Evolutia sarcinii cu retard de dezvoltare intrauterinâ a fâtuluiîn termen prematur Текст научной статьи по специальности «Клиническая медицина»

CZU: 618.3

EVOLUTIA SARCINII CU RETARD DE DEZVOLTARE INTRAUTERINA A FATULUI ÎN TERMEN PREMATUR

Maria MANCEVA,

Laboratorul çtiintific Obstetricâ, IMSP Institutul Mamei §i Copilului

Summary

Evolution ofpreterm pregnancy with the Intrauterine Growth Retardation (IUGR)

Objective: to analyze and evaluate the rate of specific maternal-fetal complications of preterm pregnancy and birth accompanied by IUGR. Study design: A case-control retrospective study was conducted. The study group included 512 pregnant women who delivered at 26+0 - 36+6 weeks of amenorrhea, divided into two groups: basic (patients with premature birth and IUGR) - 135 women, control group (patients with preterm delivery without IUGR) - 377 women. Results. The risk factors for IUGR in preterm pregnancy are: the age of women less 18 years (OR=6,383); single pregnant woman (OR=2,892); extra genital pathology (OR=3,313); first pregnancy (OR=1,935), nulliparae (OR=1,901), the interval between deliveries less than 1 year (OR=4,069), a history of low birth weight children (OR=2,983); current pregnancy complications early gestosis (OR=3,448) imminence of miscarriage in the first trimester ofpregnancy (OR=2,388), preeclampsia (OR=3,756), oligoamios (OR=4,555), anemia during pregnancy (OR=1,882). Conclusion: we have identified the risk factors for premature birth accompanied by IUGR through clinical and statistical analysis of somatic and reproductive status and the current pregnancy features.

Keywords: Intrauterine Growth Retardation, preterm birth Резюме

Teчение недоношенной беременности с задержкой внутриутробного роста плода (СЗВУР)

Цель исследования: провести анализ и оценить факторы риска в случае недоношенной беременности с синдромом задержки роста плода. Дизайн исследования: было проведено ретроспективное исследование, случай-контроль. Исследуемая группа - 512 беременных женщин, у которых роды наступили в сроке 26+0-36+6 недель беременности, была разделена на 2 подгруппы: основная (пациенты с преждевременными родами и СЗВУР) - 135 женщин, контроля (пациенты с преждевременными родами без СЗВУР) - 377 женщин. Результаты: факторы риска для преждевременных родов с СЗВУР: возраст матери младше 18 лет (OP = 6,383); рождение ребенка вне брака (ОР = 2,892); экстрагенитальная патология (OP = 3,313); первая беременность (OP = 1,935) и первые роды (OP = 1,901), интервал между родами менее 1 года (OP = 4,069), СЗВУРП в анамнезе (OP = 2,983); осложнения настоящей беременности: ранний гестоз (OP = 3,448), угроза прерывания в первом триместре беременности (OP = 2,388), преэклампсия (OP = 3,756), маловодие (OP = 4,555), анемия во время беременности (OP = 1,882). Вывод. Благодаря проведенному клинико-статистическому анализу соматического и репродуктивного здоровья матери, особенностей течения настоящей беременности мы определили факторы риска для преждевременных родов сопровождающихся СЗВУР.

Ключевые слова: синдром задержки роста плода, преждевременные роды

Introducere

Dezvoltarea fâtului cu o masá micá depinde de o multime de procese si este asociatá cu un risc sporit de morbiditate si mortalitate perinatalá, îndeosebi când apare în termene premature ale sarcinii. Majoritatea facto-rilor considerati ca fiind factori de risc sunt studiati activ de cátre cercetátorii din toatá lumea, însa cu toate acestea, retardul de dezvoltare intrauteriná a fátului (RDIUF), deocamdatá, nu poate fi evitat, frecventa acestei patologii ramânând stabilá pe parcursul mai multor ani [5, 7].

Frecventa RDIUF variazá în limite largi, constituind de la 5% páná la 17% din numárul total al nasterilor [8]. Printre copiii náscuti prematur, aceastá complicatie se întâlneste mai des (de la 15% páná la 42%), ceea ce se explicá prin cauze si mecanisme patogenice comune, ce duc la nasteri înainte de termen si RDIUF [4, 11].

Pornind de la aceste constatári, am formulat scopul studiului prezent: de a analiza si a evalua factorii de risc pentru nasterea prematurá Ínsotitá de RDIUF. '

Material si metode

Pentru realizarea acestui scop a fost efectuat un studiu retrospectiv. Grupul de studiu a constituit 512 femei gravide, care au náscut în cadrul IMSP Institutul Mamei si Copilului. Criterile de includere în studiu au fost: terme-nul de sarciná 26+0-36+s sáptámáni de amenoree, RDIUF, sarcina monofetalá. Pentru a efectua analiza evolutiei sarcinii la pacientele incluse în studiu, au fost analizate fisele medicale ale pacientelor cu nastere prematurá si RDIUF. Cazurile studiate au fost divizate în douá loturi: lotul de bazá, constituit din paciente cu nastere prematurá si RDIUF - 135 de femei (26,37±1,95%),

lotul de control, alcâtuit din paciente cu nastere prematura fârâ RDIUF - 377 de femei (73,63±1,95%).

Indicii statistici au fost calculati utilizând baza de date Excel2013. Datele au fost analizate prin fo-losirea statisticii descriptive: exprimatâ în termeni medii, deviatie standardâ, Student Test, Epi Info 7 (Stat Calc, tabelul 2x2), analizati conform normelor statistice impuse de biostatistica medicalâ.

Rezultate obtinute

»

Vârsta femeilor incluse în studiul realizat este redatâ în figura 1. Din datele prezentate reiese câ pacientele cu naçtere prematurâ fârâ RDIUF au o vârstâ mai înaintatâ, vârsta medie fiind de 27,9±0,3 ani, comparativ cu pacientele cu naçtere prematurâ asociatâ cu RDIUF, a câror vârstâ medie este de 26,1±0,5 ani (p<0,01). La analiza repartitiei pacien-telor cu naçtere prematurâ fârâ RDUIF pe diapazonul de vârstâ s-a constatat câ fiecare a cincea femeie avea vârsta mai mare de 31 ani, iar fiecare a zecea -mai mare de 35 ani. În rândul pacientelor cu naçtere prematurâ §i RDIUF, fiecare a §aptea (14,8±3,1 %) avea vârsta < 18 ani, ceea ce este veridic mai frecvent (p<0,001) comparativ cu lotul de control, unde acest indice a constituit 2,7±0,8% (RP = 6,383, 95% IÎ -2,904-14,03, p<0,001 ). Date similare sunt mentionate §i de alti autori [3, 6], care demonstreazâ câ sarcina la adolescente servente drept factor de risc pentru dezvoltarea RDIUF. În celelalte categorii de vârstâ, în lotul de control veridic au fost mai multe paciente de 19-25 de ani (38,2±2,5%), fatâ de 27,4±3,8% în lotul de bazâ, §i cu vârsta mai mare de 35 ani (10,6±1,6%), fatâ de 5,2±1,9% corespunzâtor.

<18 ani 19-25 ani 26-30 ani 31-35 ani >35 ani NPcuRDIUF ■ NP làrâRDIUF «RP

Figura 1. Vârsta pacientelor incluse în studiu (%)

În urma repartizârii pacientelor conform me-diului de trai (tabelul 1) am determinat câ în ambele loturi predominâ sectorul rural. Deosebiri esentiale între aceste douâ loturi nu au fost gâsite. Asadar, 65,2±4,1% paciente din lotul de bazâ si 66,6±2,4% din lotul de control sunt din sate. Acest fapt este determinat de predominarea în Republica Moldova a populatiei în sectorul rural (conform datelor Biroului National de Statisticâ al Republicii Moldova, 2014), precum si existenta unor factori socioeconomici

nefavorabili, care influenteaza evolutia sarcinii in randurile populatiei rurale.

ín majoritatea cazurilor (80,0±3,4%), pacientele cu RDIUF aveau casatoria inregistrata. ín acelasi timp, numarul casatoriilor inregistrate la pacientele din lotul de baza a fost veridic mai mic comparativ cu lotul de control, unde acest indicator a constituit 92,0±1,4% (p<0,01). ín randul femeilor din lotul de baza s-a determinat ca in fiecare al cincilea caz (20,0±3,4%) s-au nascut copii de la mame celibata-re. Comparativ cu lotul de control (8,0±1,4%), acest fenomen poate fi interpretat ca factor nefavorabil pentru dezvoltarea RDIUF (RP = 2,892, 95% Ií - 1,6475,077, p<0,01). ín lotul pacientelor cu RDIUF au fost veridic mai multe gravide cu varsta mai mica de 18 ani, fara casatorie inregistrata oficial, fapt care a explicat acest indicator.

Tabelul 1

Característica demográfica a pacientelor din loturile de cercetare

Criteriul NP cu RDIUF, n=135 NP fârâ RDIUF, n=377 t P

Nr. abs. % Nr. abs. %

Mediu rural 88 65,2±4,1 251 66,6±2,4 0,29 >0,05

Mediu urban 47 34,8±4,1 126 33,4±2,4 0,29 >0,05

Cäsätoritä 108 80,00±3,4 347 92,0±1,4 3,24 <0,01

Necäsätoritä 27 20,00±3,4 30 8,0±1,4 3,24 <0,01

Analiza nivelului de studii a marcat ca ín ambele loturi au predominat pacientele cu studii medii, fara deosebiri esentiale íntre loturi (tabelul 2), si anume 53,3±4,3% paciente din lotul de baza si 53,3±2,6% din lotul de control. Studii medii de specialitate aveau 23,0±3,6% paciente din lotul de baza si 15,7±1,9% din lotul de control. Studii superioare aveau 23,7±3,7% femei din lotul de baza si 31,0±2,4% din lotul de control.

Tabelul 2

Característica nivelului de studii al respondentelor în loturile de cercetare

Criteriul NP cu RDIUF, n=135 NP fârâ RDIUF, n=377 t P

Nr. abs. % Nr. abs. %

Studii medii 72 53,3±4,3 201 53,3±2,6 0,001 >0,05

Studii medii de specialitate 31 23,0±3,6 59 15,7±1,9 1,79 >0,05

Studii superioare 32 23,7±3,7 117 31,03±2,4 1,67 >0,05

Analiza structurii maladiilor extragenitale de fond denotâ câ la gravidele cu nastere prematurâ si RDIUF a fost prezentâ o anamnezâ somaticâ agravatâ

în 73/3±3/8% cazuri, comparativ cu iotui de control, unde patoiogia extragenitaià a fost depistatà în doar 45,4±2,6% cazuri (RP = 3,313, 95% IÎ - 2,151-5,103, p<0,001). În structura patoiogiei extragenitaie în ambeie ioturi predominà patoiogia sistemuiui car-diovascuiar (SCV) si a sistemuiui urinar (figura 2).

Maiadii aie sistemuiui cardiovascuiar au fost în-registrate în rândui pacienteior cu nastere prematurà cu RDIUF (16,3±3,2%), precum si în iotui de controi (11,7±1,7%), fàrà diferentà statistic semnificativà (p>0,05). Boii aie sistemuiui urinar (preponderent pieionefrita cronicà) veridic mai frecvent (26,7±3,8%) au fost depistate ia gravideie cu nastere prematurà si cu RDIUF, pe când în rândui ceior cu nastere prematurà fàrà RDIUF acest indicator a constituit 16,7±1,9% (RP = 1,812, 95% IÎ - 1,135-2,893, p<0,05). Maiadii aie sistemuiui endocrin (preponderent diabet zaharat) s-au diagnosticat mai frecvent în iotui cu RDIUF si au constituit 11,9±2,8%, fatà de 3,7±1,0% în iotui de controi (RP = 3,486, 95% IÎ - 1,653-7,355, p<0,01).

Miomul uterin la pacientele cu na $tere prematura a fost întâlnit în 3,2±0,9%, iar la pacientele cu nastere prematura §i cu RDIUF - în 3,7±1,6% cazuri. Infantilismul genital a fost înregistrat mai frecvent la pacientele din lotul de baza - 7,4±2,3%, comparativ cu lotul de control - 2,7±0,8% (RP = 2,936, 95% IÎ - 1,194-7,219, p<0,05).

Tabelul 3

Anamneza ginecologicâ a pacientelor incluse în studiu

Criteriul NP cu RDIUF, n=135 NP fârâ RDIUF, n=377 t P

Nr. abs. % Nr. abs. %

Sterilitate 10 7,4±2,3 29 7,7±1,4 0,11 >0,05

Anomalii ale uterului 3 2,2±1,3 8 2,1±0,7 0,07 >0,05

Infantilism genital 10 7,4±2,6 10 2,7±0,8 1,98 <0,05

Tumori genitale 5 3,7±1,6 12 3,2±0,9 0,28 >0,05

BIOG 58 43,0±4,3 92 24,4±2,2 3,87 <0,001

30,00%

25,00 26,6' 20,00 15,00 10,00 5,00 0,00

3,49

3,27

RP

4

1,81

16,30 1,47 11,6'

1,95

4,77

7,41

2,39

4,44

3,5 3

2,5 2

1,5 0,83 1

0,5 0

Maladii ale Maladii ale Maladii Obezitate Maladii ale Maladii ale sistemului SCV endocrine sistemului tractului

urinar NP cu RDIUF -NP fara RDIUF • RPrespirator digestiv

Figura 2. Structura patologiei extragenitaie la pacientele incluse în studiu (%)

Maiadii aie sistemuiui respirator de asemenea mai frecvent au fost întâinite în iotui de bazà -7,4±2,3%, fatà de 2,4±0,8% în iotui de controi (RP = 3,271, 95% IÎ - 1,3-8,233, p<0,05). Boii aie tractuiui digestiv au fost înregistrate în rândui pacienteior cu nastere prematurà cu RDIUF în 4,4±1,8% cazuri, iar în iotui de controi - în 5,3±1,2% cazuri, fàrà diferentà statistic semnificativà (p>0,05). Rezuitateie studiuiui nostru sunt simiiare cu dateie prezentate de mai muiti autori [2, 5, 11].

Evaiuarea structurii patoiogiei ginecoiogice a aràtat (tabelul 3) cà gravideie din ambeie ioturi au o anamnezà compiicatà de boii infiamatorii aie or-ganeior genitaie (BIOG). Deci, practic fiecare a doua gravidà cu nastere prematurà $i RDIUF (43,0±4,3%) §i fiecare a patra pacientà cu nastere prematurà fàrà RDIUF (24,4±2,2%) au indicat în anamnezà procese infiamatorii aie organeior genitaie (RP = 2,333, 95% IÎ - 1,543-3,53, p<0,001). Trebuie remarcat faptui cà pacienteie din ambeie grupuri au indicat în mod egai în anamnezà o istorie de infertiiitate: 7,4±2,3% în iotui de studiu contra 7,7±1,4% în iotui de controi.

Distributia gravidelor examinate dupa pari-tate (tabelul 4) a demonstrat ca în lotul de control predominau pacientele multigeste §i primipare, iar în caz de nastere prematura cu RDIUF - primigeste (RP = 1,935, 95% IÎ - 1,3-2,879, p<0,01) $i primipare (RP = 1,901, 95% IÎ - 1,268-2,849, p<0,01), ceea ce corespunde datelor din literatura [1]. Astfel, în lotul de baza, 53,3±4,3% paciente au fost primigeste, comparativ cu lotul de control, unde acest indicator a constituit 37,1 ±2,5% (p<0,01). Trei $i mai multe sarcini veridic mai frecvent au fost întâlnite în lotul de control (34,5±2,5%), comparativ cu lotul de baza (24,4±3,7%), (p<0,05). Primiparele predominau atât în lotul de baza (63,7±4,1%), cât §i în cel de control (48,0±2,6%). Multiparele au fost întâlnite mai frecvent în lotul de control (16,7±1,9%), comparativ cu lotul de baza (8,2±2,4%), (p<0,01).

Tabelul 4

Distribuirea cazurilor dupâ paritate

Criteriul NP cu RDIUF n=135 NP fârâ RDIUF n=377 t P

Nr. abs. % Nr. abs. %

Primigesta 72 53,3±4,3 140 37,1±2,5 3,26 <0,01

Graviditatea II 30 22,2±3,6 107 28,4±2,3 1,44 >0,05

Graviditatea > III 33 24,4±3,7 130 34,5±2,5 2,26 <0,05

Primipara 86 63,7±4,2 181 48,0±2,6 3,21 <0,01

Paritatea II 38 28,2±3,9 133 35,3±2,5 1,55 >0,05

Paritatea > III 11 8,2±2,4 63 16,7±1,9 2,82 <0,01

Evaluarea functiei reproductive la pacientele intervievate a aratat ca printre gravidele din ambe-

1,8

le loturi, practic cu aceeasi frecventa, in anamneza au avut loc avorturi spontane si/sau medicale. ín lotul de baza au fost inregistrate 17,5±4,8% avorturi medicale si 23,8±5,4% avorturi spontane. ín cel de control, avorturi medicale au fost inregistrate in 26,6±2,9% cazuri, avorturi spontane - in 24,9±2,8% cazuri (tabelul 5).

Tabelul 5

Anamneza obstetricalá a pacientelor din loturile de cercetare

Criteriul NP cu RDIUF n=63 NP fárá RDIUF n=237 t P

Nr. abs. % Nr. abs. %

Avort medical 11 17,5±4,8 63 26,6±2,9 1,64 >0,05

Avort spontan 15 23,8±5,4 59 24,9±2,8 0,18 >0,05

Nafteri premature 8 12,7±4,2 56 23,6±2,8 2,17 <0,05

Interval mic intre nafteri (1 an) 7 11,1 ±4,0 5 2,1 ±0,9 2,21 <0,05

RDIUF in sarcinile precedente 13 20,6±3,5 19 8,0±1,4 3,36 <0,001

Mortalitate perinatala 4 6,4±3,1 12 5,1 ±1,4 0,38 >0,05

Aprecierea evolutiei §i a rezultatelor sarcinilor §i nafterilor precedente a aratat ca nafterea prematura in anamneza a fost intälnitä semnificativ mai frecvent (p <0,05) la pacientele cu sarcina prematura färä RDIUF - in medie la fiecare a cincea pacienta, in comparatie cu nafterea prematura cu RDIUF, unde aceasta complicatie a fost observata la fiecare a opta sau a noua femeie. Intervalul dintre nafteri mai mic de 1 an a fost semnificativ mai frecvent identificat (p <0,05) in rändul pacientelor din lotul de studiu (11,1 ±4,0%), comparativ cu lotul de control (2,1±0,9%), (RP = 5,8, 95% lí - 1,775-18,95, p<0,01).

Nafterea copiilor cu RDIUF in anamneza a avut loc la fiecare a cincea pacienta (20,6±3,5%) din lotul de baza, pe cänd in lotul de control - numai in 8,0±1,4% cazuri (RP = 2,983, 95% Ií - 1,382-6,439, p<0,01). Datele noastre sunt asemanatoare datelor obtinute de Voskamp B.J. §.a. [9]. Mortinatalitatea in anamneza a fost inregistrata in rändul pacientelor din ambele loturi in 5-6% cazuri §i nu s-au constatat diferente semnificative intre ele.

Complicatiile sarcinii actuale sunt elucidate in figura 3. Datele prezentate arata ca pen-tru pacientele din ambele loturi este caracteristica evolutia complicata a sarcinii. Gestoza timpurie a complicat sarcina semnificativ mai des in lotul de baza (35,6±4,1%), comparativ cu cel de control (1 3,8±1,8%), (RP = 3,448, 95% Ií - 2,181-5,452, p<0,01).

Iminenta de avort spontan precoce (IASP) in I trimestru de sarcina a avut loc la fiecare a §asea

gravida din lotul de baza (15,6±3,1%) §i este ve-ridic mai frecventa, in comparatie cu lotul de control (7,2±1,3%), (RP = 2,388, 95% N - 1,3-4,387, p<0,05). Iminenta de avort spontan tardiv (IAST) a avut loc mai frecvent in lotul de control (28,7±2,3%) decat in cel de baza (20,7±3,5%), insa fara semnificatie statistica (p>0,05). Iminenta de na§tere prematura in caz de sarcina cu RDIUF s-a observat in 22,2±3,6% cazuri, in caz de sarcina fara RDIUF riscul de na§tere prematura a fost inregistrat in 31,0±2,4% cazuri, cu o diferenta semnificativa intre loturi (p<0,05).

Hipertensiunea arteriala indusa de sarcina (HTAIS) in lotul de baza a fost diagnosticata la fiecare a §aptea gravida (14,8±3,1%), iar in caz de na§tere prematura fara RDIUF - la fiecare a noua gravida (11,7±1,7%). Preeclampsia, ca o complicatie severa, mai frecvent a fost inregistrata in lotul cu RDIUF (32,6±4,0%), comparativ cu cel de control (11,4±1,6%), (RP = 3,756, 95% Ii - 2,324-6,069, p<0,001).

NPcu RDIUF ■ NP fara RDIUF »RP

Figura 3. Complicatiile sarcinii curente la pacientele incluse in studiu (%)

Polihidroamniosul a fost inregistrat in fiecare al optulea caz (13,3±1,8%) de na§tere prematura fara RDIUF, veridic mai frecvent comparativ cu lotul de baza (cu RDIUF), unde aceasta complicatie a fost depistata in 5,9±2,0% cazuri (p<0,01). Trebuie de remarcat faptul ca oligoamniosul a fost semnificativ mai des diagnosticat in cazurile de na§tere cu RDIUF (RP = 4,555, 95% Ii - 2,59-8,01, p <0,001). Astfel, in lotul de baza, oligoamniosul a fost detectat de 2,2 ori mai frecvent decat in lotul de control. Aceste date confirma inca o data ca oligoamniosul este un factor de prognostic nefavorabil pentru dezvoltarea RDIUF.

Anemia gr. I-II in sarcina a fost diagnosticata in 65,2±4,1% cazuri la gravidele din lotul de baza, fiind mai frecventa comparativ cu cel de control (49,9±2,6%), (RP = 1,882, 95% Ii - 1,252-2,829, p<0,01). Complicarea sarcinii cu infectie intrauterina

s-a depistat mai adesea în lotul de bazä (25,9±3,8%), comparativ cu lotul de control (15,4±1,9%), (р<0,05).

Concluzii

Rezultatele cercetärii efectuate evidentiazä anumiti factori de risc pentru nasterea prematurä cu RDIUF:

1) vârsta gestantei < 18 ani (р<0,001),

2) nasterea copilului de cätre o mamä solitarä (p<0,01),

3) patologia extragenital (р<0,001) - maladii ale sistemului renal (р<0,05), boli ale sistemului endocrin (р<0,01),

4) anamneza ginecologicä agravatä - infantilism genital (р<0,05), procese inflamatorii ale orga-nelor bazinului mic (p<0,001),

5) mamä primigestä (p<0,01) si primiparitate (р<0,01),

6) intervalul dintre nasteri mai mic de 1 an (p<0,05),

7) nasterea unor copii cu greutate micä în anam-nezä (p<0,001),

8) complicatii ale sarcinii curente - disgravidie timpurie (р<0,01), iminentä de avort spontan în trimestrul I de sarcinä (р<0,05), preeclampsie (p<0,001), oligoamnios (p<0,001), anemie în timpul sarcinii (р<0,01).

Bibliografie

1. ACOG Practice Bulletin nr. 134: fetal growth restriction. In: Obstet. Gynecol., 2013, nr. 121, p. 1122-1133.

2. Enachi A. Patologia materna §igreutatea copiilor mica la na^tere. În: Buletin de perinatologie, 2014, nr. 2, p. 173-176.

3. Huang C.C., Lin Y.C., Huang Y.T., Huang K.H. Comparison of medical issues in antenatal and perinatal periods in early youth, adolescent, and young adult mothers in Taiwan: a 10-year nationwide study. In: BMC Pregnancy Childbirth, 2014, Aug. 4; nr. 14, p. 260. doi: 10.1186/1471-2393-14-260.

4. Manceva M. Retardul de dezvoltare intrauterinä a fätului (RDIU): revista literaturii. tn: Buletinul Academiei de §tiinte a Moldovei. §tiinte Medicale. Chijinäu, 2014, nr.' 1, p. 141-146.

5. Paladi Gh., Cernetchi O., Iliadi C., Tabuica U. Retardul de dezvoltare intrauterinä al fätului. Aspecte de diagnostic §i conduitä. Monografie. Chijinäu: Tipogr. Sirius, 2012, p. 160.

6. Rotaru M., Manceva M., Jubarcä S. Sarcina la adolescente asociatä cu retard de dezvoltare intrauterinä a fätului. tn: Materialele I Conferinte nationale privind sänätatea adolescentilor (cu participarea international). tn: Buletin de Perinatologie. Chijinäu, 2014, nr. 4 (64), p. 35-39.

7. Stratulat P. Nivelul mortalitätii §i morbiditätii copiilor cu retard de cre^tere intrauterinä in Republica Moldova. tn: Buletin de Perinatologie. 2005, nr. 4, p. 3-14.

8. Unterscheider J., Daly S., Geary M.P., Kennelly M.M., McAuliffe F.M., O'Donoghue K. et al. Optimizing the definition of intrauterine growth restriction: the multicenter prospective PORTO Study. In: Am. J. Obstet. Gynecol., 2013, nr. 208(4), p. 290296.

9. Voskamp B.J. et al. Recurrence of small-for gestational-age pregnancy: analysis of first and subsequent singleton pregnancies in The Netherlands. In: Am. J. Obstet. Gynecol., 2013, nr. 208(5), p. 374-376.

10. Макаров И.О., Юдина Е.В., Боровкова Е.И. Задержка роста плода. Врачебная тактика. Учебное пособие. Москва: МЕДпресс-информ, 2012, 56 с.

11. Чуб В.В., Чибисова И.В., Сергиенко С.Н. Синдром задержки внутриутробного развития плода: патогенез и диагностика, профилактика и лечение. Луганск, 2003, 248 c.

Prezentat la 5.04.2017

Maria Manceva,

Laboratorul stiintific Obstetricä, IMSP Institutul Mamei si Copilului, Chisinau, str. Burebista 93. Tel.: +373 79669102; e-mail: mariamanceva@gmail.com