ín grupul Sens-BioR+ si p<0,05 ín grupul Sens-BioR-).
Tabelul 6
Dinamica indicilor imunitatii celulare (%, M±m)
Indicii 1 2 1 2
Rez-BioR+ Rez-BioR-
RTBL+PHA 59,9±1,79 67,9±1,82* 57,7±1,90 62,4±1,76
Limfocite T 52,8±0,79 57,8±0,99* 52,5±0,72 54,6±0,79
Limfocite T-TFR 40,2±1,02 43,7±1,22* 39,1±1,19 41,0±1,16
Limfocite T-TFS 12,6±1,07 14,2±1,25 13,4±1,19 13,6±0,93
TFR/TFS uc 4,5±0,66 4,4±0,63 4,0±0,52 3,7±0,42
Limfocite B 30,9±0,72 27,7±0,78* 32,0±0,67 30,1±0,84
Sens-BioR+ Sens-BioR-
TTBL+PHA 60,3±1,55 70,1±1,26* 61,6±1,58 66,2±1,54*
Limfocite T 55,7±0,89 62,0±0,76* 54,8±0,78 57,9±1,05*
Limfocite T-TFR 40,1±0,64 43,6±0,93* 39,6±0,55 40,4±0,64
Limfocite T-TFS 15,7±0,89 18,5±0,86* 15,2±0,90 17,5±0,88
TFR/TFS uc 2,8±0,19 2,6±0,21 2,9±0,25 2,5±0,15
Limfocite B 29,6±0,67 26,0±0,43* 29,2±0,66 27,4±0,74
Nota. * - diferenta statistic autentica intre indici pana (1) si dupa tratament (2).
Continutul limfocitelor T s-a majorat autentic la pacientii rezistenti tratati cu BioR (de la 52,8±0,79 la 57,8±0,99, p<0,001) si nesemnificativ in grupul cu tratatament-standard (de la 52,5±0,72 la 54,6±0,79). Continutul limfocitelor T la bolnavii sensibili s-a majorat concludent mai evident doar in grupul tratat cu BioR (p<0,001), comparativ cu bolnavii cu terapie standardizata (p<0,05). Continutul limfocitelor T teofilin rezistente (T-TFR) a crescut autentitic numai la bolnavii rezistenti (de la 40,2±1,02 la 43,7±1,22, p<0,05) si sensibili (de la 40,1±0,64 la 43,6±0,93, p<0,01), carora li s-a administrat preparatul BioR. Continutul limfocitelor teofilin sensibile (T-TFS) a crescut veridic doar la pacientii sensibili, care au primit BioR (de la 15,7±0,89 pana la 18,5±0,86, p<0,05). Dinamica raportului continutului limfocitelor teofilin sensibile catre limfocitele teofilin rezistente a avut tendinta spre normalizare, insa nu a atins gradul ve-ridicitatii. Continutul limfocitelor B pana la tratament a fost majorat la toti bolnavii. Dupa tratament, acesta a scazut veridic numai la bolnavii tratati asociat cu BioR. Astfel, continutul limfocitelor B s-a micsorat de la 30,9±0,72 la 27,7±0,78, (p<0,01) la bolnavii din grupul Rez-BioR+ si de la 29,6±0,67 la 26,0±0,43 (p<0,001) la cei din grupul Sens-BioR+.
Reactivitatea nespecifica a fost apreciata prin prisma indicatorilor: capacitatea de fagocitare a ne-utrofilelor obiectivata prin numarul fagocitar a fost scazuta pana la tratament in toate grupurile. Dupa tratament, indicele fagocitar a crescut insa mai evident in grupul tratat cu BioR (p<0,01) fata de bolnavii care au fost tratati standardizat (p<0,05). Indicele fagocitar s-a majorat veridic numai la bolnavii rezistenti tratati cu BioR (p<0,01). La pacientii sensibili, indicele a crescut, insa gradul de concludenta a fost mai mare
la cei tratati cu BioR (p<0,001) fatá de bolnavii cu tratament-standard (p<0,05), (tabelul 7).
Notà. * - diferentá statistic autenticá Între indici pâná (1) si dupá tratament (2).
Datele testului de reducere a sárii nitro-blue-tetrasolium (NBT-test) [6] denotá cresterea conclu-dentá a activitátii functionale a neutrofilelor, msá gradul de concludentá a fost mai mare la bolnavii rezistenti din grupul Rez-BioR+ (p<0,01) versus grupul Rez-BioR- (p<0,05). Rezultate similare au fost determinate si În grupurile de bolnavi sensibili (p<0,001 pentru grupul Sens-BioR+ si p<0,01 pentru grupul Sens-BioR-). Astfel, analiza indicilor rezistentei nespecifice demonstreazá optimizarea mai eficientá a rezistentei naturale (nespecifice) sub actiunea adaptogenului BioR.
Concluzii
1. Structura reactiilor de adaptare atât la bolnavii cu rezistentá antituberculoasá, cât si la cei sensibili la tratament În dinamicá s-a modificat favorabil. La bolnavii cu rezistentá antituberculoasá, dinamica pozitivá este rezultatul micsorárii concludente a frecventei reactiilor de „Stres" si cresterii veridice a reactiilor de „Activare calmá", pe când la bolnavii sensibili s-a apreciat doar cresterea autenticá a reactiilor de„Activare calmá". Este important faptul cá, atât la bolnavii cu tuberculozá rezistentá, cât si la cei cu tuberculozá sensibilá la medicamente, schimbári concludente În structura reactiilor de adaptare s-au produs doar sub actiunea tratamentului antituber-culos În complex cu preparatul adaptogen BioR.
2. Dinamica frecventelor nivelelor de reacti-vitate a reactiilor de adaptare a demonstrat indici mai putin modificati la bolnavii sensibili, comparativ cu cei cu chimiorezistentá antituberculoasá. Sub actiunea terapiei antituberculoase În complex cu preparatul BioR, frecventa nivelelor de reactivitate În dinamicá s-a modificat spre optimizare mai evidentá sub actiunea preparatului BioR.
3. Generalizând rezultatele investigatiilor imu-nitátii celulare si rezistentei nespecifice, constatám o optimizare concludentá a tuturor indicatorilor inves-
tigate însâ gradul de concludentâ a fost mai mare la grupurile de bolnavi tratati în asociare cu preparatul BioR. Utilizarea preparatului polifunctional BioR demonstreazâ actiune adaptogenâ, imunomodu-latoare si detoxifiantâ nespecificâ, ceea ce permite includerea sa în schemele terapeutice standardizate ale chimioterapiei antituberculoase.
Bibliografie
1. Rudic V., Bulimaga V., Chinda S. j.a. Tehnologii de obtinere a noi bioremedii imunomodulatoare de origine algalâ. În: Buletinul Academiei de Çtiinte a Moldovei. Çtiinte biologice, chimice ji agricole. Chijinâu, 2004, nr 3(2), p. 95-100.
2. Ghinda S. 5. a. Metoda determinârii stârii reactivitâtii imunologiceaorganismului. Certificat de inovator nr. 398, înregistrat la ICMP ji C la 10.11.1996.
3. Ghinda S. 5. a. Metoda determinârii reactiilor de adaptare a organismului dupâ leucoformulâ. Certificat de inovator nr. 3, înregistrat la IFP la 20.11.1997.
4. Ghinda S., Rudic V., Darii V., BulimagaV., Chiriac T., Parii A. Actiunea preparatului BioR asupra reactivitâtii imunologice §i rezistentei naturale la bolnavii cu tuberculozâ pulmonarâ „in vitro". În: Buletinul Academiei de Çtiinte a Moldovei. Çtiinte biologice, chimice ji agricole. Chijinâu, 2004, nr. 3(4), p. 100-109.
5. Ghinda S., Sain D., Cula E., Chirojca V., Brumari A., Rotaru N. The study of the pathogenetic effect of the BioR drug in patients with tuberculosis sensitive or resistant to antitubercular drugs. In: Abstract book of IVth National Congres of Ftysiopneumology. Chijinâu, 2009, p. 104.
6. Ghinda S. Modificarea testului de reducere a nitro-blute-trazoliului. Certificat de inovator nr. 4, înregistrat la IFP la 20.11.1997.
7. Lesnic E. Reactivitatea imunâ în cursul tratamentului antituberculos la bolnavii de tuberculozâ pulmonarâ care au evoluat cu e§ec terapeutic. În: Anale jtiintifice ale USMF Nicolae Testemitanu. Chijinâu, 2013, vol. III, editia XIV, p. 403-407.
8. Lesnic E., Ghinda S., Rudic V. The role of the immun-corective activity of the medicine BioR in the patients after a failed anti-tuberculosis treatment. In: Curierul Medical, Chijinâu, 2013, vol. 56, nr. 6, p. 25-32.
9. Lesnic E., Ghinda S., Zlepca V. Clinical and immuno-logical correlation in patients with anti-tuberculosis treatment failure. In: Curierul Medical, Chijinâu, 2014, vol. 57, nr. 3, p. 21-29.
10. Гаркави Л.Х., Квакина Е.Б.Диапазоныадаптационных реакций организма. Математическое моделирование биологического процесса. М.: Наука, 1979, с. 27-33
11. Дран ни к Г.Н. Клиническая иммунология и алергология. Киев, 2010, 552 с.
12. Караулов А.В. Клиническая иммунология и аллергология. Москва: Медицинское информационное агентство, 2002, 650 с.
13. Кноринг Б.Е. Особенности иммунного статуса больных туберкулезом и его роль в диагностике, прогнозировании течения и иммунокоррекции терапии. Aвтореф. дис. дра мед. наук. С. Петербург, 1996, 25 c.
Prezentat la 31.03.2015
Olga Calenda, doctorandâ, IMSP IFP Chiril Draganiuc e-mail: [email protected] tel.: 069883302
Тabelul 7
Dinamica indicatorilor rezistentei nespecifice
Indicii I 2 1 2
Rez-BioR+ Rez-BioR-
№ (%) 79,7±1,74 85,9±2,G1* 76,3±1,87 82,3±1,42*
IE (uc) 5,1±1,07 6,G±G,23* 5,1±0,19 5,7±0,27
NBT-test 0,036±0,003 G,G75±G,G14* 0,043±0,004 G,G56±G,GG5*
Sens-BioR+ Sens-BioR-
№ (%) 82,4±1,85 91,1±1,78* 83,5±1,87 88,7±1,67*
IE (uc) 5,7±0,30 7,3±G,27* 5,3±0,31 6,4±G,44*
NBT-test 0,039±0,003 G,G56±G,GG3* 0,041±0,003 0,053±0,004*
