CC BY
14CZU: 616.9:615.28
REZISTENTA ANTIMICROBIANÄ LA PACIENTII INTERNATI IN SPITALUL CLINIC DE BOLI INFECTIOASE TOMA CIORBÄ
Ana MORARU1, Victor PÁNTEA1, Valentín CEBOTARESCU1, Lilia COJUHARI1, Viorica COTOS2, Mariana AVRICENCO2, Lidia TOVBA1, Gheorghe PLACINTA1,
'Universitatea Stat de Medicina §i Farmacie Nicolae Testemitanu, 2Spitalul Clinic de Boli Infectioase Toma Ciorba
Summary
Antimicrobial resistance in patients hospitalized in Clinical Hospital of Infectious Diseases "Toma Ciorba" by 2011-2015
New resistance mechanisms are emerging and spreading globally, threatening our ability to treat common infectious diseases, resulting in prolonged illness, disability, and death. Antimicrobial resistance increases the cost of health care with lengthier stays in hospitals and more intensive care required. Antimicrobial resistance is putting the gains of the Millennium Development Goals at risk and endangers achievement of the Sustainable Development Goals.
Keywords: antimicrobial resistance,
infectious diseases, disease
Резюме
Противомикробная резистентность у пациентов госпитализированных в Клинической инфекционной больнице им. Тома Чорбэ в 2011-2015 г.
Новые механизмы резистентности микроорганизмов к антибиотикам появляются и распространяются во всем мире, угрожая нашей способности лечить распространенные инфекционные заболевания, что приводит к продолжительной болезни, инвалидности и смерти. Противомикробная резистентность увеличивает стоимость медицинского обслуживания, как результат длительного пребывания в больницах и необходимости более интенсивного ухода. Противомикробная устойчивость ставит под угрозу достижение целей в области развития, сформулированных в Декларации тысячелетия.
Ключевые слова: резистентность к антибиотикам, инфекционные заболевания, болезни
Introducere
Rezistenta microbianä la antibiotice constituie o problemä complexä la nivel mondial, transfrontalierä si intergeneratii, care necesitä interventii in timp util, avand in vedere impactul enorm asupra sänätätii umane. Unele organizatii nationale si internationale - OMS (Organizatia Mondialä a Sänätätii), UE (Uniunea Europeanä), CDC (Center for Diseases Control), ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control), IDSA (Infectious Diseases Societyof America) - au dezvoltat strategii care cer prudentä in utilizarea antibioticelor la om si animale, subliniind importanta mäsurilor de igienä in ingrijirea sänätätii.
ín 2001, Comisia Europeanä a propus un sistem comunitar -Strategia de combatere a rezistentei microbiene, constand din patru componente-cheie: supraveghere, prevenire, cercetare si dezvoltare de produse antibiotice si vaccinuri, precum si cooperare international. Uniunea Europeanä urmäreste cooperarea international, in special OMS, prin care sä promoveze utilizarea rationalä a antibioticelor [1, 2]. incä un pas cätre o abordare unitarä impotriva rezistentei microbiene este intemeierea in 2005 a ECDC, care are, de asemenea, competente si in domeniul rezistentei microbiene.
Aceastä problemä este consideratä una dintre cele mai mari ame-nintäri in domeniul sänätätii publice la nivel mondial, ce implicä costuri suplimentare pentru sistemele de sänätate. Estimärile efectuate de Centrul European de Prevenire si Control al Bolilor aratä cä, in Uniunea Europeanä, infectiile cu bacterii rezistente sporesc cheltuielile pentru sänätate cu circa 1,5 miliarde euro pe an. Peste 380.000 de europeni contracteazä anual infectii cu bacterii antibiotico-rezistente, iar 25.000 de persoane decedeazä anual din cauza epuizärii tuturor resurselor terapeutice. ín acelasi timp, 40% din cetätenii europeni cred in mod eronat cä antibioticele sunt eficace impotriva räcelii si a gripei [3, 4].
Republica Moldova se aflä printre tärile unde sunt utilizate mai multe antibiotice. Concluzia apartine Organizatiei Mondiale a Sänätätii, care a studiat fenomenul in 42 de state. Astfel, tara noasträ se situeazä pe locul 22 dupä cantitatea de antibiotice. Potrivit unui studiu, in Moldova sunt utilizate zilnic 22,8 doze la 1000 de locuitori. 36% din totalul de antibiotice administrate sunt beta-lactamazele. ín 21% din cazuri, pacientii utilizeazä cefalosporinele de generatia III. ín proportie de 17% sunt administrate fluorochinolonele [4].
Scopul lucrärii a fost studierea rezistentei microbiene la pacientii aflati in Spitalul de Boli Infectioase Toma Ciorbá pe parcursul anilor 2011-2015.
Material si metode
Cercetärile prezentate in lucrare au fost efectuate in baza investigatiilor bacteriene in laboratorul bacteriologic din Spitalul Clinic de Boli Infectioase (SCBI) Toma Ciorbá in perioada 2011-2015 prin metoda difuziometricä cu rondele. Tulpinile izolate studiate au provenit din coproculturi, uroculturi, hemoculturi, exsudat faringian si element eruptiv. Rezultatele au fost prelucrate statistic si grafic.
Rezultate obtinute si discutii
Conform datelor prezentate in figura 1 (ale Laboratorului bacteriologic din Spitalul Clinic de Boli Infectioase Toma Ciorba), pe parcursul anilor 2011-2015 se observá o crestere a probelor pozitive din cele cercetate.
1000 800 600 400 200 0
□Probe cercetate □Probe pozitive
2011 2012 2013 2014 2015
587 840 898 906 876
225 394 499 488 412
Figura 1. Rezultatele bacteriologice alepacientilor internatiîn SCBI„Toma Ciorbá", anii2011-2015 Rezultatele investigatiilor bacteriologice efectúate la pacientii internati în SCBI „Toma Ciorbá", anii 2011-2015
Tabelul 1
An Hemoculturi la florä Uroculturi la florä Biliculturä Cäi respiratorii Dismicrobism intestinal Altele
PC + % PC + % PC + % PC + % PC + % PC + %
2011 115 5,2 253 35 55 38 96 89 25 32 31 87
2012 100 6 202 25 41 27 369 73 48 100 19 58
2013 89 8,9 207 26 21 24 348 82 132 87 55 64
2014 87 3,4 268 36 14 0,1 414 88 28 64 48 48
2015 109 4,5 273 32 - - 381 71 32 69 50 54
Nota. PC - probe cercetate.
Au fost prelevate tulpini din caile respiratorii superioare la agentii patogeni:
• stafilococi: in 2011 - 30 (din care 27 sau 90% - St. aureus), in 2012 - 161 (139 sau 86,3% - St. aureus), in
2013 - 121 (81 sau 66,9% - St. aureus), in 2014 - 92 (73 sau 79,3% - St. aureus), in 2015 - 112 (103 sau
91,9% - St. aureus);
• streptococi: in 2011 - 39 (din care 16 sau 41,0% - Str. Pneumoniae), in 2012 - 148 (33 sau 22,2% -
Str. Pneumoniae), in 2013 - 165 (81 sau 49,0% - Str. Pneumoniae), in 2014 - 168 (57 sau 33,9% - Str.
Pneumoniae), in 2015 - 135 (57 sau 42.2% - Str. Pneumoniae).
Reprezentantii familiei Enterobacteriaceae (genurile Escherichia, Klebsiella, Morganella), in 2011 au constituit doar 2 tulpini, ca mai apoi, in 2012, sa se depisteze 8, in 2013 - 3 tulpini, in 2014 - 15 tulpini si in 2015 - 5 tulpini.
Agentii patogeni din hemoculturi la stafilococi s-au depistat: in 2011-2012 - 6 tulpini, in 2013 - 7 (dintre care 2 cu St. aureus), in 2014-2015 cate 2 tulpini. In 2013-2014 s-a depistat cate o tulpina din familia Enterobacteriaceae - Salmonella. In 2011 au fost investigate bacteriologic 4257 tulpini la flora enteropatogena (Salmonella s i Shigella), conditionat patogena (fam. Enterobacteriacae - Klebsiella, Citrobacter, Proteus, Serratia, Pseudomonas, E. coli, stafilococi (St. aureus), streptococi) si 1968 tulpini la St. aureus, recoltate de la bolnavii internati in sectiile spitalului sau ambulatoriu. Dintre coproculturile pozitive, flora enteropatogena s-a depistat: din 4257 probe cercetate, 449 pozitive; la St. aureus: din 1968 probe, 120 pozitive, unde predomina flora enteropatogena. In anul 2012 au fost efectuate investigatiile bacteriologice la flora enteropatogena la 4137 probe, dintre care 438 au fost pozitive, predominand la fel ca in 2011. Dintre tulpinile cu St. aureus investigate bacteriologic, pozitive au fost 112 din 1821 tulpini. In anul 2013 au fost prelevate la flora enteropatogena 3702 tulpini, dintre care 409 au fost pozitive, in acest an inregistrandu-se un procentaj mai scazut decat in ceilalti ani, dar la fel predominand fata de alti agenti patogeni.
Pentru St. aureus, au fost pozitive 62 din 1591 tulpini, fiind mai putine comparativ cu ceilalti ani (2011, 2012). In 2014 au fost prelevate 4486 probe pentru flora enteropatogena, 540 fiind pozitive - un procentaj
mai mare decat in ceilalti ani. La St. aureus, din 1836 tulpini prelevate, 92 au fost pozitive, crescand incet comparativ cu ceilalti ani. ín anul 2015, flora enteropatogené predominé iarési, 330 tulpini din 4199 fiind pozitive, iar la St. aureus au fost pozitive 71 tulpini din 1807.
Astfel, pe parcursul anilor 2011-2015, dupé cum variazé rezultatele, se observé o oarecare tendinté de crestere.
Tabelul 2
Rezistenta tulpinilor izolate la pacientii internati in SCBI„Toma Ciorbá"la diferite clase de antibiotice, anii 2011-2015
Clasa Antibiotic 2011 2012 2013 2014 2015
T.cer T.rez % T cer TRez % T.cer T.rez. % Tcer. Trez. % T.cer TRez %
Penicilin 99 4 124 36 290 66 265 60 269 67
o .c u Ampicilin 59 68 153 57 430 30 - - 437 34
Oxacilin 9 100 202 62 213 56 314 43 310 40
OI &H Amoxiclav 147 75 - - 369 12 115 12 199 21
C'efazolin 100 13 310 15 437 9 22 14 128 23
Cefalotin 107 23 247 33 270 18 8 13 193 29
Cefuroxim 83 40 - - 29 17 68 20 339 13
Cefaclor 5 40 - - - - - - 241 34
Oí E Ceftazidin 134 16 273 24 421 3 56 43 103 43
T o Q_ 0Q O Ceftriaxon 148 4 - - 142 12 121 9 288 19
Cefotaxim 2 0 - - - - - - 430 8
¿1 OI U o f) Cefixim 186 17 - - 400 8 - - 8 100
Cefaperazon 122 21 322 8 205 2 9 44 210 5
ü Gentamicin 136 9 331 15 550 11 126 25 126 8
en © c Amicacin 6 17 - - - - 13 0 24 25
E Netilmicin 35 9 - - 60 2 - - 84 2
Vancomlcin 81 23 108 41 139 15 193 8 102 4
a. o Streptomicin 11 45 - - - - 69 52 - -
3 Rifampicin - - - - - - 55 4 - -
Din tabelul 2 se observá ca in anul 2011 rezistenta la peniciline (oxaciliná) este de 100%, iar in urmátorii ani se atestá o descrestere a acestei rezistente. Din grupa cefalosporinelor de generatiile I, II, III, se atestá un procentaj mai crescut la cefalotin si cefuroxim. ín anul 2011 se observá absenta rezistentei la cefotaxim, iar mai apoi, in 2015, apare o rezistentá de 8%. Din grupa aminoglicozidelor, cea mai puternicá rezistentá se atestá la gentamiciná pe tot parcursul celor cinci ani. Rezistenta la amicacin este absentá in anul 2014, ca mai apoi sa apará cu o crestere paná la 25% in anul 2015.
Din grupa glicopeptidelor, rezistenta cea mai inaltá se observá la vancomiciná.
Tabelul 3
Rezistenta tulpinilor izolate la pacientii internati in SCBI „Toma Ciorbá" la diferite clase de antibiotice, anii 2011-2015
Clasa Antibiotic 2011 2012 2013 2014 2015
T. cerc. T.Rezis % T.cerc T.Rezis % T.cerc T.rezis. % T.cerc. T.rezis. % T.cerc T.Rezis %
01 s o Cirpulluxucin 69 9 203 12 513 7 123 11 289 4
= 2 u v Ofloxacin 151 12 449 4 311 13 21 24 462 6
3 Nnrofoxacin - - - - 55 4 - - 92 45
~G U w 01 5 Eritromicin 26 54 - - - - 156 34 - -
Azitromicin 52 29 126 31 309 33 245 31 325 37
Clarilromkin 8 50 - - - - - - 6 50
Nitrot'uranl Nhrofiiranloin 49 10 - - 475 13 - - 92 13
Furasulidun 78 19 129 60 130 27 -- 306 15
Feuieol Clumnfenirul 96 14 301 10 552 13 206 17 366 13
Tctraciclin 1« 30 - - - - 241 43 242 40
Lincosamid Lincomkin 84 25 - - 79 83 125 32 - -
Clinda miciii 263 33 - - 220 14 242 25
Folati cu inhibitori Tripetoprim sulfat 61 3 194 42 501 21 310 45 17 41
Din tabelul 3 se observa ca in anii 2011, 2012, 2014 este absenta rezistenta la norfloxacin din grupa fluorochinolonelor. In grupa macrolidelor se atesta o rezistenta crescuta la azitromicin, mentinandu-se in toti cei cinci ani. O rezistenta destul de mare se observa si la folatii cu inhibitori - trimetoprim sulfat, cu o crestere usoara.
Concluzii
1. Din investigatiile bacteriologice efectuate, cele mai multe probe au fost pozitive la flora enteropatogena, speciile de streptococi si stafilococi.
2. Din cauza utilizarii mai frecvente a unor grupe de antibiotice, pe parcursul perioadei de studiu se observa o tendinta de crestere a numarului de tulpini rezistente la fluorochinolone si macrolide.
3. Este necesara utilizarea prudenta a antibioticelor si educarea continua a personalului ce prescrie anti-biotice.
Bibliografie
1. Angelescu M. Terapia cu antibiotice. 1.1.3.2. Rezistenta microbiana fata de antibiotic, p. 25-26.
2. Antimicrobial resistance Global Report on surveillance 2015. European Centre for Disease Prevention and Control. Antimicrobial resistance surveillance in Europe 2015. Annual Report of the European Antimicrobial Resistance Surveillance Network (EARS-Net). Stockholm: ECDC; 2017.
3. lonete M.O. Cercetari farmacoepidemiologice asupra rezistentei la antibiotic a tulpinilor uropatogene de Escherichia Coli. Teza de doctor in medicina. Craiova, 2012, p. 5-12.
4. Centers for Diseases Control and Prevention (CDC 24/7): saving lives protecting people. www.cdc.gov
5. Saptamana mondiala a con^tientizärii rezistentei la antibiotice. www.gov.md
Prezentat la 2.05.2017
Ana Moraru
E-mail: ana.moraru.92@mail.ru Telefon: 068121970
