CC BY
9care a perturbarilor rezistentei imune celulare (continutul limfocitelor T si al subpopu-latiei T helper), a indicatorului intoxicatiei (continutul com-plexelor imune circulante), a indicatorului reactivitatii preimune (indicele fagocitar), a vitezei de sedimentare a hematiilor.
Bibliografie
1. Bivol S., Scutelniciuc O., Soltan V. Raport de studiu: Factorii de risc asociati cu situatiile de abandon §i e§ec al tratamentului strict su-pravegheat al tuberculozei in Republica Moldova. Chijinau,
2009, 37 p.
2. Capcelea L. Tuberculoza §i factorii ce influenteaza rata desucces. tn: Curier Medical, nr. 3 (327), 2012, p. 85-87.
3. Ciobanu A. $.a. Raport de studiu: Evaluarea factorilor de risc asociati aderentei la tratament a pacientilorcu TB multidrogrezistenta inrolati in tratamentul DOTS PLUS. Chijinau, 2010, 78 p.
4. Ciobanu S., Kavtaradze M. Raport de studiu: Analiza comuna a Programului National de Profilaxie §i Com-batere a Tuberculozei din Republica Moldova. Chijinau,
2010, 46 p.
5. Etco C., Morojanu M., Capce-lea L. Medicina Sociala. Indrumari metodice. Chijinau: Medicina, 2010, 302 p.
6. Drannik G.H. Cliniceskaia imu-nologia i alergologia. Kiev, 2010; 552 p.
7. Shovcun L., Romanteva E. Characterisctics of the imune response among patients with newly detected disseminated tuberculosis and relapse. In: Bull. Acad. Science Moldova. Medical and Biological Sciences, 2011; nr. 4(32), p. 6669.
Evelina Lesnic, Catedra
Pneumoftiziologie,
IP USMF Nicolae Testemitanu,
E-mail: evelinalesnic@yahoo.
com;
Tel.: 069883302
ROLUL INFECTIILOR-TRIGGER iN EVOLUTIA AFECTIUNILOR
> > >
OCULARE iN CADRUL SPONDILITEI ANCHILOZANTE
Gabriela §ORIC, Liliana GROPPA, Valeriu CU§NIR,
Universitatea de Medicina §i Farmacie Nicolae Testemitanu
Summary
The role of trigger infections in evolution of eye disturbances in the ankylosing spondylitis
In the study is revealed the role of trigger infections in evolution of uveitis in the ankylosing spondylitis and some correlations between microbial and viral antibodies and Ag HLA B-27 ocular disturbances types. Among antibodies more frequently diagnosed in patients in this study have been anti-Chlamydia trachomatis IgG - 57.6%, anti-CMVIgG - 40,3%, anti-EBD IgG - 46,15%, anti-HSVIgG type I - 86.5%. Chronic uveal immune process has been determined by the presence of serological microbial and viral antibodies IgG but and thepresense of Ag HLA B-27 that had a predictive value in patients lot A ofв=9,3 (93%)±0,092; p2 0,05.
Keywords: trigger infections, uveitis, ankylosing spondylitis Резюме
Роль микробных и вирусных антител в эволюции увеита при анкилозирую-шем спондилите
В статье представлены данные, которые подтверждают роль микробных и вирусных антител в эволюции увеита при анкилозируюшем спондилите. Наебо-лее частыми были антитела anti-Chlamidia trachomatis IgG - 57,6%, anti-CMV IgG - 40,3%, anti-EBV IgG - 46,15%, anti-HSV тип I IgG - 86,5%. Также были выявлены коpреляции специфических антител и HLA B-27 антигена с формами увеита, что объясняет хроницизацию воспалительного увеального процесса у больных с поражением глаз при анкилозируюшем спондилите.
Ключевые слова: триггерная инфекция, увеит, анкилозирующий спондилит Introducere
Spondilita anchilozanta (SA) este o afectiune inflamatorie cronica de etiologie incomplet cunoscuta, definita prin afectarea continua a tesutu-rilor coloanei vertebrale, articulatiilor sacroiliace, uneori cu o importanta implicare a articulatiilor periferice, a entezelor si cu manifestari extrasche-letice (implicare oculara, cardiaca, pulmonara, nurologica si renala) [4, 9, 18, 20].
Uveita este cea mai frecventa afectare extraarticular in cadrul spon-dilitei anchilozante, riscul careea constituie, dupa parerea diferitor autori, 20-40% de cazuri [2, 4, 7, 8, 11]. Ca forma de debut al SA, uveita poate preceda sindromul articular de la cateva luni la cativa ani in 2-6% de cazuri, fiind unicul simptom al maladiei, sau poate debuta pe fundalul SA putin simptomatice [1, 3, 9,1 0].
Etiologia spondilitei anchilozante, la momentul actual, nu este inca elucidata complet. Dupa parerea mai multor savanti, par a fi implicate mecanismele mediate imun, dovada fiind puternica asociere a statusurilor imunopatologice limfocitare, nivelul seric crescut de IgA si al reactantilor de faza acuta, cum ar fi proteina C reactiva, fibrinogenul, acizii sialici etc., precum si tabloul histopatologic inflamator al afectiunii [5, 6, 14, 21].
Factorii infectiosi in etiologia SA nu sunt de neglijat. Unii autori atri-buie un rol major unui sir divers de antigeni, atat virali, cat si bacterieni [15, 16, 17].
Unii cercetätori sustin ipoteza peptidelor artritigene ca factori-trigger in patogenia spondilitei anchilozante, in care s-a constatat prezenta ADN, ARN si a proteinelor bacteriene la nivelul articulatiilor afectate [18, 19].
Numeroase studii au stabilit corelatii intre SA si formele subclinice ale bolilor inflamatorii intestinale, precum si interventia florei rezidente intestinale reprezentate de enterobacterii, specii de Bacteriodes si chiar bifidobacterii [5, 13, 14].
Actualmente este sustinutä ipoteza implicärii Chlamidia trachomatis in declansarea SA, dar in studiile efectuate acest agent patogen a fost depistat rar [5, 6].
Mai multe studii au prezentat implicarea Klebsiella pneumonae in etiologia SA, avand ca dovadä existenta nivelurilor serice crescute ale anticorpi-lor IgG si IgA antipolizaharide apartinand Klebsiella pneumonae la pacientii cu SA. Aceste opinii sunt controversate, intrucat existä cercetäri care nu au relevat nicio prevalentä a Klebsiella pneumonae la bolnavii cu SA in raport cu cei suferinzi de alte maladii reumatice sau cu indivizii sänätosi [14, 15].
Material si metode
Característica clínica a lotului de studiu. Pentru realizarea scopului studiului, a fost selectat un lot de 72 de pacienti, dintre care 52 cu diagnosti-cul de spondilitä anchilozantä cu afectäri oculare (lotul A). Ca lot-martor au fost selectati 20 de pacienti cu spondilitä anchilozantä färä alteräri oculare (lotul B). Diagnosticul clinic a fost stabilit in baza criteriilor comune grupu-lui de spondiloartropatii seronegative (Criteriile ESSG si Criteriile Amor). Ulterior, diagnosticul clinic de spondilitä anchilozantä a fost stabilit in baza Criteriilor New York modificate (1984).
Studiul s-a desfäsurat in baza Spitalului Clinic Municipal Sfanta Trei-me, mun. Chisinäu (USMF Nicolae Testemitanu, Catedra Medicina Interna, FR, Sectia Reumatologie) in perioada 2006-2009. Examenul oftalmologic a fost efectuat de cätre medicul-oftalmolog, Catedra Oftalmologie SCM Sfanta Treime.Toti pacientii din lotul de studiu au fost supusi unei evaluäri detaliate, efectuate conform unui program de examinare clinicä prezentat mai jos, elaborat de noi pentru a determina infectiile-trigger si rolul lor in declansarea si evolutia spondilitei anchilozante cu manifestäri oculare.
Designul studiului
Pacienti n=75 ^—^—^
Criteriile ESSG, B. Amor, 1990, New York modificate, 1984
v
Analiza statisticä a datelor obtinute
CONCLUZTT
Au fost determinati anticorpii specifici formati in procesul räspunsului imun la microorganismele patogene (reactia de legare a complementului, reactia de imunofluorescentä indirectä, reactia de microimunofluoriscen-tä, r-ELISA). Anticorpii reprezentau trei clase de imunoglobuline - M, G si
A. Aparitia anticorpilor din aceste trei clase avea loc in perioade diferite de la declansarea raspunsului imun si depindea de modalitatea de infectare - primara sau reinfectare. Tn cazul infectarii primare, apareau anticorpii clasei M, ulterior - G si in ultimul rand - A. Tn cazul extinctiei raspunsului imun, scaderea titrelor de anticorpi avea loc in aceeasi succesivi-tate. Raspunsul imun, in caz de reinfectare, se caracteriza prin formarea anticorpilor claselor G si A si practic prin lipsa anticorpilor de tip M. Astfel, in cazul infectiei acute la pacienti se determinau anticorpii clasei M sau creste-rea/scaderea rapida a titrelor de anticorpi ai claselor G si A. Dimpotriva, in cazul infec-tiilor cronice se determina anticorpii claselor G si A, titrele carora nu se schimbau o perioada de timp indelun-gata. La pacientii cu evolutie asimptomatica a maladiei, se determinau anticorpii clasei A in titre joase, exprimand persistenta microorganismu-lui. Pentru infectia cronica au fost caracterisitice titre joase ale anticorpilor G pe parcur-sul mai multor saptamani.
Criteriile de includere ín studiu:
- Diagnosticul cert de spondilita anchilozan-ta comform Criteriilor Amor, Criteriilor New York modificate.
- Varsta 18-65 ani.
- Prezenta afectarii oculare.
- Absenta bolilor severe organice si a formatiu-nilor maligne. Criteriile de excludere:
- Varsta mai mica de 18 ani si mai mare de 65 ani.
- Patologii concomitente:
• diabet zaharat,
• hepatitä cronicä decompensatä,
• cirozä hepaticä.
- Patologii autoimune altele decât SpA
- Patologii cardiovasculare sub- si decompensate.
- Uveite de altä etiologie.
- Patologii renale cu influentä asu-pra hemodinamicii.
- Maladii oncologice.
Rezultate si discutii
Caracteristicile generale ale pa-cientilor din loturile de studiu sunt redate în tabelul 1. Vârsta medie a bol-navilor cu manifestäri oculare în cadrul SA a constituit 44,2±1,43 ani, compa-rativ cu cei färä manifestäri oculare -43,20±1,85 ani, neexistând diferente statistic semnificative (p>0,05).
Conform datelor din tabel, în ambele loturi de studiu s-a observat o predominare a sexului masculin (p<0,05), astfel raportul numärului de femei/bärbati în lotul A a fost de 13/39, iar în lotul B - de 4/16, ceea ce corespunde cu rezultatele recentelor studii efectuate în cadrul altor etnii [1, 8, 12].
Analizând durata bolii, s-a constatat cä în lotul A 44,23% au o duratä a bolii de peste 241 de luni, 28,85%
- o duratä cuprinsä între 121 si 240 de luni si doar 17,31% - între 13 si 60 de luni. Respectiv, în lotul B - 30% de pacienti au avut o duratä a bolii >241, 35% - 121-240 si 25% - 13-60 de luni. Pacientii cu SA în asociere cu mani-festäri oculare au avut o duratä a bolii mai mare, media fiind de 198,69±16,46 luni, comparativ cu cea a bolnavilor din grupul B de studiu - 168,6±22,59 luni, având o diferentä statistic sem-nificativä (p<0,01). Pe ^ngä aceasta, mentionäm cä în grupul A a predominat numärul persoanelor încadrate în grupele cu durata maladiei mai mare de 241 luni: 23 (44,23%) versus 6 30% în lotul-martor B (p<0,05).
Rezultatele examenului oftalmo-logic au demonstrat, cä la pacientii cu SA si manifestäri oculare uveita
anterioará a fost diagnosticatá la 78,8% de pacienti, iar uveita posterioara - la 11,5%, intr-o pondere mai micá de 3,8% a fost inregistratá panuveita. Uveita acutá unilateralá a fost stabilitá la 50% de bolnavi, iar uveita acutá bilateralá - la 7,6%. Evolutia cronicá a uveitei a fost stabilitá la 26,9% de pacienti cu afectarea unui singur ochi, iar afectare bilateralá a fost inregistratá la 17,3% de bolnavi. De asemenea, la pacientii din lotul de studiu a fost diagnosticate asa complicatii ca scáderea acuitátii vizuale - 48%, cataracta - 7,69% si sinehii - 26,9% de cazuri.
Tabelul 1
Caracteristicile generale ale pacientilor din lotul de studiu
Date generale Lotul A n=52 Lotul B n=20 P
Sexul, n (%) Feminin 13 (25) 4 (20) <0,05
Masculin 39 (75) 16 (80)
Vârsta, ani (M±m) 44,26±1,43 43,20±1,85 >0,05
Grupuri de vârsta, ani, n (%)
18-30 31-40 6 (11,54) 10 (19,23) 2 (10) 4 (20) >0,05 >0,05
41-50 19 (36,54) 10 (50) <0,01
>51 17 (32,69) 4 (20) <0,05
Vârsta la debutul SA, ani, (M±m) 27,76±0,94 29,25±1,39 >0,05
Vârsta la debut articular, ani, (M±m) 28,09±0,94 29,25±1,39 >0,05
Vârsta la debut ocular, ani, (M±m) 35,67±1,13 - -
Durata bolii, luni, (M±m) 198,69±16,46 168,6±22,59* <0,01
Grupuri de vârsta a debutului SA, ani,
n (%)
18-30 36 (69,23) 11(55) <0,05
31-40 16 (30,77) 9 (45) <0,05
41-50 0 0 -
>51 0 0 -
Grupuri de durata a bolii, luni, n (%)
<12 0 0 -
13-60 9 (17,31) 5 (25) >0,05
61-120 5 (9,62) 2 (10) >0,05
121-240 15 (28,85) 7 (35) >0,05
>241 23 (44,23) 6 (30) <0,05
Prin analiza datelor anamnestice a pacientilor cu SA cu mani-festári oculare am determinat un debut al maladiei la o medie de varsta de 27,76±0,94 ani si de 29,25±1,39 ani (>0,05) la pacientii cu SA fará manifestári oculare.
Repartizarea pacientilor pe grupuri de varstá a debutului SA a demonstrat cá maladia mai frecvent a debutat in limitele de varstá 18 si 30 de ani in ambele grupuri de studiu.
Este necesar de mentionat cá debutul maladiei in aceastá perioadá de varstá a predominat la pacientii grupului A, fiind de 69,23%, pe cand la pacientii grupului B boala a debutat in aceastá perioadá numai la 55% (p<0,05). O altá situatie s-a creat pentru limitele de varstá 31 si 40 de ani - boala a debutat la 30,77% din pacientii grupului A si la 45% din grupul B de studiu, avand o diferentá statistic semnificativá (p<0,05).
ín literatura de specialitate sunt descrise cazuri rare de debut tardiv al maladiei dupá 50 de ani [2, 3], insá, in studiul nostru nu au fost inregistrate date de debut dupá varsta de 41 de ani (tabelul 7).
Cercetárile din ultimii ani in domeniile geneticii, biologiei moleculare au inregistrat un progres substantial in elucidarea etio-
patogeniei SA [5]. Factorii care ar initia si ar mentine procesul inflamator din cadrul SA au fost studiati de savanti pe parcursul anilor, dar pânâ în prezent nu sunt încâ clarificati definitiv. Actualmente, spondilita anchilozantâ se considerâ o maladie plurifactorialâ, ce implicâ factori genetici, imunologici si infectiosi.
Conform datelor obtinute în studiul nostru, factori ca etnia, starea socialâ, studiile, locul de trai (zona ruralâ sau urbanâ) nu au impact semnificativ asupra evolutiei bolii.
Analizând datele anamnestice ale conditiilor sociale ale subiectilor din studiul nostru, am determinat prezenta a 12 (23,08%) pacienti cu grad de invaliditate în grupul A de studiu si într-o pondere mai micâ - de 3 (15%) - a pacientilor cu grad de invaliditate în grupul B.
Evaluarea anamnezei ereditare a evidentiat date comparative fârâ diferente statistic semnifica-tive în cadrul loturilor de studiu. Remarcâm faptul câ 61,54% din pacientii grupului A si 65% din grupul B au o anamnezâ eredocolateralâ necunoscutâ. Conform datelor din tabelul 2, 11 pacienti din grupul A si unul din grupul B au mentionat prezenta unei maladii din grupa spondiloartropatiilor seronegative (SpA) la rudele de gradul unu, si 2 pacienti din grupul A au semnalat prezenta bolii la rudele de gradul doi.
Tabelul 2
Anamneza factorilor declansatori ai spondilitei anchilo-zante
Lotul A Lotul B
Caracteristicile n =52 n =20
N % n %
Ereditate neagravatä 7 13,46 6 30,0*
Ereditate necunoscutä 32 61,54 13 65,0
Ereditate agravatä (SpA la rudele gr. I) 11 61,11 1 5,0
Ereditate agravatä (SpA la rudele gr. II) 2 11,11 0 0
Factori posttraumatici 4 7,69 1 5,0
Stres fizic 10 19,23 4 20,0
IRVA 11 21,15 3 15,0
Expuneri îndelungate la frig §i supraräcealä 17 32,69 5 25,0
Nota: * - p<0,05
Studiind factorii declansatori cu rol mai important în loturile de studiu, noi am relevat: factorul genetic - prezenta antigenului HLA B-27 la 93,3% de pacienti cu manifestâri oculare în cadrul SA si la 85% fârâ afectâri oculare (p<0,05), însâ valoarea predictivâ a antigenului HLA-B27 în cadrul afectârii oculare este de p=9,3 (93%)±0,092; p<0,05. Astfel, importanta antigenului HLA-B27 în calitate de predicator al afectârii oculare este mare, ceea ce permite stabili-rea prognosticului pentru pacientii cu SA în debut,
pentru a elabora o Strategie corectä de tratament si o tacticä de conduitä ulterioarä.
Expunerea indelungatä la frig si supraräceala au fost constatate la 32,69% de pacienti cu SA si mani-festäri oculare si la 25% din bolnavii grupului B de studiu, urmate de IRVA - 21,15% in grupul A si 15% in grupul B. Stresul fizic a fost inregistrat in proportii aproximativ egale in ambele grupuri si a constituit 20%. O ratä mai micä ocupä factorii posttraumatici inregistrati in numai 7,69% de cazuri in grupul A si 5% in grupul B, färä diferente statistic semnificative.
Pentru a elucida conditiile care influenteazä cronicizarea si räspandirea procesului inflamator uveal, a fost evaluat rolul si corelarea factorilor infec-tiilor virale si/sau bacteriene cu indicii de activitate si severitate a spondilitei anchilozante cu manifestäri oculare.
Studierea infectiilor ca factori-trigger care ar putea influenta evolutia uveitei a stabilit diferente statistic semnificative la pacientii cu spondilitä an-chilozantä si uveitä.
Analiza datelor serologice ale pacientilor din loturile de studiu a relevat o frecventä mai inaltä a prezentei anticorpilor microbieni IgG la subiectii din lotul A de studiu versus lotul B (anti-Chl.trh. IgG -57,6% vs 7,6%, (p<0,0), anti-CMV IgG - 40,3% vs 5,7% (p<0,05), anti-EBV IgG - 46,15% vs 5,7% (p<0,05), anti-HSV tip I IgG - 86,5% vs 26,9% (p>0,05), anti-HSV tip II IgG - 38,4% vs 3,8% (p<0,05). Au fost stabiliti si anticorpi IgM, dar intr-o pondere mai micä. Astfel, in lotul A de studiu anti-Chl.trh.IgM au fost inregistrati la 19,2% de pacienti, anti-HSV tip I IgM - 25% vs 7,6% (p>0,05) si anti-HSV tip II IgM - 3,8%.
Rezultatul analizei corelationale simple dupä metoda Pearson a arätat cä uveita acutä unilateralä a corelat pozitiv cu anticorpii anti-Chlamidia trachomatis IgM (r=0,56) si negativ cu IgG (r=-0,67), anti-EBV (r=-0,40), anti-HSV tip I IgG (r=-0,040). Concomitent a fost determinatä corelatia pozitivä a uveitei acute bilaterale cu anticorpii anti-Chl.trh. IgG (r=0,60) si cu Ag HLA-B 27 (r=0,69). Uveita cronicä bilateralä a avut o corelatie directä medie cu anticorpii anti-Chl. trh. IgG (r=0,60), anti-CMV IgG (r=0,35), anti-EBV IgG (r=0,39) si anti-HSV tip II IgG (r=0,39). A fost stabilitä, de asemenea, o corelatie medie intre uveita cronicä bilateralä si valorile inalte ale VSH (r=0,40), leucoci-telor (r=0,45) si proteinei C reactive (r =0,41).
Analiza corelationalä Spearman a stabilit o corelatie medie pozitivä intre uveita acutä unilateralä si anticorpii anti-Chlamidia trachomatis IgM (r=0,48), intre uveita cronicä unilataralä si prezenta anticorpilor anti-Chlamidia trachomatis IgG in serul pacientilor (r=0,51). La fel, o corelatie medie pozitivä a fost stabilitä intre uveita cronicä bilateralä si anticorpii anti-EBV IgG (R=0,39) si o corelatie slabä
cu anticorpii anti-Chlamidia trachomatis IgG (r=0,28) (figura 2). Panuveita a avut un coeficient de corelatie mediu cu anticorpii anti-HSV IgM tip II (r=0,48).
uveita crónica bilat 1A Ï .
anti-Chlamidia trachomatis IgG 1A i I 1-^
anti-EBV IgG 1A
Figura 2. Corelatia Spearman a UCB cu anticorpiianti EBV IgG si anti-Chl. Trch. IgG la pacientii lotului A
Este necesar de remarcat faptul cä uveita acu-tä nu a corelat cu indicii de activitate a spondilitei anchilozante: BASDAI (R=-0,05), BASRI (R=-0,01) si indicele articular SA (R=-0,02).
Rezultatele obtinute confirmä faptul cä pacientii cu spondilitä anchilozantä si afectäri oculare au suportat, pe parcursul evolutiei maladiei, una dintre infectiile depistate în studiul nostru, care probabil a declansat debutul maladiei si a influentat evolutia acesteia spre räspândirea procesului inflamator bilateral ocular, ducând totodatä la cronicizarea sindromului inflamator uveal si celui articular.
Concluzii
1. Printre anticorpii mai frecvent depistati la pacientii cu spondilitä anchilozantä si manifestäri oculare au fost: anti-Chlamidia trachomatis. IgG - 57,6%; anti-CMV IgG - 40,3%; anti-EBV IgG - 46,15%; anti-HSV tip I IgG - 86,5%; anti-HSV tip II IgG - 38,4%. La fel, au fost constatati si anticorpi IgM, dar într-o pondere mai micä. Astfel, în lotul A de studiu anti-Chl.trh.IgM au fost înregistrati la 19,2% de pacienti, anti-HSV tip I IgM - la 25% si anti-HSV tip II IgM - la 3,8%.
2. Datele analizelor corelationale Pearson si Spearman ne permit sä afirmäm cä cronicizarea procesului imun inflamator uveal la pacientii cu SA si afectäri oculare este influentate de prezenta anti-corpilor IgG microbieni, virali, dar si de prezenta Ag HLA-B27, care a avut o valoare predictivä de ß=9,3 (93%) la pacientii lotului A.
3. De asemenea, noi am stabilit cä activitatea procesului inflamator uveal nu a corelat cu activitatea spondilitei anchilozante, fapt confirmat prin lipsa corelatiei dintre uveita acutä si indicii de activitate a maladiei BASDAI, agresivitatea afectärilor coloanei vertebrale BASRI si articulatiilor periferice - indicele articular SA. Insä au fost stabilite corelatii ale uveitei cronice bilaterale cu markerii fazei acute de
inflamatie VSH, cu leucocitele si valorile proteinei C
reactive.
Bibliografie
1. Anderson J.J., Baron G., van der Heijde D., Felson D.T., Dougados M. Ankylosing spondylitis assessment group preliminary definition of short-term improvement in ankylosing spondylitis. In: Arthritis Rheum., 2001, nr. 44, p. 1876-1886.
2. Chang J.H., McCluskey P.J., Wakefield D. Acute anterior uveitis andHLA-B27. In: Surv. Ophthalmol., 2005, Jul-Aug; nr. 50(4), p. 364-388.
3. Monnet. D. Uvéites liées à l'HLA B27+:du fondamental à la clinique. In: Réalités ophtalmologiques, №105, octobre 2003, p. 19-22.
4. El Maghraoui A., Bahiri R., Bezza A., Guedira N. Cervical spine involmement in ankylosing spondylitis. In: Clin. Rheum., 2003; nr. 22, p. 94-98.
5. Gérard H.C., Whittum-Hudson J.A., Carter J.D., Hudson A.P. The pathogenic role of Chlamydia in spondyloar-thritis. In: Curr. Opin. Rheumatol., 2010 Jul; nr. 22 (4), p. 363-367. doi: 10.1097/B0R.0b013e32833952cb.
6. Gérard H.C., Whittum-Hudson J.A., Carter J.D., Hudson A.P. Molecular biology of infectious agents in chronic arthritis. In: Rheum. Dis. Clin. North. Am., 2009 Feb.; nr. 35 (1), p. 1-19.
7. Inman R.D., Whittum-Hudson J.A., Schumacher H.R., Hudson A.P. Chlamydia and associated arthritis. In: Curr. Opin. Rheumatol., 2000 Jul.; nr. 12(4), p. 254262.
8. Joel D. Taurog. The Role of HLA-B27 in Spondyloarthritis. In: J. Rheumatol., December 2010, nr. 37(12), p. 26062616.
9. J. Sieper, J. Braun, M. Rudwaleit, A. Boonen, A. Zink, John D. Reveille, Frank C. Arnett. Spondyloarthritis: update on pathogenesis and management. In: The American Journal of Medicine, 2005, nr. 118, p. 592-603.
10. Khan M.A. Update on spondyloarthropathies. In: Ann. Intern. Med., 2002, Jun. 18; nr. 136 (12), p. 896-907.
11. Linssen A., Meenken C. Outcomes of HLA B27-positive and HLA B27-negative acute anterior uveitis. In: Am. J. Ophthalmol., 1995 Sep; nr. 120(3), p. 351-361.
12. Monnet D., Breban M., Hudry C., Dougados M., Brezin A.P. Ophthalmic findings and frequency of extraocular manifestations in patients with HLA-B27 uveitis: a study of 175 cases. Ophthalmology. 2004, Apr; nr. 111(4), p. 802-809., Ann. Rheum. Dis., 2002 November; 61 (Suppl 3): iii8-iii18.doi:10.1136/ard.61.suppl_3.iii8
13. M.A. Brown, B.P. Wordsworth, J.D. Reveille. Genetics of ankylosing spondylitis. In: Clin. Exp. Rheumatol., 2002, nr. 20 (Suppl. 28), p. S43-S49.
14. M. A. Stone., U. Payne C. et al. Comparative immune responses to candidate arthritogenic bacteria do not confirm a dominant role for Klebsiella pneumonia in the pathogenesis of familial ankylosing spondylitis. In: Rheumatology, 2004; nr. 43, p. 148-155.
15. Onal S., Kazokoglu H., Incili B., Demiralp E.E., Yavuz S. Prevalence and levels of serum antibodies to gram negative microorganisms in Turkish patients with HLA-B27 positive acute anterior uveitis and controls. In: Ocul. Immunol. Inflamm., 2006 Oct; nr. 14(5), p. 293-299.
16. P. L. Schwimmbeck, M. B. A. Oldstone. Klebsiella Pneumoniae and HLA B27-Associated Diseases of Reiter's Syndrome and Ankylosing Spondylitis. Current Topics
in: Microbiology and Immunology, volume 145, 1989, p. 45-56.
17. Rothova A., Suttorp-van Schulten M.S., Frits T. W., Kijl-stra A. Causes and frequency of blindness in patients with intraocular inflammatory disease. In: Br. J. Ophthalmol., 1996, Apr; nr. 80 (4), p. 332336.
18. S. Stebbings, K. Munro M. Comparison of the faecal microflora of patients with ankylosing spondylitis and controls using molecular methods of analysis. In: Rheumatology, 2002; nr. 41, p. 1395-1401.
19. Румянцева О.А. Методы объективизации основных проявлений анкилозиру-ющего спондилита (АС). В: Материалы к Научно-практическому семинару «Современные методы оценки суставного синдрома и эффективности противоревматической терапии», 2003, с. 49-51.
20. С.В. Шубин, М.М. Урумова, Э.Р. Агабабова, В.Р. Мартынова, Н.И. Колкова, Е.Ю. Моргунова. Хламидийная инфекция при ревматических заболеваниях. В: Научно-практическая ревматология, №1, 2008.
21. С.А. Сергиенко, Ю.А. Олюнин, С.И. Солдатова, van der Heijde D., Landewe R., Einstein S. et al. Radiographic progression of an-kylosing spondylitis after up to two years of treatment with etanercept. In: Arthritis Rheum., 2008; nr. 58, p. 1324.
22. van der Heijde D., Salonen D., Weissman B.N. et al. Assessment of radiographic progression in the spines of patients with ankylosing spondylitis treated with adalimumab for up to2years. In: Arthritis Res. Ther., 2009; p. 11.
Prezentat la 16.03.2014
Gabriela Soric, cercetator sti-intific, Laboratorul Stiintific de Gerontologie, USMF Nicolae Testemitanu telefon: 079753616 e-mail: [email protected]
VALOAREA DE DIAGNOSTIC A CITOTESTULUI BABE§-PAPANICOLAU iN DEPISTAREA TIMPURIE
A AFECTIUNILOR INFLAMATORII CRONICE ALE COLULUI UTERIN
>
Ludmila ETCO, Mihai BOTEZ,
IMSP Institutul Mamei Copilului
Summary
The diagnostic value of smear test Babe$-Papanicolau in early detection of chronic inflammatory disease of the cervix
The article contains results of scientific research, which characterize the diagnostic value of smear test in early detection of chronic inflammatory disease of the cervix and preventing cervical cancer.
Cytological Pap-test is effective and internationally recognized diagnostic method that allows the doctor to identify early-stage cervical pathology, the background which can develop future oncology disease.
The smear test is used with prophylactic and diagnostic purpose for oncological screening in different periods of women life that ensure choosing a timely and correct treatment.
Keywords: cervix, cronic nonspecific inflamatory diseases, diagnosis, test Babe§-Papanicolau, cervical cancer
Резюме
Диагностическая ценность цитологического теста Бабеш-Папаниколау в раннем выявлении хронических воспалительных заболеваний шейки матки
Статья включает результаты научных исследований, которые характеризуют диагностическую ценность теста Бабеш-Папаниколау в раннем выявлении хронических воспалительных заболеваний и предупреждении рака шейки матки.
Цитологический тест Бабеш-Папаниколау (ПАП-тест) является эффективной и признанной на международном уровне диагностической методикой, позволяющей врачу выявить патологию шейки матки на начальной стадии, на фоне которой может сформироваться онкологическое заболевание в будущем.
В целях профилактики и ранней диагностики предрака и рака шейки матки наиболее целесообразно использовать цитологический скрининг по методу Бабеш-Папаниколау при профилактических онкологических исследованиях в различные периоды жизни женщин, что обеспечит выбор правильного и своевременного лечения.
Ключевые слова: шейка матки, хронические неспецифические воспалительные заболевания, диагностика, цитологический тест Бабеш-Папаниколау (ПАП-тест), рак шейки матки
Introducere
In ultimii ani, atat in Republica Moldova, cat si in Romania, in structura incidentei in tumori maligne ale sistemului ginecologic pe locul I se plaseaza cancerul de col uterin cu 46,3% si 40,2% corespunzator [3, 27].
Importanta depistarii timpurii prin citotestul Babes-Papanicolau a proceselor inflamatorii uterine, in mod special a afectiunilor inflamatorii cronice ale colului uterin (AICCU), este data si de prevalenta deosebita in lume a evolutiei etiopatogenetice a cancerului de col uterin (CCU), ce reprezinta prima cauza de mortalitate la femeia de varsta fertila si care
