CC BY
14CZU: 618.66-08
NIVELUL
DE ANTIOXIDANT!
>
DETERMINAT PRIN FOLOSIREA SPECTROSCOPIEI RAMAN, LA APLICAREA UNEI METODE NOI DE TRATAMENT AL ALGIILOR PELVIENE CRONICE
Vasile BODNAR 13, Ludmila ETCO 12, Alina CRACIUN2,
1Institutia Medico-Sanitarâ Publica Institutul Mamei §i Copilului, 2Universitatea de Stat de Medicinâ §i Farmacie Nicolae Testemitanu, 3Spitalul Municipal Sighetu Marmatiei, România
Summary
Monitoring of antioxidant activity using Raman spectroscopy, in a new method of chronic pelvic pain treatment
Chronic pelvic pain is one of the current problems in modern gynecology and the therapy for the pain syndrome should be approached in a comprehensive manner. In this research it was determined the level of antioxidants using Raman spec-troscopy, in a new alternative method of genital origin chronic pelvic pain treatment. Raman spectroscopy has been developed to accurately and non-invasively measure the antioxidant concentration in human organism. This method can be used for the express diagnosis of antioxidant activity before and during treatment in genital origin chronic pelvic pain.
Keywords: chronic pelvic pain, alternative method of treatment, antioxidant activity, resonance Raman spectroscopy
Резюме
Уровень антиоксидантов в организме, выявленных с помощью спектроскопии Raman, при использовании нового метода лечения хронических тазовых болей у женщин
Синдром хронических тазовых болей является одной из актуальных проблем современной гинекологии. В настоящей работе дана оценка состояния анти-оксидантной системы в динамике, определенного методом спектроскопии Raman при использовании нового комплексного метода лечения хронической тазовой боли. Метод может быть применен для оценки состояния антиоксидантной системы организма до и в процессе лечения различными методами хронической тазовой боли у женщин.
Ключевые слова: тазовая боль, альтернативный метод лечения, определение уровня антиоксидантов в организме, экспресс диагностика спектроскопией Raman
Introducere
Algiile pelvine cronice de cauzá genitalâ reprezintâ o problemá serioasâ a medicinei contemporane. Ele constituie o afectiune relativ frecventâ, în crestere, care creeazâ un disconfort puternic, ce poate sâ ajungâ, în unele cazuri, la invaliditate [1].
Conform datelor diferitor autori, de la 5% pânâ la 30% din femei îndurâ algii pelviene [2, 5, 6, 11].
Incidenta realâ si prevalenta algiilor pelviene, precum si im-pactul socioeconomic al problemei sunt insuficient studiate. Într-un sondaj din SUA [3], 5325 de femei au raportat probleme legate de durerea pelvianâ: în 11,0% cazuri - din cauza limitârii activitâtii lor de origine, în 11,9% - limitârii activitâtii sexuale, în 15,8% cazuri -din cauza necesitâtii de a folosi permanent medicamente, iar 3,9% dintre ele au ratat cel putin o zi de muncâ pe lunâ.
Au fost utilizate diverse definitii ale algiilor pelviene cronice (APC), dar majoritatea cercetâtorilor au luat în consideratie o duratâ minimâ de 6 luni pentru a defini durerea ca fiind cronicâ. Algiile pelviene cronice de origine genitalâ cuprind, de obicei, urmâtoarele caracteristici clinice:
• durata de 6 luni sau mai mult;
• însânâtosire incompletâ, cu mai multe tratamente;
• afectarea semnificativâ a functiilor la domiciliu sau la locul de
muncâ;
• semne de depresie, cum ar fi trezirea timpurie, pierderea în
greutate pânâ la anorexie;
• modificarea rolurilor familiale [4].
Cea mai frecventâ cauzâ a algiilor pelviene cronice la femei, dupâ datele diferitor autori [5, 9, 17], poate fi pletora venoasâ a ba-zinului (37-40%), endometrioza (20-25%), salpingoovarita cronicâ (10-15%), modificârile chistice ale ovarelor (5-6%), algodismenoreea (4-5%).
În pofida numârului mare de publicatii ce vizeazâ problema datâ, nu existâ pânâ în prezent o conceptie unicâ în diagnosticul si tratamentul durerilor pelviene cronice, iar la 30-60% din paciente cauza râmâne neelucidatâ [2]. Deseori aceste paciente, timp îndelungat, se trateazâ fârâ succes, din motivul diferitor patologii ginecologice. Îndeosebi, este dificil de explicat cazurile formârii sindromului algic în lipsa schimbârilor anatomice si la persistenta durerilor chiar si dupâ înlâturarea focarului patologic.
Aceste aspecte creeazâ dificultâti atât în alegerea metodei de tratament a pacientei cu dureri pelviene ideopatice, cât si în apreci-erea eficacitâtii tratamentului. Uneori diagnosticul final la pacientele cu acuze la dureri pelviene cronice asa si râmâne neidentificat.
Durerile pelviene cronice sunt dureri secundare, cu o tendintâ îndelungatâ, cu caracter greu suportabil si localizare concretâ. Durerea cronicâ trebuie tratatâ ca o dereglare functionalâ, autosustinutâ de diverse mecanisme generatoare, chiar si în cazurile disparitiei
focarului primar de excitare. La multe ginecopate cu durere cronicá pelvianá nu se poate distinge niciun substrat material al acesteia.
Unii autori sustin cá existá o asociere între de-butul sindromului algic pelvian si stresul emotional. Astfel, deseori este foarte greu de interpretat feno-menul dureros pelvian la femei aparent sánátoase si în legáturá cu aceasta este dificilá alegerea conduitei terapeutice [6].
Insuficienta antioxidantá este unul dintre meca-nismele universale în dezvoltarea oricárei patologii, inclusiv a celei ginecologice. Sistemul de antioxidant participá activ la reactiile de apárare în stárile patologice, controlând nivelul oxidárii cu radicali liberi. Acesta este un sistem universal de reglare a organismului ce prerntámpiná acumularea toxinelor în urma oxidárii si asigurá conjugarea si modificarea radicalilor liberi. Practic în orice patologie si în orice situatie stresantá asupra organismului are loc activa-rea proceselor de oxidare cu radicali liberi, care duce la acumularea substantelor toxice, atribuite grupului antitoxinelor [7, 8].
Oamenii de stiintá cunosc de mai multe decenii despre existenta antioxidantilor, msá páná nu de-mult nu era elucidat rolul acestora, nu se cunostea cum lucreazá ei si cum poate fi folositá puterea lor incredibilá [7, 9, 10].
Antioxidantii sunt un grup de compusi pe care organismul îi produce si care apar în mod natural. Antioxidantii lucreazá în organism pentru a mentine sánátatea, protejându-ne de efectele negative pro-duse de radicalii liberi, care ne pot distruge tesuturile si celulele sánátoase. Organismul produce radicali liberi în cursul normal al producerii energiei, msá existá si substante în mediul nostru mconjurátor - anumite substante chimice, fum, elemente polu-ante, radiatia solara - care stimuleazá producerea de radicali liberi.
În mod normal, în organismul viu are loc un proces continuu de oxidare a radicalilor liberi - unul dintre cei mai important factori de homeostazie ai organismului. Oxidarea radicalilor liberi este o reac-tie în lant ce se repetá si poate duce la acumularea hiperoxizilor si a radicalilor liberi secundari.
Radicalii liberi de oxigen apartin formei de existentá a oxigenului ce rezultá ca produsi secun-dari din metabolismul fiziologic al acestuia si care au actiune distructivá semnificativá asupra celulelor. De regulá, procesul de oxidare a radicalilor liberi se mentine la un nivel minim stabil, datoritá prezentei în tesuturi a antioxidantilor biologici si a sistemelor reglatorii neurohormonale. Radicalii liberi sunt acele substante moleculare sau fragmente ale moleculelor care au în structura lor cel putin un electron liber, mcárcat fie pozitiv, fie negativ sau chiar neutru, si
care interactioneazä chimic deosebit de agresiv cu elementele din jur. Radicalii liberi ai oxigenului au fost considerati ca mediatori patologici importanti în multe tulburäri clinice [10].
Este de mult cunoscut rolul radicalilor liberi în patologia pelvianä, dar valoarea lor de diagnostic si predictivä a putut fi utilizatä abia dupä aparitia metodei de mäsurare a nivelului acestora în organism - spectroscopia Raman - tehnologie pe care se bazeazä functionarea scanerului BioPhotonic, cu ajutorul cäruia se poate mäsura nivelul antioxidantilor în organism, care sunt invers proportionali cu radicalii liberi din organism [11].
Este cunoscut faptul cä o valoare majoratä a radicalilor liberi la o pacientä demonstreazä o predispozitie crescutä pentru algii pelviene si alte afectiuni. Asadar, se poate presupune cä dereglarea stärii sistemului antioxidant de apärare la pacientele cu APC reprezintä un predictor al afectiunii si nece-sitä o corectare obligatorie.
Problema diagnosticului timpuriu, necesitatea desävärsirii tratamentului si reabilitärii pacientelor cu sindromul algiilor pelviene cronice de origine genitalä pänä în prezent rämän actuale. Räspändi-rea largä a patologiei date, eficacitatea insuficientä a metodelor de tratament existente legatä de pa-togeneza complicatä, dezvoltarea rezistentei si a alergiei medicamentoase la antibioticele utilizate, decurgerea mdelungatä, recidivele si cronicizarea proceselor inflamatorii mräutätesc prognoza în legä-turä cu functia reproductivä si constituie o problemä serioasä economicä si socialä [3, 6, 11, 17].
Scopul acestui studiu constä în analiza nivelului de antioxidant, determinati prin folosirea spectroscopiei Raman, la aplicarea unei metode noi de tratament al algiilor pelviene cronice de origine genitalä.
Material si metode
Studiul a inclus 118 paciente internate în sectia de ginecologie cu diagnoza„algii pelviene cronice de origine genitalä", rezistente la tratamentul traditional, la care s-a utilizat o metodä nouä de tratament cu aplicarea complexului local antioxidant, propusä de autor [12], cu monitorizarea prospectivä clinicä si de laborator pe parcursul a 5 ani, în baza unui chestionar special elaborat. Starea sistemului antioxidant de apärare a organismului a fost apreciatä prin folosirea spectroscopiei Raman. Lotul-martor a cuprins 60 de ginecopate clinic sänätoase genital, la care a fost apreciatä starea sistemului antioxidant, pentru stabilirea normei indicatorilor studiati. Cu ajutorul aparatului BioPhotonic Scanner, în mod obiectiv s-a testat nivelul antioxidantilor la pacientele luate în studiu, înainte de tratament si post-tratament, peste 7 zile, 1 lunä, 3 luni, 1 an, pänä la 5 ani.
Folosirea spectroscopiei Raman pentru masu-rari biologice (cunoasterea nivelului de carotenoizi din tesutul uman) este o metoda stabilita in mod stiintific dupa ani de cercetare efectuata de trei echipe [9, 13-16].
Scorul de carotenoizi ai pielii (SCS) reprezinta continutul de carotenoizi din piele, fiind in acelasi timp un indicator important al starii generale a organismului, al starii in care se afla sistemul de aparare antioxidant (pigmentii carotenoizi fac parte din familia antioxidantilor).
Scanerul BioPhotonic este primul aparat din lume care masoara scorul de carotenoizi ai pielii (SCS) si indica activitatea antioxidantilor carotenoizi din corp. Prin simpla plasare a mainii in fata unei lumini de laser albastre de intensitate scazuta, obti-nem imediat rezultatul nivelului antioxidantilor din corp. Tehnologia pe care se bazeaza functionarea acestui scaner este o metoda optica, cunoscuta sub denumirea de spectroscopie Raman de rezo-nanta. Aceasta tehnologie este folosita de multi ani in laboratoarele de cercetare si mai recent in investigatiile cu privire la carotenoizii din sistemele biologice [17].
Tehnologia biofotonica reprezinta un pas inainte in tehnologia laserului si este posibila datorita implicarii conceptelor optice in investigarea tesutului uman viu. Fiecare specie de molecule din corp poate genera un set de lumini colorate, cand este imbuna-tatita cu o raza laser. Spectrul de culoare constituie o amprenta unica a diferitor specii de molecule. Aparatul foloseste o lumina laser cu o lungime de unda de 473 nm. Cand aceasta raza laser intalneste o molecula carotenoida, lungimea de unda se ma-joreaza pana la 510 nm, ceea ce corespunde luminii verzi.
O lumina verde este emisa de piele si e captata de un detector de lumina ultra sensibil. Un computer analizeaza cantitatea de lumina verde si indica un numar, numit scor de carotenoizi ai pielii (SCS). Acest lucru se poate observa pe scara celor afisate pe scaner. In tabelul 1 este prezentata explicatia valorii continutului de carotenoizi din organism.
Tabelul 1
Interpretarea valorii continutului de carotinoide din organism, obtinute prin spectroscopia Raman
Scala color a Scor carotenoid Starea sistemului
valorii testärii, de la suprafata antioxidant al
afi§atä pe pielii (unitätii organismului
scaner conventionale)
Ro§u <19000 nesatisfacatoare
Portocaliu 20-29000 insuficienta
Galben 30-39000 suficienta
Verde 40-49000 buna
Albastru 50000 §i > foarte buna
Nota. Nivelul mediu admis corespunde culorii galbene pe scala scanerului, egal cu 30000-39000 unitäti conventionale.
Valoarea predictivä si de diagnostic a radicalilor liberi la moment (si în conditii de ambulatoriu) poate fi apreciatä ca metodä expresä, neinvazivä cu scanerul BioPhotonic, cu ajutorul cäruia se poate mäsura nivelul antioxidantilor [8], care în organism sunt invers proportionali cu nivelul radicalilor liberi.
Metoda de tratament (interventiile, procedu-rile) s-a efectuat în cabinetul ginecologic. Initial se face aspirarea vaginului, insistând pericervical, unde se vor face infiltratiile, luându-se toate mäsurile de asepsie si antisepsie. Se pune în evidentä colul uterin, cu ajutorul valvelor, si se trece la procedura infilträrii pericervical în jurul colului uterin a medicatiei co-respunzätor orelor 12, 3, 6, 9 - foarte lent, urmärind în permanentä reactiile pacientei, pentru a sesiza manifestärile adverse.
Componenta medicatiei contine xilinä, de-
xametazonä si vitaminele B. si B. Includerea în
1 1 1 6
componenta datä a preparatelor farmaceutice/ medicinale am pornit-o de la premisa cä actiunea anestezicä localä a xilinei este determinatä de sta-bilirea membranelor prin blocajul canalelor ionice. Stoparea influxului ionilor de sodiu si calciu în neu-roni se manifestä prin imposibilitatea de a genera si a transmite impulsuri nervoase; dexametazona, fiind un antiinflamator steroidian, în aplicarea to-picä posedä actiune antiinflamatoare, antialergicä, imunosupresivä si antisoc. Piridoxina (vitamina B6) si tiamina joacä un rol important în metabolismul pro-teinelor, glucidelor si lipidelor, piridoxina fiind vitalä pentru sustinerea sistemului nervos al organismului, contribuind la formarea de neurotransmitätori. În afarä de aceasta, piridoxina, în calitate de coferment, participä în multe procese metabolice si favorizeazä asimilarea mai rapidä a magneziului în tractul intestinal, pätrunderea si retinerea lui în celule.
Teoretic si practic, s-a urmärit suprimarea algii-lor pelviene în consolidarea tratamentului prin:
a) eliminarea durerii din primele momente, prin efectul anestezicului;
b) reducerea inflamatiei prin efectul antiinfla-matorului steroidian;
c) consolidarea rezultatului prin anihilarea radicalilor liberi cu ajutorul antioxidantilor.
Rezultate si discutii.
În perioada 2007-2011, în Spitalul Municipal Sighetu Marmatiei au fost internati 89539 de paci-enti cu diferite afectiuni, din care un numär de 7123 (8,0%) paciente au fost internate în sectia de gine-cologie, 395 (5,5%) din ele au prezentat diagnosticul de algii pelviene cronice, de origine genitalá, acestea fiind monitorizate si investigate în dinamicä pe par-cursul a 5 ani.
Spitalul Municipal Sighetu Marmatiei deserves-te o populatie de aproximativ 100000 de persoane,
care locuiesc pe o arie cu un relief muntos si cu ac-cesibilitate redusâ spre centrele medicale ce dispun de mijloace moderne de diagnostic si tratament. Aceastâ situatie face ca ponderea algiilor pelviene cronice de origine genitalâ sâ fie în structura afecti-unilor ginecologice peste media pe tarâ si peste cea din literatura mondialâ.
Caracteristica clinico-anamnesticâ a celor 118 paciente cu algii pelviene cronice tratate dupâ metoda nouâ, elaboratâ de autor [12], este prezentatâ în tabelul 2.
Tabelul 2
Caracteristica clinico-anamnesticà a pacientelor cu algii pelviene cronice, tratate dupà metoda nouà (n=H8)
Indice Abs. %
Varsta, ani:
- medie 36,2±4,4 -
- 15-49 95 80,5±3,6
- 50 $i > 23 19,5±3,6
-18-35 64 67,4±4,3
Mediul geografic de trai:
- urban 56 47,5±6,4
- rural 62 52,5±6,3
Statutulsocial:
- muncitoare 44 64,47±4,4
- funcionare 24 35,3±4,4
- neangajate ín campul muncii 50 42,4±4,6
Anamneza obstetrical:
- sarcini, total 118 100,0
- ín medie 2,9 -
- 3 $i > 58 49,2±6,5
- nasteri, total 118 100,0
- ín medie 2,1 -
- 3 $i > 33 28,0±7,8
- avorturi, total 52 44,1±6,9
- ín medie 1,9 -
- 3 $i > 9 7,6±8,0
Varsta ginecopatelor examinate varia intre 17 si 77 de ani si alcätuia in medie 36,2±4,4 ani. Multe evenimente dureroase la femeie sunt influentate de pubertate, perioada de fertilitate, cu toate activitätile legate de aceasta (ciclu, sarcini, nasteri, afectiuni genitale), si menopauza cu impact major psihoafectiv [2]. Insä atrage atentia faptul cä in 67,4±4,3% cazuri pacientele se aflau la varsta de 18-35 de ani - varsta reproducerii timpurii, cand femeia in mod deosebit e capabilä sä dea nastere unei generatii sänätoase. Dupä pärerea noasträ, implementarea acestei noi metode de tratament de alternativä a ginecopatelor cu algii pelviene cronice, rezistente la tratamentul clasic, va permite ameliorarea indicelui demografic, care in ultimii ani constituie o ingrijorare serioasä, mai ales pentru tärile avansate, unde excedentul natural este negativ.
Analizând datele obtinute în functie de nivelul de scolarizare, s-a constatat cä 86,4±3,1% din paciente aveau studii medii, ce nu exclude influenta asupra nivelului de educatie si instruire, dependent de traditii si obiceiuri.
52,5±6,3% paciente erau din mediul rural, 47,5±6,4% - din mediul urban, 42,4±4,6% nu erau angajate în câmpul muncii. Din cele angajate, 64,7±4,4% erau muncitoare, în 12,7±3,0% cazuri conditiile de muncä erau nocive.
Anamneza obstetricalä se caracteriza prin pre-zenta la toate femeile (100% cazuri) a sarcinilor si a nasterilor (în numär de la 1 la 7). Trei si mai multe sarcini a avut fiecare a 2-a (49,2±6,5%) femeie, iar trei si mai multe nasteri - fiecare a 3-a ginecopatä (28,0±7,8%). În 44,1±6,9% cazuri, pacientele au su-portat avorturi (medicale sau spontane) în numär de la 1 la 5. Trei si mai multe sarcini a avut fiecare a doua pacientä (49,2±6,5%).
La 28,4±4,1% paciente, perioada post-avort a fost complicatä cu resturi de ou fetal, din motivul cärora s-a efectuat chiuretajul cavitätii uterine repetat; la 8,1±2,5% - inflamatia uterului si a anexelor, la 26,9±4,1% - infertilitate secundarä. 18,2±3,5% femei au avut în anamnezä interventii chirurgicale din cauza sarcinii extrauterine, apoplexiei ovariene, chisturilor cu ovarectomie, mioame uterine cu his-terectomii.
Durata afectiunii pacientelor cu algii pelviene cronice s-a încadrat în limitele de 1,5-5 ani.
Toate ginecopatele examinate au mentionat cä, în perioada de fertilitate, au folosit contraceptive: prezervative - 34,8±4,4%, dispozitive intrauterine - 30,5±4,2%, pastile hormonale orale - 22,0±3,6%, metoda calendarului - 12,7±3,1% cazuri. Multe din ele indicau cä s-au folosit de mai multe metode, msä fiecare a treia femeie care a utilizat ca metodä de contraceptie dispozitivul intrauterin a suferit asa complicatii ca inflamatii si/sau metroragii.
Este de mentionat cä menarhele apärute înainte de 10 ani si dupä 16 ani s-au manifestat în 21,2%±3,8 si, respectiv, 1,7±1,1% cazuri; totodatä, s-a eviden-tiat faptul cä în 47,5±4,6% cazuri menstruatiile erau abundente si în 10,2±2,8% cazuri - dureroase, în unele cazuri durerile erau exprimate si necesitau utilizarea analgezicelor, reducând vädit capacitatea de muncä. În 58,5±4,5% cazuri, ginecopatele din lotul studiat au început viata sexualä pänä la 18 ani, în 79,7±3,3% cazuri indicând mai mult de 2 parteneri sexuali.
La 59,3±4,5% ginecopate în anamnezä au fost constatate deregläri ale ciclului menstrual, la 38,1±4,5% - tumori benigne ale uterului si la 6,8±2,3% - afectiuni inflamatorii ale anexelor. Pa-tologie extragenital s-a determinat la fiecare a 3-a
ginecopatâ din lotul studiat, în 12,7±3,0% cazuri - anemia, în 10,2±2,8% - afectarea sistemului cardiovascular si renal. În structura patologiei endocrine prevala obezitatea, stabilitâ în 13,6±2,5% cazuri. Atrage atentia faptul prezentei focarelor cronice de infectie în anamnezâ: la fiecare a 2-a femeie -sinuzitâ (47,5±4,6%), la fiecare a 3-a - carie dentará (26,3±4,0%) si la fiecare a 10-a - otitâ (10,2±2,8% cazuri).
68 de paciente (57,6±4,5%) cu algii pelviene cronice indicâ suportarea stresului psihoemotional, în 16,2±3,4% cazuri acesta fiind legat de probleme de serviciu.
Tabelul 3
Simptome fizice si psihologice ale stresului la pacientele cu algii pelviene cronice
Simptome Lotul de baza, n=118 Lotul-martor, n=115 P
abs. M±m abs. M±m
Fizice Poftä exageratä de mâncare sau pierderea apetitului 73 61,9±4,4 55 47,8±4,7 <0,05
Tulburäri de somn 80 67,8±4,3 76 66,1±4,4 >0,05
Transpiratii abundente 36 30,5±4,2 42 36,5±4,5 >0,05
Nervozitate, agitatie 43 36,4±4,4 68 59,1±4,6 <0,01
Dureri de cap, cervicale sau lombare 67 56,8±4,5 78 67,8±4,4 <0,05
Psihologice Stäri de frustrare, agresivitate, plâns 1 0,9±0,8 36 31,3±4,5 <0,001
Disperare 1 0,9±0,8 26 22,6±3,9 <0,001
Deprimare 15 12,7±3,0 61 53,0±4,6 <0,001
Anxietate 8 6,8±2,3 65 56,5±4,6 <0,001
In tabelul 3 sunt prezentate simptomele fizice si psihologice ale stresului suportat. Din datele prezentate reiese cä dintre simptomele fizice mai pronuntat se evidentiazä: tulburäri de somn (67,8±4,3%), poftä exageratä de mancare sau pierderea apetitului (61,9±4,4%), dureri de cap (56,8±4,5%) nervozita-te si agitatie (36,4±4,4%), transpiratii abundente (30,5±4,2%).
Simptomele psihologice se evidentiazä mai rar si se manifestä prin deprimare (12,7±3,0%) si anxietate (6,8±2,3%).
Toate pacientele (100%) indicau plangeri la pre-zenta durerii, care in 69,5±4,2% cazuri apäreau brusc, in 43,2±4,5% - la efort, in 22,9±3,8% cazuri - in raport cu ciclu menstrual, in 21,2±3,5% - in timpul rapor-tului sexual. In 51,7±4,6% cazuri, durerea se localiza
in fósele iliace, in 35,6±4,5% - sub formá de arsurá, in 29,7±4,2% - surde si in 28,0±4,1% cazuri - colici. ín 83,9±3,4% cazuri, intensitatea durerii dupá scara OMS era de treapta II (durere medie, 5-6 puncte), in 61,9±4,4% cazuri - cu iradiere in zona analá.
La 75,4±4,0% paciente, momentul aparitiei durerii era raportat cu episodul obstetrico-ginecologic, in 100% cazuri prezentand inflamatie. ín 58,4±4,5% cazuri, durerea era insotitá de disconfort si tulburári menstruale, in 21,4±3,9% - de tulburári de somn.
Tabelul 4
Complicatii timpurii si tardive post-tratament, ínregistrate ín lotul de studiu
Complicatii n= 118
abs. %
Post-tratament, total: 43 36,4±4,4
- minore 41 95,3±1,9
- majore 2 4,7±1,9
Imediate: 41 95,3±1,9
- senzatii de ametealä 13 31,7±4,3
- echimoze 11 26,8±4,1
- hemoragii 7 17,1±3,4
- transpiratii 7 17,1±3,4
- parestezii locoregio-nale 3 7,3±2,4
Tardive: 2 4,7±1,9
infectii post-procedurä 2 100,0
Într-un numär de 43 (36,4± 4,4%) cazuri, în lotul tratat dupä metoda propusä de autor s-au înregistrat complicatii (tabelul4), 41 (95,3±1,9%) cazuri din ele au apärut imediat si erau minore, rezolvându-se prin tratament local simplu, färä a fi nevoie de internare în stationar. Douä (4,7±1,9%) cazuri au avut complicatii tardive - infectii post-procedurä, care s-au rezolvat prin aplicarea antibioterapiei, färä a necesita inter-ventii chirurgicale invazive.
Hemoragia post-procedurä s-a instalat în 7 (17,1±3,4%) cazuri, în lotul studiat, la nivelul plägii produse de acul cu care s-a efectuat infiltratia. Ea a fost tratatä prin masajul regiunii si aplicarea unui tampon steril.
Parestezia locoregionalä a apärut în 3 (7,3±2,4%) cazuri, ceea ce se datoreazä aplicärii xilinei în com-ponenta "cocteilului".
Echimozele au apärut în 11 (26,8±4,1%) cazuri la pacientele în vârsta de 65-77 de ani, unde infiltra-tiile pericervicale sunt dificile (atrofie genitalä), ceea ce a justificat în cazul dat sä fie efectuatä infiltratia medicamentoasä în planseul perineal. Pe parcurs, echimozele s-au rezolvat de la sine, färä a fi nevoie de vreo interventie terapeuticä.
Leziuni nervoase sau elemente trombotice nu s-au înregistrat.
Tabelul 5
Eficacitatea clinicà a tratamentului ginecopatelor cu algii pelviene cronice, n=118
Indícele studiat abs. %
Durere:
Disparitie 115 97,5±1,4
Persistenz 3 2,5±1,4
Intensificare 0 -
Recidiva: 0 -
Inflamatie dispärutä 114 96,6±1,7
Reducere 3 2,5±1,4
Färä schimbäri 1 0,8±0,8
Disconfort:
Disparitie totalä 99 83,9±2,9
Reducere 18 15,3±3,3
Färä schimbari 1 0,8±0,8
Dupâ tratamentul efectuat (tabelul 5), în 97,5±1,4% cazuri s-a constatât disparitia durerii, în 96,6±1,7% - disparitia inflamatiei, în 15,3±3,3% cazuri - reducerea disconfortului, iar în 83,9±2,9% cazuri - disparitia totalâ a acestuia.
Este de mentionat câ 34 (28,8±4,2%) paciente din lotul de studiu nu au avut nicio internare pe par-cursul a cinci ani de supraveghere, 41 (34,7±4,4%) au fost reinternate o singurâ datâ, 35 (29,7±4,2%) - de 2 ori si 8 (6,8±2,3%) paciente au avut câte 3 reinternâri în stationar.
Lipsa efectului asteptat dupâ tratamentul efectuat s-a înregistrat la 4 (3,4±1,6%) paciente, cauza principalâ fiind aparitia afectiunilor recurente.
Din datele prezentate în tabelul 6 se observâ câ nivelul de antioxidanti la 73,7±4,0% paciente, la care acest test s-a efectuat înainte de aplicarea tratamentului propus, alcâtuia 17737,3±885,1 un.conv. si era mult scâzut sub nivelul mediu admis, ceea ce scoate în evidentâ un nivel foarte ridicat de radicali liberi.
Însâ, observâm câ deja peste 7 zile dupâ tratamentul aplicat, nivelul mediu de antioxidanti este în crestere (19589,0±893,2 un.conv., P<0,02), în comparatie cu nivelul initial, iar în 25,4±4,0% cazuri el atinge nivelul de 20000-29000 un.conv. (culoare portocalie pe scala scanerului).
La 1 lunâ si 3 luni dupâ tratament, nivelul mediu al antioxidantilor râmâne în crestere, alcâtuind 24406,8±981,5 un.conv. si, respectiv, 31228,8±1136,5 un.conv., P<0,02.
Peste o lunâ, la fiecare a 5-a pacientâ (20,4±3,7%), iar peste 3 luni la fiecare a 2-a (57,6±4,4%) nivelul antioxidantilor atinge media admisâ de 30-39000 un.conv., P<0,001 (culoarea galbenâ pe scala sca-nerului).
Este de mentionat câ peste un an, nivelul me-diu al antioxidantilor la pacientele tratate constituia 37872,8±1348,7 un.conv.; în 43,2±4,5% cazuri nivelul lor este de 30000-39000 un.conv., iar în 44,9±4,6% cazuri - de 40000-49000 un.conv. (culoarea verde pe scala scanerului), P<0,001.
Tabelul 6
Nivelul de antioxidanti la pacientele cu algii pelviene cronice, tratate dupà metoda propusà, n=118
Nivelul (titrul) de antioxidanti (un. conv.) Pänä la tratament Dupä tratament, peste: P,(1-2) Pß-3) Pß-4) Pß-5) P(1-6)
7 zile 1 lunä 3 luni 1 an 5 ani
Mediu, abs. 17737,3 ±885,1 19589,0 ±893,2 24406,8 ±981,5 31228,8 ±1136,5 37872,8 ±1348,7 41000,0 ±1651,8 P1>0,05 P2<0,05 P3<0,01 P4<0,01 P5<0,01
19000 çi < (roçu) 73,7±4,0 64,4±4,4 25,4±4,0 1,7±1,2 0 2,5±1,3 P1>0,05 P12<0,01 P3<0,001 3 P4- P5<0,001
20-29000 (portocaliu) 21,2±3,7 25,4±4,0 54,2±4,6 35,6±4,4 11,0±2,9 0 P1>0,05 P12<0,01 P3<0,05 P34<0,05 P5-
30-39000 (galben) 5,1±2,0 10,2±2,8 20,4±3,7 57,6±4,4 43,2±4,5 33,1±4,3 P1>0,05 P12<0,05 P3<0,001 P43<0,001 P5<0,01
40-49000 (verde) 0 0 0 5,1±2,0 44,9±4,6 61,9±3,8 -
50000 çi > (albastru) 0 0 0 0 0,9±0,8 2,5±1,3 -
Este semnificativ faptul cä, la 5 ani de la momentul initierii tratamentului elaborat (tabelul 7), nivelul mediu de antioxidanti este egal cu nivelul mediu al antioxidantilor apreciat in lotul-martor (41000,0±1651,8 si, respectiv, 41037,3±1653,6 un.conv., P<0,05). ín 97,5±1,4% cazuri atinge nivelul de 30000-50000 si > un.conv., inclusiv in 61,9±3,8% cazuri 40000-49000 un.conv. (culoare verde) si in 2,5±1,3% cazuri - 50000 si > un.conv., (culoare albasträ pe scala scanerului), P>0,05.
Tabelul 7
Nivelul de antioxidanti la pacientele cu algii pelviene la dis-tantà de 5 ani dupà tratamentul efectuat în lotul studiat
Nivelul de antioxidanti (un.conv.) Lotul de bazä, n=118 Lotul-martor, n=60 P
mediu abs. 41000,0±1651,8 41037,3±1653,6 >0,05
1900 çi < (roçu) abs. 3 0 -
% 2,5±1,3 - -
20-29000 (portocaliu) abs. 0 0 -
% - - -
30-39000 (galben) abs. 39 22
% 33,1±4,3 36,7±6,2 >0,05
40-49000 (verde) abs. 73 37
% 61,9±3,8 61,7±7,7 >0,05
50000 çi > (albastru) abs. 3 1
% 2,5±1,3 1,7±1,6 >0,05
Concluzii
1. Metoda elaboratä va avea un efect benefic in reorientarea tratamentului in cazul esecului terapiei clasice a algiilor pelviene cronice de origine genitalä.
2. Rezultatul tratamentului de alternativä al algiilor pelviene cronice de origine genitalä cu aplicarea noii metode propuse este de duratä, cu conditia evitärii unei afectiuni intercurente sau aparitiei altei afectiuni ginecologice.
3. Mäsurarea nivelului de antioxidant din organism prin folosirea spectroscopiei Raman poate fi utilizatä suplimentar ca test expres de diagnostic si deschide o nouä viziune in tratamentul pacientelor cu algii pelviene cronice de origine genitalä, care nu au räspuns la tratamentul clasic.
Bibliografie
1. Ness R.B., Soper D.E., Holley R.L. et.al. Effectiveness of inpatient and outpatient strategies for women with pelvic inflammatory desease: results from the pelvic inflammatory. Disease evalution and clinical health Randomized trial. In: Am. J. Obstet. Gynecol., 2002, nr. 186(5), p. 929-937.
2. lacob G. Durerile pelvi-perineale la femeie: consideratii diagnostice §i terapeutice. tn: Durerea, 2008, nr. 2, v. XVIII, p. 1-7.
3. Engeler D., Baranowski A.P., Elneil S. et al. Guidelines on Chronic Pelvic Pain. 2012, 132 p.
4. Jarell J., Mohindra R., Ross S. et al. Laparoscopy and reported pain among patients with endometriosis. In: J. Obstet. Gynecol. Can., 2005, nr. 27(5), p. 477-485.
5. Kuznetova I.V. Chronic pelvic pain. In: Obstet. Gynecol., 2013, nr. 5, p. 91-97.
6. Dragomir Dragoj-Daniel V. Durerea cronica ginecologicä. Diagnostic. Tratament. Iaji: Junimea, 1992, 123 p.
7. Eschenbach D.A. Treatment of pelvic inflammatory desease. In: Clin. Infect. Dis., 2007, v. 44, nr. 7, p. 961-963.
8. Mayne S.T. Antioxidant metrients and chronic disease:
use ofbiomarkers of exposure and oxidative stress status in epidemiologic research. In: J. Nutr., 2003, nr. 133, p. 933-240.
9. Ermakov I.V. et al. RezonanceRaman detection of caro-tenoidantioxidants in living human tissues. In: Optics Letters, 2001, vol. 26, nr. 15, p. 1179-1181.
10. Smidt C.R., Burke D.S. Nutritional significance and measurment of carotenoids. In: J. Curent Topics in Nutracentical Research, 2004, vol. 2, nr. 2, p. 79-91.
11. Carlson J., Stavens S., Holubkav R. et al. Associations of antioxidant status oxidativ stress, with skin carotenoids assessed by Raman Spectroscopy. In: FASEB Journal, 2006, nr. 20, A824.3.
12. Bodnar V. Noi cercetari asupra rolului antioxidantilor §i implicarea lor in algiile pelviene. Tn: Mat. Conferintei Nationale Zilele Medicale "Vasile Dobrovici", Iaji, Romania, 2016, p. 31-33.
13. Bernstein P. et al. Raman detection of macular carotenoids pigments in intact human retina. In: Invest. Opthalmol. Vis. SC, 1998, nr. 39 (11), p. 2003-2011.
14. Gellerman W., Bernstein P. et al. In vivo resonant Raman measurement of macular carotenoids pigments in the Young and the aging human retina. In: J. Opt. Soc. Am. A Opt. Image Sci. Vis., 2002, nr. 19 (6), p. 1172-1186.
15. Hata et al. Non-invasive Raman Spectroscopic detection of carotenoids in human skin. In: J. Invest. Dermatol., 2000, nr. 115(3), p. 441-448.
16. Zhao D.V. et al. Rezonance Raman measurement of macular carotenoids in retinal, choroidal and mascular dystrophies. In: Arch. Ophtalm., 2003, nr. 121, p. 967972.
17. ZidichouskiJ.A., Poole SJ., Gellerman W., Smidt C.R. Clinical validation of a novel Raman Spectroscopic Tehnology tononinvasively assess carotenoidstatus in humans. In: J. Am. Coll. Nutr., 2004, vol. 23, nr. 5, p. 468.
Prezentat la 6.03.2017.
Ludmila Etco, profesor cercetator, IMSP Institutul Mamei si Copilului Tel.: 060345601
DIN ÍNTELEPCIUNEA TIMPURILOR
i
• Cänd sunt prescrise multe doctorii pentru o boalä, poti fi sigur cä boala aceea nu are leac.
(Anton Cehov)
• Robul de azi - un cäine care päze^te alt cäine de alti cäini cu multi cäini §i ei.
(Grigore Vieru)
• Invidia este boala incurabilä a mediocrului.
(Mihai Cucereavii) 19 -
