CC BY
9Bibliografie
1. Global Atlas on cardiovascular disease prevention and control. World Health Organization (2011). Available at: http://whqlibdoc.who.int/ publications/2011/9789241564373_eng.pdf downloaded 03/20/2012.
2. Global status report on noncommunicable diseases 2010. World Health Organization (2011). Available at: http://www.who.int/nmh/publications/ncd_re-port2010/en/ downloaded 03/05/2012.
3. American Heart Association (AHA). International Cardiovascular Disease Statistics. Available at: http:// www.americanheart.org/downloadable/heart/11 40811583642InternationalCVD.pdf_downloaded 07/20/2013.
4. European Society of Cardiology (ESC). Clinical Practice Guidelines. CVD Prevention in clinical practice. In: European Journal of Cardiovascular Prevention and Rehabilitation, September 2007, nr. 14, supp. 2, E11-E40. Available at: http://www.escardio.org/guidelines-surveys/esc-guidelines/Pages/cvd-prevention.aspx downloaded 02/27/2012.
Summary
Study and evaluation of serological markers of viral hepatitis B, C and HIV/AIDS in TB patients
In the article "Study and evaluation of serological markers ofviral hepatitis B, C and HIV/AIDS in TB patients" were presented data on the level of detection of markers ofviral hepatitis B, C and HIV/AIDS among TB patients. In total in the study were included 110patients with tuberculosis. Following the investigation it was established that the marker HBs Ag was detected in 16.4 ± 3.5% (18 people), anti-HBc were detected in 55.5 ± 4.7% (61 people), protective antibodies against hepatitis B-anti-HBs were detected in 61.8 ± 4.6% (68 persons), where as antibodies to hepatitis C virus were detected in 8.1 ± 2.6% (9people). Proportion of HIV positive Ab/Ag was 4.5 ± 2.0% (5 people).The results confirm that TB patients are at increased risk of infection with viral hepatitis B, C and HIV infection and need to be vaccinated against hepatitis B.
Keywords: viral hepatitis B, C; HIV/AIDS, markers, level of infection
Резюме
Изучение и оценка серологических исследований на маркеры вирусных гепатитов В, С и ВИЧ-инфекции среди пациентов больных туберкулёзом
В статье "Изучение и оценка серологических исследований на маркеры вирусных гепатитов
5. World Health Organization. Global Health Estimates. Available at: http://www.who.int/healthinfo/glo-bal_burden_disease/en/ downloaded 03/20/2012.
6. Hotárárea Guvernului nr. 300 din 20 aprilie 2014 Programul National de prevenire si control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020. Tn: Monitorul Oficial, nr. 104-109 din 06.05.2014, art. 327.
7. Hotárárea Parlamentului nr. 82 din 12 aprilie 2012 Strategia Nationalá de prevenire si control al bolilor netransmisibile pe anii 2012-2020. Tn: Monitorul Oficial, nr. 126-129 din 22.06.2012, art. 412.
8. Centrul National de Management ín Sánátate. Available at: http://www.cnms.md/ro/rapoart.
Prezentat la 06.10.2015
Elena Raevschi,
conferentiar universitar e-mail: elena.raevschi@usmf.md tel.: 022 205 211
Constantin SPÎNU, Maria ISAC, Vladimir GURIEV, Octavian SAJEN, Igor SPÎNU,
Centrul National de Sänätate Publica
В, С и ВИЧ-инфекции среди пациентов больных туберкулёзом " представлены данные по уровню выявления маркеров гепатитов В, С и ВИЧ/СПИД среди больных туберкулезом. Всего было обследовано 110 больных туберкулезом. В результате исследования было установлено, что маркер Hbs Ag был обнаружен у 16,4 ± 3,5% (18 человек), анти-HB ссумар был обнаружен у 55,5 ± 4,7% (61 человек), анти-HBs были обнаружены в 61,8 ± 4,6% (68 человек), в то время как антитела к вирусу гепатита С были обнаружены в 8,1 ± 2,6% (9 человек). Доля положительных на ВИЧAg/Ab составила 4,5 ±2,0% случаев (5 человек). Полученные результаты подтверждают, что больные туберкулёзом относятся к группам повышенного риска инфицирования вирусными гепатитами B, С и ВИЧ-инфекции, которые нуждаются в вакцинации против гепатита В.
Ключевые слова: вирусный гепатит В, С; ВИЧ/ СПИД, маркеры, уровень заражения
Introducere
Hepatitele virale B si C, precum si infectia HIV/ SIDA, sunt unele dintre cele mai räspändite maladii infectioase pe glob. Aceste maladii au un important impact medico-social, tinänd cont de gravitatea bolii, de procentul de cronicizare, invaliditate si dezvoltare a cirozei hepatice si a hepatocarcinomului, iar in ca-
STUDIEREA §I EVALUAREA MARKERILOR SEROLOGICI AI HEPATITELOR VIRALE B, C §I HIV/SIDA LA BOLNAVII DE TUBERCULOZÄ
zul infectiei HIV/SIDA - prin dezvoltarea maladiilor infectioase grave, parazitare, inclusiv a asa-numitelor infectii oportuniste, toate soldându-se cu deces [2, 5, 10, 12].
Republica Moldova face parte din regiunile cu morbiditate sporitä prin HVB si HVC. Situatia realä privind nivelul morbiditätii prin hepatitele virale B si C nu este cunoscutä din cauza stabilirii nesatis-fäcätoare a diagnosticului specific [7, 8]. În cadrul procesului epidemic, persoanele din grupele cu risc sporit de infectare sunt expuse unui risc major de a contracta hepatitele virale B, C si maladia HIV/ SIDA. Grupele cu risc sporit de infectare în aceste cazuri sunt reprezentate de: utilizatorii de droguri intravenoase, persoanele aflate în detentie, pacientii care efectueazä tratament de hemodializä, lucrätorii medicali cu profil chirurgical, precum si alte specia-litäti expuse riscului (medici-reanimatologi, medici de laborator, anesteziologi, ginecologi, stomatologi), pacientii politransfuzati, bolnavii de hemofilie, bol-navii de tuberculozä etc. [4, 6, 11, 13].
Prevalenta anticorpilor anti-HCV, conform sur-selor bibliografice, variazä în limite largi în rândul donatorilor primari de sânge. Astfel, în tärile din Co-munitatea Statelor Independente (CSI), acest indice variazä între 2 si 5%, în tärile baltice - 1-3%, în tärile Asiei Mijlocii - 5-7%, în Republica Moldova - 1,6-4,3% (în ultimii ani ai secolului XX - 5-6%) [11, 13].
O grupä cu risc sporit de infectare cu HVB, HVC si HIV/SIDA o reprezintä bolnavii de tuberculozä, prin faptul cä acestia se aflä la tratament o perioadä în-delungatä. Sursele bibliografice aratä cä aproximativ 5% din pacientii cu SIDA prezintä si tuberculozä, important fiind faptul cä tuberculoza activä afecteazä mai frecvent pacientii cu vârsta între 24 si 44 de ani, mai ales în tärile în curs de dezvoltare (aici existând zone în care de la 20% pânä la 70% din cazurile noi de tuberculozä activä sunt la pacientii cu SIDA) [9].
Întru realizarea scopului propus - de a reduce în continuare nivelul incidentei hepatitelor virale si a racorda indicii morbiditätii prin acestea la nivelul tärilor Comunitätii Europene - au fost supusi inves-tigatiilor de laborator la markerii hepatitelor virale B si C bolnavii cu tuberculozä, grup cu risc sporit de infectare, ce trebuie testat la markerii hepatitelor virale în conformitate cu activitatea specificä nr. 5 (Diagnosticul specific) a Programului National de combatere a hepatitelor virale B, C si D pentru anii 2012-2016, aprobat prin Hotä^rea Guvernului nr. 90 din 13.02.2012.
Material si metode
În total în studiu au fost inclusi 110 pacienti (bolnavi de tuberculozä), dintre care 82 bolnavi internati în Institutul de Ftiziopneumologie Chiril
Draganiuc si 28 - în IMSP Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie. Toate persoanele au fost testate la urmätorii markeri: AgHBs, anti-HBc sumar, anti-HBs, anti-HCV, HIV Ag/Ab, ultimii evidentiati prin testare-screening.
Pentru identificarea markerilor nominalizati în testul imunoenzimatic (ELISA) ai hepatitei virale B si HIV/SIDA la bolnavii cu tuberculozä, au fost utilizate produsele de diagnostic de laborator ale Companiei BIO.Rad, Franta (sensibilitate si specificitate 100% pentru HIV/SiDa; 100% si 99,5% pentru AgHBs), iar pentru hepatita viralä C - produsul Firmei Dia-Pro, Italia, cu sensibilitate si specificitate 100% si 99,5% respectiv [8].
Testarea bolnavilor a fost efectuatä în baza procedurilor operationale standardizate (POS) în conformitate cu ISO 15189.
Includerea persoanelor în studiu a avut loc în baza acordului informat obtinut dupä o explicatie verbalä si oferirea bucletului despre esenta, riscurile si beneficiile studiului. Participarea fiecärui subiect în cercetare a fost confidential pe toatä durata studiului, cu pästrarea confidentialitätii. Materialele si metodologia efectuärii studiului au fost examinate de cätre Comitetul de eticä a cercetärii al Institutiei Publice Universitatea de Stat de Medicinä si Farmacie Nicolae Testemitanu, unde au primit aviz favorabil la sedinta din 19 martie 2012. Cercetarea a fost efectuatä pe parcursul anilor 2012-2015.
Rezultate obtinute si discutii
La începutul mileniului III, hepatitele virale B si C, în special cele cu transmitere parenteralä si se-xualä, si maladia HIV/SIDA rämän probleme majore de sänätate publicä, atât în plan global, cât si pentru Republica Moldova, din cauza räspändirii ubicuita-re, morbiditätii si mortalitätii crescute, ratei înalte de cronicizare, invalidizare si letalitate ca urmare a suportärii acestor infectii.
Ca urmare a implementärii succesive a trei Programe Nationale de combatere a hepatitelor virale B si C, aprobate prin hotäräri de guvern (nr. 507 din 02.06.1997, nr. 1143 din 19.10.2007 si nr. 90 din 13.02.2012), în Republica Moldova indicele morbiditätii prin hepatitä viralä B s-a redus de la 25,46°/ în anul 1997 pänä la 1,23o/ în 2014 (20,7 ori),
oooo ~ ' oooo ^ ' "
prin hepatitä viralä C de la 6,14o/oooo în anul 1997 pänä la 1,67 o/oooorespectiv (3,7 ori). Cu toate acestea, nivelul real al morbiditätii prin hepatitele virale B si C nu este cunoscut din cauza stabilirii nesatisfäcä-toare a diagnosticului specific de hepatitä viralä. În acelasi timp, incidenta infectiei HIV rämäne stabil la nivele înalte, cuprinse între 9,31o/ooooîn anul 1997 si 9,28o/ în anul 2014. 0000
oooo
Datele prezentate în tabelul 1 si reprezentarea lor graficä (figura 1) denotä faptul cä printre cei
110 bolnavi de tuberculozä investigati la markerii hepatitelor virale si HIV, AgHBs a fost depistat la 16,4±3,5% (18 persoane), anticorpii anti-HBc sumar -la 55,5±4,7% (61 persoane). În acelasi timp, anticorpii protectivi fatä de virusul hepatitei B - anti-HBs au fost depistati la 61,8±4,6% (68 persoane), iar anticorpii fatä de virusul hepatitei C au fost decelati la 8,1±2,6% (9 persoane). Totodatä, printre cei 110 pacienti supusi investigatiilor, ponderea celor pozitivi la HIV Ab/Ag a constituit 4,5±2,0% (5 persoane). Acesti indici i-au depäsit cu mult pe cei atestati în populatia generalä (unde la donatorii primari de sânge markerul AgHBs are o prevalentä estimatä la 2,7%, anti-HCV - 1,2%, iar maladia HIV/SIDA - 0,14%).
Tabelul 1
Rezultatele investigatiilor la markerii hepatitelor virale B, C si HIV la pacientii diagnosticati cu TBC (abs. si în %)
Institutia To- Rezultatele investigatiilor pozitive la markerii HV HIV
tal AgHBs Anti-HCV Anti- Anti-HBs HIV Ag/Ab
HBcsum
poz. P±ES (%) poz. P±ES (%) poz. P±ES (%) poz. P±ES (%) poz. P±ES (%)
Institutul 82 16 19,5 5 6,0 48 58,5 57 69,5 1 1,2
de Ftizio- ±4,4 ±2,6 ±5,4 ±5,1 ±1,2
pneumologie
SCMFP 28 2 7,1 ±4,9 4 14,3 ±6,6 13 46,4 ±9,4 11 39,3 ±9,2 4 14,3 ±6,6
Total 110 18 16,4 ±3,5 9 8,1 ±2,6 61 55,5 ±4,7 68 61,8 ±4,6 5 4,5 ±2,0
Examinarea detailatä pe institutii medico-sa-nitare publice a bolnavilor de tuberculozä a relevat cä printre cei 82 pacienti investigati în Institutul de Ftiziopneumologie, 16 (19,5±4,4%) sunt pozitivi la markerul AgHBs; pozitivi la anticorpii anti-HBc sumar au fost 48 pacienti (58,5±5,4%), la anticorpii anti-HBs - 57 (69,5±5,1%), la anti-HCV - 5 (6,0±2,6%) si la markerul HIV Ag/Ab - 1 pacient (1,2±1,2%). 80 70 60 50 40 30 20 10 0
AgHBs anti-HBc sum
Total ■ Inst.de Ftiziopulmunologie
anti-HBs anti-HCV HIV Ag/Ab SCMFP
Rezultatele investigatiilor la prezenta markerilor hepatitelor virale B, C si HIV/SIDA în Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie a demonstrat cá, din cei 28 bolnavi investigati la prezenta markerului AgHBs, 7,1±4,9% au fost pozitivi (2 persoane), anticorpii anti-HBc sumar au fost decelati la 46,4±9,4% (13 pacienti), iar ponderea celor care au anticorpii protectivi fatá de HVB - anti-HBs a constituit 39,3±9,2% (11 pacienti). Totodatá, ponderea celor depistati pozitiv separat la testarea HIV Ag/Ab si a markerului anti-HCVîn ambele cazuri a constituit 14,3±6,6% (4 pacienti).Decelarea nivelurilor înalte de prevalentá a anticorpilor anti-Hbc sum. si anti-HBs demonstreazá faptul cá bolnavii de tuberculozá au contactat în trecut cu virusul HVB.
Analiza si evaluarea investigatiilor la prezenta markerilor hepatitelor virale si a HIV/SIDA au demonstrat cá existá o diferentá semnificativá între frecventa decelárii AgHBs în rândul bolnavilor cu tuberculozá din Institutul de Ftiziopneumologie si SCMFP (p<0,05) si dintre nivelul decelárii HIV Ag/Ab printre pacientii Institutului de Ftiziopneumologie si SCMFP (p<0,05). Este important de mentionat cá rezultatele la HIV necesitá sá fie confirmate, datele prezentate fiind preliminare.
Tabelul 2
Seroprevalenta markerilor AgHBs, anti-HCV si HIV Ag/Ab la bolnavii de tuberculozá în functie de grupa de vârsta (abs. si în%)
Vârsta Total Rezultatele investigatiilor la markerii HVHIV/SIDA
AgHBs Anti-HCV HIV Ag/Ab
poz. P±ES poz. P±ES poz. P±ES
(%) (%) (%)
20-29 ani 15 0 0 1 6,7±6,5 0 0
30-39 ani 34 6 17,6±6,5 2 5,9±4,0 2 5,9±4,0
40-49 ani 31 7 22,6±7,5 3 9,7±5,3 0 0
>50 ani 30 5 16,7±6,8 3 10,0±5,4 3 10,0±5,4
Total 110 18 16,4±3,5 9 8,1±2,6 5 4,5±2,0
Figura 1. Ponderea rezultatelor pozitive la diferiti markeri ai hepatitelor virale B, C si HIV printre bolnavii cu TBC (în %)
Distributia în functie de grupa de várstá a seroprevalenteimarkerilorAgHBs, anti-HCV si HIV Ag/Ab printre pacientii bolnavi de tuberculozá este prezentatá în tabelul 2 si figura 2. Astfel, printre cei cu vársta 20-29 de ani nu a fost depistatá nicio persoaná pozitivá la AgHBs; în rándul celor cu vársta cuprinsá între 30 si 39 de ani, ponderea celor pozitivi la AgHBs a constituit 17,6±6,5%; printre cei din grupa 40-49 de ani, ponderea celor pozitivi a fost de 22,6±7,5 %, iar în rándul pacientilor cu várstá mai mare de 50 de ani, 16,7±6,8% au fost testati pozitiv la AgHBs. Astfel, cel mai înalt nivel al decelárii AgHBs a fost stabilit în grupa de várstá 40-49 de ani (22,6%).
%
25 20
22,6
17,6 ■
16,7
9,7 10,0100
6,7
5,9 5,9
20-29 ani 30-39 ani 40-49 ani ■ anti-HCV
> 50 ani
AgHBs anti-HCV HIV Ag/Ab
Figura 2. Rezultatele investigatiilor la markerii hepati-telor virale B, C si HIV/SIDA la bolnavii de tuberculozá în functie de grupa de vârstà (în %)
În ceea ce tine de frecventa decelârii markerului anti-HCV, acesta cel mai frecvent a fost depistat prin-tre persoanele mai în vârstâ de 50 de ani - 10,0±5,4%, în grupa de vârstâ 40-49 de ani acest indice a con-stituit 9,7±5,3%, printre cei cu vârsta cuprinsâ între 30 si 39 ani - 5,9±4,0%, iar în rândul pacientilor cu vârsta de 20-29 ani, markerul anti-HCV a fost decelat în 6,7±6,5%. Analiza si evaluarea rezultatelor investigatiilor la HIV Ag/Ab a demonstrat câ în grupa de vârstâ 30-39 de ani, ponderea celor pozitivi la HIV a constituit 5,9±4,0%, cel mai înalt nivel de infectare cu HIV atestându-se printre pacientii mai în vârstâ de 50 de ani - 10,0±5,4. Cu toate acestea, nu a fost stabilitâ o diferentâ statistic semnificativâ (p>0,05) între nivelurile de decelare a markerilor nominalizati în functie de grupa de vârstâ a bolnavilor, totusi se contureazâ o tendintâ, ceea ce demonstreazâ nece-sitatea continuârii acestui studiu, cu suplimentarea numârului de pacienti investigati.
Examinarea nivelului de infectare cu virusurile hepatitelor virale B, C si HIV în functie de sexul per-soanelor a demonstrat câ markerul AgHBs a fost depistat la 18,0±4,0% din cei 89 de bârbati investigati si la 9,5±6,4% din cele 21 de femei investigate, iar markerul anti-HCV - la 5,6±2,4% bârbati si la 19,0±8,6% femei; prezenta anticorpilor si antigenului HIV a fost determinatâ la 3,4±1,9% bârbati si la 9,5±6,4% femei (figura 3). Datele prezentate nu relevâ diferente statistic semnificative (p>0,05) între nivelurile de decelare a markerilorAgHBs si HIV Ab/Ag printre pacientii de sex masculin si feminin, iar în cazul nivelului de decelare a markerului anti-HCV a fost stabilitâ o diferentâ statistic semnificativâ (p<0,05). Totusi, pentru o mai bunâ întelegere si dezvâluire a fenomenului, este necesar de investigat un numâr mai mare de pacienti bolnavi de tuberculozâ.
%
20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0
18,0
19,0
AgHBs anti-HCV
■ Masculin ■ Feminin
HIV Ag/Ab
Figura 3. Rezultatele investigatiilor la markerii hepatitelor virale B, C si HIV la bolnavii de tuberculozá în functie de sex (în %)
Rezultatele detaliate ale investigatiilor la markerii hepatitelor virale B, C si HIV în Institutul de Ftiziopneumologie au relevat câ markerul AgHBs a fost depistat la 22,2±5,2% dintre cei 63 de bârbati investigati si la 10,5±7,0% dintre femeile investigate. În acelasi timp, prezenta anticorpilor anti-HCV a fost stabilitâ la 4,8±2,7% bârbati si la 10,5±7,0% femei. Totodatâ, antigenul si anticorpii fatâ de HIV au fost depistati numai la 5,3±5,1% femei. Analiza si evaluarea investigatiilor la markerii hepatitelor virale si HIV în IMSP Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie au demonstrat câ AgHBs a fost atestat numai la 7,7% bârbati, iar anti-HCV a fost determinat separat la acelasi numâr de bârbati - 2 persoane (7,7%).
Asadar, studierea nivelului de infectare a bolnavilor de tuberculozâ cu hepatitele virale B, C si HIV a demonstrat câ aceastâ grupâ de pacienti constituie o grupâ cu risc major de infectare, mai ales prin prisma faptului câ Republica Moldova este o tarâ endemicâ la hepatitele virale B si C [6, 11].
Cel mai înalt nivel al depistârii AgHBs a fost înregistrat în grupa de vârstâ 40-49 de ani, pe când anticorpii anti-HCV au dominat la cei mai în vârstâ de 50 de ani. Studierea si evaluarea nivelului de infectare cu virusurile hepatitelor virale B, C si HIV/ SIDA în functie de sexul pacientilor, a demonstrat câ markerul AgHBs a fost mai frecvent depistat la bârbati, comparativ cu femeile, iar anti-HCV si HIV Ag/Ab a fost mai frecvent la femei.
Pentru Republica Moldova, bolnavii cu tuberculozâ reprezintâ o grupâ cu risc major de infectare cu hepatitele virale B, C si HIV/SIDA. Situatia datâ poate fi explicatâ prin faptul câ aceastâ categorie de bolnavi primesc tratament de lungâ duratâ contra tuberculozei, inclusiv parenteral, practicâ sex necon-trolat, duc un mod de viatâ nesânâtos, uneori asociat cu utilizarea drogurilor, alcoolului, tutunului, având si conditii de habitat precare.
Studii similare efectuate în alte târi, de aseme-nea, au relevat ponderi înalte ale coinfectiei TB, HVB, HVC si HIV/SIDA. Astfel, un studiu efectuat în Egipt a relevat la 94 pacienti cu tuberculozâ o pondere de 17,02% a coinfectiei cu HVC [1]. În ceea ce tine de coinfectia TB - hepatitâ viralâ B, un studiu desfâsurat
5
0
În rândul a 2G9 pacienti bolnavi de tuberculozá În Brazilia a relevat markerii infectiei cu HVB În 2б,8% ca-zuri (markerul anti-HBc sum. a fost depistat În S7,G% cazuri), iar hepatitá viralá B acutá a fost stabilitá la 2,8% [3]. Alte studii complexe au relevat la fel ponderi Înalte ale coinfectiei TB, HVB si HCV; astfel, printre 19б de bolnavi de TB din Nigeria a fost stabilitá o pondere de 8,7% a celor coinfectati cu HVB si de 14,8% a celor cu coinfectie separatá cu HVC [14].
Acest studiu, de comun cu alti factori determinanti, a servit ca argument pentru includerea acestor categorii de pacienti În grupele cu risc sporit de infectare cu virusurile HVB, hVc si HIV, ulterior supusi testárii la markerii infectiilor virale parenterale nominalizate si la necesitate vaccinati contra hepatitei virale B, conform prevederilor stipulate În Programul National de combatere a hepatitelor virale B, C si D pentru anii 2G12-2G16, aprobat prin HG nr. 9G din 13.G2.2G12.
Concluzii
1. În Republica Moldova, indicele morbiditátii prin hepatitá viralá B s-a redus de la 25,460/oo o În anul 1997 pâná la 1,23o/oooo În 2G14 (2G,7); prin^epatitá viralá C - de la 6,147°00° În anul 1997 pâná la 1,б70/
oooo oooo
respectiv (3,7). În acelasi timp, incidenta infectiei HIV râmâne stabil la nivele Înalte, cuprinse Între 9,3 1 0/0000 În anul 1997 si 9,280/ În 2G14 . 0000
oooo
2. Studierea si evaluarea nivelului de infectare cu virusurile hepatitelor B, C si HIV la bolnavii de tuberculozá a demonstrat cá markerul AgHBs a fost depistat În 16,4±3,5% cazuri (18 persoane din 11G), markerul anti-HBc sum. - În 55,5±4,7% cazuri (61 persoane), anti-HBs - În 61,8±4,6% (68 persoane), anti-HCV - În 8,1±2,6% (9 persoane) si HIV Ag/Ab - În 4,S±2,G% cazuri (S persoane), aceste cifre depásind cu mult nivelurile Înregistrate În tárile Comunitátii Europene.
3. Distributia nivelului de infectare În functie de grupa de vârstá a bolnavilor de tuberculozá a demonstrat cá cel mai des markerul AgHBs a fost decelat printre cei cu vârsta cuprinsá Între 4G si 49 de ani - 22,6±7,S%, iar anti-HCV cel mai des a fost depistat printre cei mai În vâ^ de SG de ani (1G,G±S,4%). Analiza si evaluarea rezultatelor la HIV Ag/Ab au demonstrat cá cel mai Înalt nivel de infectare s-a Înregistrat la bolnavii mai În vâ^ de SG de ani (1G,G±S,4%). Se observá o tendintá de sporire a nivelurilor de decelare a markerilor virali În functie de grupa de vâ^ la pacientii bolnavi de tuberculozá, ceea ce demonstreazá necesitatea continuárii studierii, cu antrenarea unui numár suplimentar de pacienti.
4. S-a demonstrat cá AgHBs a fost depistat În 17,8±4,G% cazuri la bárbati si În 9,S±6,4% În rândul femeilor; markerul anti-HCV a fost decelat la S,6±2,4% bárbati si la 19,G±8,6% femei. HIV Ag/Ab a fost iden-tificat la' 3,4±1,9% bárbati si 9,S±6,4% femei. Datele prezentate relevá diferente statistic semnificative (p>G,GS) Între nivelurile de decelare a markerului anti-HCV la pacientii de sex masculin si feminin.
5. Rezultatele prezentate demonstreazá necesi-tatea investigárii bolnavilor de tuberculozá la markerii hepatitelor virale B si C, HIV/SIDA, cu selectarea celor care pot fi vaccinati contra hepatitei virale B, conform
prevederilor Programului National de combatere a hepatitelor virale B, C si D pentru anii 2012-2016, iar cei cu markerii caracteristici pentru HIV/SIDA, evidentiati prin screening, se cere a fi confirmati si tratati conform standardelor existente.
Bibliografie
1. Aghaa M., El-Mahalawya I., Seleemb M., Helwac M. A. Prevalence of hepatitis C virus in patients with tuberculosis and its impact in the incidence of anti-tuberculosis drugs inducedhepatotoxicity . In: Egyptian Journal of Chest Diseases and Tuberculosis, Volume 64, Issue 1, January 2015, p. 91-96.
2. Alter M.J. Prevention of spread of hepatitis C. In: Hepa-tology, 2002; nr. 36 (suppl. 1), p. 93-98.
3. Blal C. A., Passos S., Horn C. et. al. Highprevalence of hepatitis B virus infection among tuberculosis patients with and without HIV in Rio de Janeiro, Brazil. Concise Article. In: European Journal of Clinical Microbiology and Infectious Diseases, January 2005, Volume 24, Issue 1, p. 41-43.
4. Comstock R. D., Malloney S., Fox H. et. al. A large nosocomial outbreak of hepatitis C and B among pacients receiving pain remediation treatments. In: Infect. Control Hosp. Epidemol., 2004; nr. 25, p. 576-583.
5. Ghid de supraveghere §i control în infectiile nosocomiale [Guide on surveillanceand control of nososcomial infection], editia II, Chisinäu, 2009.
6. larovoi P., Isac M. Rezultatele determinârii unor markeri ai hepatitelor virale B §i C la pacientii cu risc sporit de infectare. In: Epidemiologie $i microbiologie. Matari-alele Congresului VI al igienijtilor, epidemiologilor $i microbiologilor din Republica Moldova, 23-24 octom-brie, 2008, vol. II, Chijinäu, p. 164-166.
7. larovoi P., Isac M., Rîmij C., et. al. Rezultatele combaterii hepatitelor virale B, C §i D acute în Republica Moldova. Buletinul Academiei de Çtiinte a Moldovei. Çtiinte medicale, nr. 3 (17), 2008, p. 171-183.
8. Instructiuni metodice Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale B, C §i D. Chijinäu, 2007.
9. Murrill C.S., Weeks H., Castrucci B.C. et. al. Age-specific seroprevalence an HIV, hepatitis B virus an hepatitis C virus infection among injection drug users admitted to drug treatment in 6 US cities. In: Amer. J. Public Health, 2002, nr. 92(3), p. 385-384.
10. Pântea V., Spînu C., Cojuhari Lilia, Cebotarescu V. Hepatita viralâ C acutâ. Particularitâtile clinice, epidemiologice, imunologice §i de tratament la persoanele de vârstâ tânârâ §i medie. Chijinäu, 2009.
11. Rîmij C., Goldman W., Crudu V., Andriuta V. et. al. Aspecte privind prevenirea transmiterii nosocomiale a HIV ^i a hepatitelor virale. În: Materialele Congresului al Vl-lea al igienijtilor, epidemiologilor $i microbiologilor din Republica Moldova, 23-24 octombrie, 2008. Vol. II. Epidemiologie $i Microbiologie, p. 162-163.
12. Spînu C., larovoi P., Holban T., Cojuhari L. Hepatita viralâ B (etiologie, epidemiologie, diagnostic, tratament §iprofilaxie). Chisinäu, 2008.
13. Spînu C., Holban T., Guriev V., Spînu I. Hepatite virale si HIV (aspecte etiologice, epidemiologice, clinice, diagnostic de laborator, tratament si profilaxie), monografie. Chisinäu: Tipografia ASM, 2013, 296 p.
14. Taurâ D., Hassan A., Dahiru A. et al. Hospital Prevalence of Hepatitis B & C Co-Infection with Tuberculosis: A Case Study of Aminu Kano Teaching Hospital, Kano, Nigeria. In: The International Journal of Engineering and Science, Volume 2 , Issue 12, p. 54-57, 2013.
Prezentat la 07.11.2015 Octavian Sajen, cerc. stiintific superior, Centrul National de Sänätate Publicä telefon: 022-73-73-22 mobil: 069815023 e-mail: lehv@cnsp.md ; octavian.sajen@yahoo.com
