CC BY
14Concluzii
1. Splenopatia portalä este o complicate frec-ventä a cirozei hepatice, care pune probleme delicate de diagnostic si atitudine medico-chirurgicalä.
2. Conform rezultatelor obtinute în Clinica de chirurgie, practicarea devascularizärii azygoportale asociate cu splenectomie adresatä splenopatiei portale reprezintä o solutie cu efecte pozitive asupra evolutiei pacientilor cu cirozä hepaticä.
3. Urmärirea la distantä a stärii clinico-bio-chimice a fiecärui pacient, modificarea flexibilä a tratamentului complex sunt premisele obtinerii unei maxime satisfactii privind succesul terapeutic si, nu în ultimul rând, a unui confort de viatä optim al bolnavului cirotic operat.
4. Pentru reducerea riscului asociat interven-tiei chirurgicale, optäm pentru îngrijirea de cätre o echipä bine pregätitä, pentru a adopta o atitudine corectä pre-, intra si postoperatorie, formatä din chirurg, anestezist-reanimatolog, hepatolog si medic de familie.
Bibliografie
1. Bruno Cola. Splenopatie di interesse chirurgico. Bologna, 2007, chirurgico. ppt.
2. Cazacov V. Considerente asupra complicatiilor în chirurgia hipertensiuniiportale. în: Sänätate Publicä, Economie si Management în Medicinä. Chijinäu, 2015, nr.2 (61), p. 99-102. iSSN 1729-8687.
3. Delaitre B., Maignien B. Laparoscopic splenectomy -technical aspects. in: Surg. Endosc., 1992, nr. 6(6), p. 305-308.
4. Дзидзава И.И. Отдаленные результаты хирургической коррекции портальной гипертензии и прогностические факторы выживаемости у больных циррозом печени. Автореф. дисс. д.м.н. Санкт-Петербург, 2010, 38 c.
5. Liu N., Liu B., Xu R.Y. Splenectomy with endoscopic variceal ligation is superior to splenectomy with pericardial devascularization în treatment of portal hypertension. in: World J. Gastroenterol., 2006, nr. 12(45), p. 7375-7379.
6. Hotineanu V., Cazacov V., Hotineanu A., Cucu i., Darii Eu. Optiuni chirurgicale clasice si laparoscopice în tra-tamentul splenopatiei portale. în: Sänätate Publicä, Economie si Management în Medicinä, Chisinäu, 2013, nr. 5(50), p. 122-126. iSSN 1729-8687.
7. Popa M., Vasilescu C. Splenectomia minimal invazivà la pacientul cirotic. în: Chirurgia, nr. 105(1), p. 15-20.
8. Târcoveanu E., Moldovanu R., Bradea C. Splenectomia laparoscopicà - tehnicà chirurgicalà. în: Jurnalul de chirurg ie, iasi, 2007, vol. 3, nr. 3, p. 12.
9. Бойко B.B. Портальная гипертензия и ее осложнения. Харьков, 2008.
Vladimir Cazacov, conf. univ.,
iP USMF Nicolae Testemitanu,
tel. 069143363,
e-mail: [email protected]
CZU: 616-007.2-053.2:314.4 (478)
RÂSPÂNDIREA MALFORMATIILOR
CONGENITALE ÎN POPULATIA PEDIATRICÂ
>
DIN REPUBLICA MOLDOVA
Galina BUTA1, Raisa RUSSU-DELEU2, Lora GÎTU1,
'Catedra Medicinâ de Familie, IP USMF Nicolae Testemitanu, 2Catedra Igienâ, IP USMF Nicolae Testemitanu
Rezumat
Malformatiile congenitale (MFC) constituie astazi o problema medicala, economica §i etica grava. Statisticile medicale apreciaza ca 1-2% din nou-nascuti pot avea o malformatie majora. Este a 5-a cauza de deces în primele patru saptamâni de la na§tere; ocupa aproximativ 30% din paturi în stationarele pentru copii; este prima cauza a dizabilitatii pediatrice. OMS atribuie MFC la categoria patologiilor-indicator, considerând conexiunea cuza-efect cu calitatea mediului ambiant. Scopul studiului consta în evidentierea particularitatilor de raspândire, structura §i dinamica a MFC în Republica Moldova. A fost analizata raspândirea MFC la copiii cu varsta între 0 §i 18 ani în perioada 2004-2014, utilizândSPI-2 (www.cnms.md). S-a calculat raspândirea, structura §i dinamica în functie de tipulMFC, pe segmente, organe, sisteme §i unitati adminis-trativ-teritoriale. Raspândirea populationala a MFC în RM ramâne constant înalta - 22,35%o. MFC ocupa locul doi în structura mortalitatii infantile. Se constata tendinta certa de creçtere a MFC cauzate de aberatiile cromozomiale §i cele ale sistemului cardiovascular, §i de reducere a MFC ale sistemului musculoscheletic (rata medie anuala fiind de +0,1%, +0,5% §i -2,7% corespunzator). Pentru efici-entizarea masurilor de preventie §i control, este necesara conjugarea eforturilor în etapa de palnificare a familiei.
Cuvinte-cheie: mortalitate infantila, malformatii congenitale, dinamica morbiditatii
Summary
Spread of congenital malformations in pediatric population from the Republic of Moldova
Congenital malformations (CMF) today are a serious medical, economic and ethical problem. The medical statistics estimate that 1-2% of newborns may have a major malformation. Patients with such pathology occupy approximately 30% of beds in childcare facilities; it is constitute the 5th cause of death within the first 4 weeks of birth and the first cause of pediatric disability. WHO attributes the CMF to the category of the indicator pathology, reflecting the high degree of dependence on environmental quality. The aim of the study is to highlight the particularities of spread, structure and dynamics of CMF in RM. The prevalence of CMF among children aged 0-18 years registered in the period 2004-2014, using SPI-2 (www.cnms.md) was analyzed. The frequency of different types of CMF by segments, bodies and systems, as well as in the context of
administrative-territorial units, is analyzed. The population prevalence of CMF in the Republic of Moldova remains constantly high - 22.35%o. CMF occupies 2 ranked place in the structure of infant mortality. There is a significant growth trend of CMF caused by chromosomal aberrations and a cardiovascular system, as well as a decrease in the MCF of the musculoskeletal system (with an average annual rate of+0.1, +0.5% and -2.7%, respectively). To increase the effectiveness of prevention and control of CMF, it is necessary to combine the efforts of family doctors at the stage of family planning.
Keywords: infant mortality, congenital malformations, morbidity dynamics
Резюме
Распространенность врожденных пороков развития в педиатрическом населении в Республике Молдова
Врожденные пороки развития (ВПР) сегодня являются серьезной медицинской, экономической и этической проблемой. По данным медицинской статистики, 1-2% новорожденных могут иметь серьезное уродство. Составляют 5-ю причину смерти в первые 4 недели после рождения, занимают примерно 30% кроватей в детских стационаров, являются первой причиной детской инвалидности. ВОЗ относит врожденные пороки развития к категории патологий-индикаторов, т.к. отражают высокую степень зависимости от загрязнения окружающей среды. Целью исследования является выявление особенностей распространения, структуры и динамики ВПР в Республике Молдова. Проанализирована распространенность ВПР среди детей в возрасте 0-18 лет, зарегистрированных в период 2004-2014 гг., используя SPI-2 (www.cnms. md). Проанализирована частота различных типов ВПР по сегментам, органам и системам, а также в разрезе административно-территориальных единиц. Популяционная распространенность врожденных пороков развития в РМ остается постоянно высокой - 22,35%. ВПР занимают второе ранговое место в структуре младенческой смертности. Отмечается достоверная тенденция роста ВПР, вызванных хромосомными аберрациями и cердечно-сосудистой системы, а также снижение ВПР костномышечной системы (со среднегодовым темпом роста в +0,1, + 0,5% и -2,7% соответственно). Для повышения эффективности профилактики и контроля ВПР, необходимо объединить усилия семейнных врачей на этапе планирования семьи.
Ключевые слова: врожденные пороки развития, динамика заболеваемости, младенческая смертность
Introducere
Scâderea mortalitâtii infantile poate fi atinsâ prin reducerea incidentei malformatiilor congenitale si bolilor ereditare.
Malformatiile congenitale (MFC) fac parte din categoria bolilor care timp de decenii au atras atentia
comunitätii stiintifice si sänätätii publice. Prezenta malformatiilor in centrul atentiei medicale a fost determinatä de numärul mare de copii anormali, näs-cuti in timpul epidemiilor de rubeolä (1941, 1965), de aceea astäzi este numitä "dezastrul talidomidei", administrarea cäreia in timpul sarcinii a indus zeci de mii de cazuri grave de malformatii ale membrelor. ín afarä de fenomenele "explozive", statisticile medicale apreciazä cä 1-2% din nou-näscuti pot avea o mal-formatie majorä [1-6].
MFC constituie cea de a 5-a cauzä de deces in primele patru säptämani de la nastere [8]. Bolnavii cu astfel de patologie ocupä aproximativ 30% din paturi in stationarele pentru copii de toate profilurile [8].
MFC astäzi nu sunt doar o gravä problemä me-dicalä, ci si economicä, si eticä din cauza frecventei, aspectelor etiopatogenice si medico-sociale:
- sunt frecvente in randul populatiilor umane, reprezentand o parte semnificativä a poverii genetice [10], raportandu-se la cele mai grave devieri in starea de sänätate a copiilor [9];
- peste trei milioane de copii se nasc anual cu MFC, 270 mii dintre care sunt responsabile pentru mortalitatea perinatalä [7];
- potrivit OMS, circa 5% din nou-näscuti suferä de afectiuni ereditare, acestea determinä circa 40% din cazurile de morbiditate si mortalitate perinatale, precum si dizabilitätile din perioada copiläriei [7];
- impun costuri economice semnificative pentru acordarea asistentei medico-sociale de inaltä calificare copiilor cu dizabilitäti, inclusiv pentru corectia pedagogicä a defectelor si tratamentul simptomatic de lungä duratä [11, 12];
- sunt foarte semnificative si aspectele moral-psihologice ale impactului nasterii unui copil cu malformatie congenitalä in bunästarea fa-miliilor si a societätii in ansamblu [11, 12, 13];
- oMs atribuie MFC la categoria patologiilor-in-dicator, ce reflectä gradul inalt de dependentä de nivelul de poluare a mediului ambiant [9]. ín pofida faptului cä nivelul de dezvoltare a
stiintei si practicii medicale creste continuu, se atestä o crestere a numärului copiilor näscuti cu MFC [14]. Frecventa populationalä a malformatiilor congenitale, conform expertilor OMS, oscileazä in functie de tarä in diapazonul de la 2,7% panä la 16,3%, consti-tuind in medie 5% [14].
ín acelasi timp, frecventa realä a malformatiilor congenitale rämane a fi imprecisä, din cauza dificultätilor de diagnostic si diverselor abordäri de inregistrare [14].
ín anul 2010, Adunarea Generalä a OMS a adoptat rezolutia care solicitä tuturor statelor-membre sä
promoveze profilaxia primará a MFC, conservarea si fortificarea sánátátii copiilor cu vicii de dezvoltare, cu accent pe dezvoltarea si consolidarea sistemelor de înregistrare si supraveghere epidemiologicá, acumularea experientei si dezvoltarea registrelor, optimizarea si consolidarea capacitátilor de cerce-tári stiintifice în domeniul etiologiei, diagnosticului, preventiei si cooperárii internationale [14].
Pentru implementarea másurilor eficiente si adecvate de reducere a prevalentei malformatiilor congenitale, este necesar de a cunoaste mai multi parametri importanti. în primul rând, este vorba de disponibilitatea informatiilor cu privire la frec-venta malformatiilor congenitale, în al doilea rând - cunoasterea structurii defectelor de dezvoltare, deoarece orice anomalie este eterogená în ceea ce priveste manifestárile clinice, în al treilea rând, este important sá se stie care factori induc dezvoltarea malformatiilor. Pentru a controla acesti parametri, sunt necesare studii epidemiologice complexe, cu implicarea tuturor verigilor sistemului de sánátate, inclusiv medicina primará si serviciul de supraveghe-re a sánátátii publice.
Sistemul de monitorizare, ca instrument pentru monitorizarea sistematicá a malformatiilor în populatie, constituie una dintre cele mai adecvate modalitáti de a controla variatia geneticá în popula-tiile umane, iar crearea registrelor este indispensabilá pentru monitorizare si planificarea volumului optim de másuri de diagnostic, tratament, reabilitare si preventie [11, 19-22]. în acelasi timp, ele au obtinut cea mai mare recunoastere din punctul de vedere al eficientei monitorizárii, fiind considerate drept sistem de control pe termen lung asupra mediului ambiant, care permite detectarea modificárilor de frecventá, iar prin analiza si compararea datelor epidemiologice se poate clarifica si întelege cauza oscilatiilor observate, precum si identifica factorii teratogeni noi [11, 15].
Tinând cont de actualitatea problemei abordate, prezintá interes în plan stiintific, analiza retrospectivá si prospectivá a morbiditátii prin malformatii congenitale în RM, înregistrate în perioada 2004-2015, precum si analiza cauzelor mortalitátii infantile si a structurii populatiei infantile.
Scopul studiului Este de a evidentia particula-ritátile de ráspándire, structurá si dinamicá a MFC în Republica Moldova.
Material si metode de cercetare
Studiul cuprinde analiza retrospectivá a morbiditátii si mortalitátii prin MFC a copiilor cu vársta cuprinsá între 0 si 18 ani, utilizând SPI-2 (www. cnms.md). Perioada de observatie cuprinde anii 2004-2014 [16].
A fost analizatá frecventa diferitor tipuri de MFC pe segmente, organe si sisteme, conform CIM, revizia a X-a OMS, râspândirea si dinamica lor în raport cu unitátile administrativ-teritoriale.
La analiza seriilor cronologice au fost calculate sporul absolut cu bazá fixá si cu bazá mobilá, ritmul de variatie, ritmul sporului, indicele de vizibilitate (indice demonstrativ), valoarea absolutá a 1% de crestere. De asemenea, pentru sporirea claritátii, s-a recurs si la consolidarea intervalelor [17, 18].
Frecventa populationalá a malformatiilor congenitale a fost calculatá dupá formula:
„ Numarul de cazuri deMfC ( LB + FD + IA)
Frecventa population ala aMfC =-xlüüü
Numarul de copii nascuti (LB + FD)
unde: LB - numárul de copii náscuti vii; FD - numárul de copii náscuti morti; IA - întreruperea sarcinii în cazul detectárii prenatale a malformatiei congenitale la fátul cu masa de 500 g, la vârsta gestationalá de 22 de sáptámâni si mai mult.
Drept criteriu de evaluare si comparare au servir datele Registrului international european de malformatii congenitale [19-22]. Prelucrarea statisticá a datelor primre s-a efectuat prin aplicarea pachetului programelor aplicative Microsoft Excel.
Rezultate obtinute
în anii 2004-2014, în Republica Moldova s-au náscut 429.699 de copii, dintre care 426.926 (99,35%) náscuti vii si 2773 (0,65%) náscuti morti. în intervalul respectiv de timp au fost înregistrate 70.487 (în medie 786,4±29,45 anual) de cazuri de MFC în rândul copiilor. Frecventa populationalá a malformatiilor congenitale a fost de 22,35 %o [16].
Analiza datelor cronologice cu referire la mor-talitatea copiilor pune în evidentá faptul cá mortali-tatea infantilá prin malformatii congenitale râmâne constant sporitá, variind în limitele de la 2,6 pâná la 3,9 cazuri la 1000 náscuti vii în segmentele de vârstá 0-18 si 0-4 ani, fiind mai mare în segmentul de vârstá 0-4 ani (figura 1), pe fundalul tendintei descendente, cu ritmul de -2,1% anual, a nivelului mortalitátii infantile si cu -2,6% - a nivelului mortalitátii copiilor în vârstá de 0-4 ani [16].
Mortalitatea infantila (la 1000 nascuti vi i )
Malformatii congeni tal e la 1000 nascuti vii
Rata mort perinat copiilor cu gr.500 si peste
Rata mortal itatii. neonat prec gr.500 si peste (la 1000 n/vii)
Figura 1. Evolutia mortalitatii infantile în RM, în perioada 2004-2014
Cu toate variatiile înregistrate, malformatiile congenitale ocupä locul doi în structura mortalitätii infantile, cifrându-se la 29,8±0,71% în structura mortalitätii infantile si la 27,6±0,68% în sturctura mortalitätii copiilor în vârstâ 0-4 ani, fluctuatiile înregistrate încadrându-se în limitele 24,8% si 36,7%.
Analiza dinamicii incidentei malformatiilor congenitale a demonstrat variatii semnificative ale valorilor medii anuale: frecventa totalä minimä de vicii (15,01 la 10 000 locuitori) a fost înregistratâ în anul 2009, iar cea maximä (21,83 la 10 000 locuitori) - în 2005 (tabelul 1). în perioada aflatä sub observatie, se atestä o tendintä de scädere a incidentei cazurilor de malformatii congenitale, cu rata medie anualä de -0,8% [16].
Tabelul 1
Dinamica räspändirii malformatiilor congenitale în populatia pediátrico din RM, în perioada 2004-2014
Sporul absolut Indicele de vizi-bilitate, % Ritmul de variatie, % Valoarea absoluta a 1% de creyere Metoda Metoda mediei mobile
Anii Itemi cu baza fixa cu baza mobila consolidarii intervalelor
Incidenta, cazuri la 10 000 locuitori
2004 18,94 - - 100 - 20,39
2005 21,83 2,89 2,89 115,3 15,3 1,18 20,50
2006 20,45 1,51 -1,38 93,7 -6,3 2,63 18,32 21,00
2007 16,19 -2,75 -4,26 79,2 -20,8 0,59 18,00
2008 15,47 -3,47 -0,72 95,6 -4,4 2,63 15,24 16,00
2009 15,01 -3,93 -0,46 97,0 -3,0 3,70 15,00
2010 18,52 -0,42 3,51 123,4 23,4 0,63 18,41 17,00
2011 18,29 -0,65 -0,23 98,8 -1,2 11,99 18,20
2012 18,79 -0,15 0,5 102,7 2,7 5,45 18,10 18,50
2013 17,4 -1,54 -1,39 92,6 -7,4 1,82 18,00
2014 16,38 -2,56 -1,02 94,1 -5,9 2,12 17,00
Prevalenta, cazuri la 10 000 locuitori
2004 58,11 - - 100 - 60,36
2005 62,6 4,49 4,49 107,7 7,7 0,58 60,0
2006 62,1 3,99 -0,5 99,2 -0,8 4,99 60,33 62,0
2007 58,56 0,45 -3,54 94,3 -5,7 0,08 60,0
2008 58,42 0,31 -0,14 99,8 -0,2 1,55 56,90 58,0
2009 55,38 -2,73 -3,04 94,8 -5,2 0,53 58,5
2010 63,12 5,01 7,74 114,0 14,0 0,36 63,90 58,0
2011 64,68 6,57 1,56 102,5 2,5 2,66 64,0
2012 68,14 10,03 3,46 105,3 5,3 1,87 68,24 66,0
2013 68,33 10,22 0,19 100,3 0,3 36,65 68,0
2014 67,78 9,67 -0,55 99,2 -0,8 12,09 68,0
De asemenea, si prevalenta malformatiilor congenitale a prezentat fluctuatii anuale, valoarea minimä (55,38 la 10 000 locuitori) fiind inregistratä in anul 2009, iar cea maximä (68,33 la 10 000 locuitori) - in 2013, manifestand o tendintä de majorare, cu rata medie anualä de +1,7% (tabelul 7).
Ritmul de variatie a incidentei malformatiilor in raport cu principalele cauze prezintä diferente semnificative, autentice din punct de vedere statistic (p<0,01). Astfel, tendinta de crestere este caracteristicä pentru malformatiile congenitale determinate de deformatiile si anomaliile cromozomiale si malformatiile aparatului circulator, cu rata medie anualä de 0,1% si 0,5%, corespunzätor [16]. ín acelasi timp, malformatiile si deformatiile sistemului osteomuscular prezintä o tendintä de reducere, cu rata medie anualä de -2,7% (tabelul 2).'
Tabelul 2
Característica dinámico a incidentei malformatiilor congenitale în populatia pediátrico din RM, în anii 2004-2014
Sporul absolut Metoda
Anii Cazuri la 10000 locuitori cu bazä fixa cu bazä mobilä Indicele de vizi-bilitate % Ritmul de variatie, % Valoarea absolutä a 1% de crestere conso-lidärii interva-lelor Metoda me-diei mobile
Malformatii conginetale, deformatii anomalii cromozomiale
2004 11,24 - - 100 -
2005 12,74 8,84 1,5 113,3 13,3 0,66 11,24
2006 12,11 8,21 -0,63 95,1 -4,9 1,66 12,67
2007 9,78 5,88 -2,33 80,8 -19,2 0,31 11,94
2008 9,66 5,76 -0,12 98,8 -1,2 4,69 9,75
2009 9,65 5,75 -0,01 99,9 -0,1 55,54 9,19
2010 11,51 7,61 1,86 119,3 19,3 0,39 4,10
2011 11,99 8,09 0,48 104,2 4,2 1,94 11,47
2012 12,48 8,58 0,49 104,1 4,1 2,10 11,80
2013 11,87 7,97 -0,61 95,1 -4,9 1,63 12,27
2014 10,75 6,85 -1,12 90,6 -9,4 0,73 11,71
Malformatii congenitale ale aparatului circulator
2004 2,16 - - 100 - 2,16
2005 2,15 -1,75 -0,01 99,5 -0,5 3,78 2,16
2006 1,94 -1,96 -0,21 90,2 -9,8 0,20 1,95 2,26
2007 1,96 -1,94 0,02 101,0 1,0 -1,88 1,84
2008 2,01 -1,89 0,05 102,6 2,6 -0,74 1,99 2,90
2009 1,97 -1,93 -0,04 98,0 -2,0 0,97 2,38
2010 2,36 -1,54 0,39 119,8 19,8 -0,08 2,41 1,49
2011 2,46 -1,44 0,1 104,2 4,2 -0,34 2,40
2012 2,87 -1,03 0,41 116,7 16,7 -0,06 2,55 2,63
2013 2,22 -1,68 -0,65 77,4 -22,6 0,07 2,90
2014 2,12 -1,78 -0,1 95,5 -4,5 0,40 2,18
Malformatii deformatii ale sistemului osteomuscular
2004 5,54 - - 100 - 6,24
2005 6,94 3,04 1,4 125,3 25,3 0,12 5,54
2006 6,4 2,5 -0,54 92,2 -7,8 -0,32 5,43 6,62
2007 4,45 0,55 -1,95 69,5 -30,5 -0,02 7,27
2008 3,8 -0,1 -0,65 85,4 -14,6 0,01 3,60 4,50
2009 3,39 -0,51 -0,41 89,2 -10,8 0,05 3,78
2010 4,65 0,75 1,26 137,2 37,2 0,02 4,25 3,26
2011 3,84 -0,06 -0,81 82,6 -17,4 0,00 4,60
2012 3,44 -0,46 -0,4 89,6 -10,4 0,04 3,38 3,83
2013 3,31 -0,59 -0,13 96,2 -3,8 0,16 3,32
2014 3,51 -0,39 0,2 106,0 6,0 -0,06 2,89
Tendinta de crestere a malformatiilor congenitale prin anomalii si deformatii cromozomiale si ale sis-temului circulator este evaluatä drept un prognostic nefavorabil pentru viitor, care necesitä implementarea mäsurilor urgente pentru stabilizarea procesului si efectuarea unor studii epidemiologice, pentru o analizä mai profunda a situatiei si gäsirea mäsurilor efeciente de preventie si de control.
Pe durata intregii perioade aflate sub observatie, ponderea malformatiilor congenitale in incidenta ge-neralä la nou-näscuti este net superioarä printre copiii näscuti prematur, comparativ ce cei näscuti la termen
- 15,6±1,53% versus 5,5±0,47% corespunzätor, ceea ce înseamnâ o diferentä semnificativä de circa trei ori (p<0,05), fiind în concordantä deplinä cu datele din literatura de specialitate (figura 2).
Perioadadeobservatie
näscuti în termen -■— näscuti prematur
Figura 2. Ponderea malformatiilor congenitale în inci-denta generala la nou-náscuti
Este de remarcat faptul cä mortalitatea in-fantilä prin unele patologii specifice ale perioadei perinatale, începând cu anul 2005, a crescut pänä la rangul i în structura mortalitätii infantile, situatie care se mentine pänä în prezent, în pofida tuturor activitätilor desfäsurate pentru îngrijirea si asistenta medicalä a nou-näscutilor prematuri si a celor cu masä corporalä micä (tabelul 3).
Tabelul 3
Structura mortalitätii infantile din RM dupa principalele cauze de deces, în perioada 2004-2014, %
Anii Boli ale sistemului nervos Boli ale siste-mului respirator Patologii ale perioadei perinatale Boli infecti-oase si parazi-tare Malfor-matii congenitale Traume si alte cauze externe
2004 1,9 16,8 31,3 6 31,7 7,8
2005 1,5 15,8 34,2 3,2 30,3 8,6
2006 1,6 18,3 33,3 3,3 30,3 7,7
2007 0,5 15,9 34,8 2,3 25,2 14,3
2008 0,6 14,4 37,6 4,1 32,1 7,4
2009 2 13,2 40,8 3,4 27 7,1
2010 1,5 13,4 39,9 5,3 29,4 6,5
2011 2,3 11,8 42,2 2,3 27,2 7
2012 1 9,6 38 2,5 36,4 7,2
2013 1,1 9,8 42,6 2,7 27,3 5,9
2014 2,2 15,9 39,5 28,8 5,7
M 1,5 14,1 37,7 3,5 29,6 7,7
±m 0,18 0,85 1,14 0,38 0,93 0,70
Structura morbiditâtii prin malformatii congenitale în populatia pediatricâ din Republica Moldova, în perioada aflatâ sub observatie, este dominatâ de malformatiile multiple, care însumeazâ practic o pâtrime din toate malformatiile înregistrate (tabelul 4). Rangul doi în structurâ le revine malformatiilor
sistemului osteoarticular, cu toate câ proportiile înregistrate manifestâ o tendintâ de diminuare (21,2-19,1%) [16]. în ceea ce priveste malformatiile sistemului circulator, se atestâ mentinerea pe locul trei, însâ proportiile înregistrate sunt în ascensiune constantâ. De asemenea, este în crestere dinamica structuralâ a malformatiilor sistemului nervos central. Este necesar de a fortifica eforturile medicinei primare si de planificare a familiei pentru diagnosti-carea timpurie a malformatiilor SNC si celui circulator, deoarece ele au o tendintâ de majorare.
Tabelul 4
Structura morbiditâtii prin MFC în populatia pediatricâ din RM, date mediipentru anii2004-2014
Tipul malformatiilor congenitale Codul CIM-10 RM Rang
% ±A%
1 MFC ale sistemului nervos Q00 - Q07 11,9 4,63 IV
2 MFC ale ochiului, urechii, fetei §i gatului Q10 - Q18
3 MFC ale sistemului circulator Q20 - Q28 15,2 1,03 III
4 MFC ale sistemului respirator Q30 - Q34
5 MFC ale tractului gastrointestinal Q35 - Q45 7,4 3,25 V
6 MFC ale sistemului reproductiv Q50 - Q56
7 MFC ale sistemului urogenital Q60 - Q64 6,9 3,42 VI
8 MFC ale sistemului musculoscheletic Q65 - Q79 19,8 2,45 II
9 MFC ale pielii §i derivatelor sale Q80 - Q85
10 Alte anomalii congenitale multiple Q86 - Q89 25,3 0,84 I
11 Anomalii cromozomiale Q90 - Q99
Prezintá un Ínteres incontestabil analiza frec-ventei populationale a malformatiilor congenitale supuse monitorizärii obligatorii in cadrul Registrului EUROCAT, inclusiv comparativ cu tärile din regiune. Analiza datelor pune in evidentä diferente esentiale ce se manifestä (tabelul 5).
Analiza comparativä a räspandirii malformatiilor congenitale in plan teritorial atestä variatii con-siderabile pe parcursul perioadei de observatie. Se constatä variatii de raportare a patologiilor studiate in raport cu nivelurile quintilice. Din lipsä de spatiu, am considerat oportun de a prezenta doar datele despre malformatiile congenitale ale sistemului circulator, deoarece ele prezintä cel mai mare ritm de variatie. Astfel, in ultimul an, comparativ cu primul an luat in studiu, statu-quo se atestä in 10 raioane (Donduseni, Rascani Floresti, Fälesti, Telenesti, Soldä-
nesti, Anenii Noi, Cimislia, laloveni, Cahul), dinamicä ascendentä - în 14 raioane (Rezina, Orhei, Sträseni, Criuleni, Leova, UTA Gägäuzia, Edinet, Glodeni, Cä-lärasi, Dubäsari, Cantemir, Briceni, mun. Chisinäu, Nisporeni) si dinamicä descendentä - în 9 raioane (Hâncesti, Stefan-Vodä, Ocnita, Drochia, Soroca, Sângerei, Bälti, Taraclia, Cäuseni), (tabelul 6).
Tabelul 5
Analiza comparativo a frecventei populationale a malformatiilor congenitale la nou-noscuti si fetusi, supuse moni-torizárii obligatorii
Malformatii Cod Cazuri la 1000 nasteri
congenitale su- CIM-10 RM Rusia, Tärile
puse inregisträrii variatii EURO-
obligatorii regionale CAT
Anencephalus Q00 0,02-0,85 0,08-1,60
and similar
Encephalocele Q01 0,00-0,28 0,03-0,30
Hydrocephalus Q03 0,05-0,91 0,20-0,80
Spina bifida Q05 0,210,32 0,26-1,26 0,10-0,70
Microtia, anotia Q160 0,00-0,23 0,01-0,08
Transpunerea Q203 0,00-0,59 0,10-0,61
vaselor mari
Hipoplazia Q234 0,00-0,20 0,00-0,35
cordului stäng
Palatoschizul Q35 0,26-0,72 0,20-0,80
Buza cleft cu sau Q36, Q37 0,37-1,37 0,40-0,90
farä despicaturä
palatinä
Atrezia Q390-Q391 0,00-0,33 0,10-0,50
esofagului
Artezia anusului Q420-Q423 0,03-0,31 0,10-0,50
Hypospadias Q54 0,56-2,88 0,10-0,26
Agenezie si dis- Q601, Q606 0,00-0,11 0,02-0,40
genezie renalä
Epistadie Q641 0,00-0,09 —
Bladder Q640 0,00-0,17 —
exstrophy
Defecte de Q71-Q73 0,16-0,59 0,20-0,70
reducere ale
membrelor
Hernie diafrag- Q790 0,00-0,49 0,03-0,40
maticä conge-nitalä
Ekzomfaloz 0,00-0,40 0,10-0,30
Gastroschisis Q793 0,00-0,58 0,10-0,30
Anomalii conge- Q86 - Q89 0,89-2,50 0,90-2,40
nitale multiple
Sindromul Down Q90 0,211,22 0,41-1,54 0,70-1,40
Pornind de la faptul cä OMS considerä malfor-matiile congenitale o patologie-indicator al stärii ecologice, am considerat important de a corela intensitatea MFC cu datele statisticii oficiale privind formarea, stocarea si utilizarea deseurilor industriale toxice, disponibile pe www.statistica.md.
Tabelul 6
Dinamica frecventei malformatiilor congenitale ale sis-temului circulator în plan teritorial, în raport cu nivelul quintilelor
Qiuntila 2004 2014
V de sus Fâleçti, Floreçti, Teleneçti, Hânceçti, Basarabeasca, §tefan-Vodä Fäle^ti, Floreçti, Teleneçti, Rezina, Orhei, Sträseni, Criuleni, Leova, UTA Gägäuzia, Basarabeasca
VI Bälti, Sângerei, Orhei, Sträseni, Criuleni, UTA Gägäuzia, Taraclia Edinet, Glodeni, Cälära^i, Dubäsari, Hânceçti, Cantemir, §tefan-Vodä
III de mijloc Ocnita, Edinet, Donduçeni, Drochia, Soroca, Rezina, Criuleni, Cimiçlia, Leova, Anenii Noi Briceni, Donduçeni, mun. Chisinäu, Anenii Noi, Cimiçlia
II Glodeni, Ungheni, mun. Chisinäu, Dubäsari, Cälära^i, Câuçeni, §oldäne§ti Ocnita, Drochia, Soroca, §oldäne§ti, Sângerei, Bälti, Ungheni, Nisporeni
I de jos Briceni, Râçcani, Nisporeni, Ialoveni, Cantemir, Cahul Ialoveni, Cahul, Tara-clia, Râçcani, Cäuseni
Concluzii
Analiza frecventei malformatiilor congenitale la populatia pediatricâ din Republica Moldova, pentru o perioadâ de 11 ani (2004-2014), a condus la urmâ-toarele concluzii:
1. MFC în Republica Moldova reprezintâ o problemâ majorâ de sânâtate publicâ. Râspândirea populationalâ a malformatiilor congenitale râmâne constant înaltâ - 22,35%o.
2. Pe parcursul perioadei de 11 ani aflatâ sub observatie, dinamica incidentei malformatiilor congenitale se caracterizeazâ printr-o tendintâ de diminuare, preponderent pe contul malformatiilor sistemului osteomuscular.
3. Tendinta de crestere a incidentei MFC ale sistemului circulator reprezintâ un risc major pentru viitor si impune realizarea unor studii epidemiologice aprofundate.
4. Pentru eficientizarea mâsurilor de prevenire si control este necesarâ conjugarea eforturilor AMT în etapa de palnificare a familiei.
Bibliografie
1. Kurinczuk J.J., Hollowell J., Boyd P.A. et al. inequalities in infant mortality project briefing paper 4. The contribution of congenital anomalies to infant mortality. Oxford: National Perinatal Epidemiology Unit., 2010. www.npeu.ox.ac.uk/infant-mortality.
2. Dolk H., Loane M., Garne E. Congenital Heart Defects in Europe: Prevalence and Perinatal Mortality, 2000 to 2005. in: Circulation, 2011, vol. 123, p. 841-849.
3. Archer J.M., Yeager S.B., Kenny M.J. et al. Distribution of and Mortality From Serious Congenital Heart Disease in Very Low Birth Weight Infants. in: Pediatrics, 2011, vol. 127, № 2, p. 293-299.
4. Yu Z., Xi Y., Ding W. et al. Congenital heart disease in a Chinese hospital: preand postnatal detection, incidence, clinical characteristics and outcomes. in: Pediatr. int., 2011.
5. Corsello G., Giuffre M. Prematurity and twinning. in: The Journal of Maternal-Fetal & Neonatal Medicine, 2012, vol. 25(3), p. 6-10. Published online: 28 Sep 2012http:// dx.doi.org/10.3109/14767058.2012.712350
6. Knowles R.L., Bull C., Wren C., Dezateux C. Mortality with congenital heart defects in England and Wales, 1959-2009: exploring technological change through 257 period and birth cohort analysis. in: Arch. Dis. Child., 2012, vol. 97, № 10, p. 861-865.
7. Информационный бюллетень ВОЗ, 2013. www./ who.
8. Hotararea Guvernului Republicii Moldova nr. 988 din 06.12.2013 Cu privire la aprobarea Programului National de prevenire §i reducere a mortalitatii §i morbiditatii copiilor prin malformatii congenitale §i patologii ereditare pentru anii2013-2017. tn: Monitorul Oficial nr. 291-296 din 13.12.2013, art. 1097. http:// lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc H=1&id=350701
9. Информационный бюллетень ВОЗ, 2012. www./ who.
10. Гинтер E.K., Зинченко Р.А. Наследственные болезни в российских популяциях. B: Вестник ВОГиС, 2006, т. 1, № 1, c. 106-125.
11. Демикова Н.С. Мониторинг врожденных пороков развития и его значение в изучении их эпидемиологии. B: Российский вестник перинатологии и педиатрии, 2003, № 4, c. 13-17.
12. Барашнев Ю.И., Бахарев В.А., Новиков П.В.Диагностика и лечение врожденных и наследственных заболеваний у детей (Путеводитель по клинической генетике). М.: Триада X, 2004, 560 с.
13. Вялкова А.А., Перепелкина Н.Ю., Архиреева В.А. Специализированная медицинская помощь детям с заболеваниями органов мочевой системы. М.: Медицина, 2003, 176 с.
14. Информационный бюллетень ВОЗ № 370, январь 2014 г. www./ who.
15. Жученко Л.А., Летуновская А.Б., Демикова Н.С. Частота и динамика врожденных пороков развития у детей в Московской области, по данным регистра врожденных пороков развития за период 2000-2005гг. B: Рос. вестн. перинатологии и педиатрии, 2008, № 2, c. 30-39.
16. Anuarstatistic medical, 2004-2015. http://www.cnms. md/ro/rapoarte/anuar-statistic-medical
17. Сепетлиев Д. Статистические методы в медицинских научных исследованиях. Москва: Медицина, 1968, 418 с.
18. Jaba E. Statistica. Bucurejti: Editura Economica, 1998, 465 p.
19. EUROCAT Website Database. http://www.eurocat. ulster.ac.uk / University of Ulster, 2010
20. EUROCAT Working Group (1997). Eurocat report7. 15 years of surveillance of congenital anomalies in Europe 1980-1994. Brussels: Scientific institute of Public Health „Louis Pasteur".
21. EUROCAT. Instructions for the Registration and Surveillance of Congenital Anomalies. 2005. http://www. eurocat.ulster.ac.uk/pubdata.
Galina Buta, conf. univ., Catedra Medicinä de Familie, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel. 069455553 e-mail: [email protected]
CZU: 616-006.441/.442:616.833 EFECTELE LA DISTANTÁ ALE LIMFOAMELOR
y
MALIGNE HODGKIN §I NON-HODGKIN ASUPRA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC
Evelina GHERGHELEGIU,
Catedra Neurologie, IP Universitatea de Stat de Medicina §i Farmacie Nicolae Testemitanu
Rezumat
Efectele la distanta ale limfoamelor maligne Hodgkin non-Hodgkin asupra sistemului nervosperiferic inregistrea-za o eterogenitate clinica semnificativa. Tipul, severitatea §i extinderea afectarii sistemului nervos pot fi determinate prin studiul electrofiziologic. Obiectivele cercetarii efectuate sunt de a identifica orice implicare a sistemului nervos periferic in limfoamele maligne, de a evalua specificul caracteristicilor clinice, de a stabili interrelatia clinico-electrofiziologica §i de a determina patternul evolutiv al neuropatiei dezvoltate.
Cuvinte-cheie: neuropatii periferice, limfom malign Summary
Title remote effects of Hodgkin and non-Hodgkin malignant lymphomas on peripheral nervous system
Remote effects of Hodgkin and non-Hodgkin malignant lymphomas on peripheral nervous system register significant clinical heterogeneity. The type, severity and extension of nervous system impairment can be determined by electrophysiological study. The objectives of the study are to identify any involvement of peripheral nervous system in malignant lymphomas, to assess the specifics of clinical features, to establish clinical-electrophysiological interrelation and to determine evolution pattern of the developed neuropathies.
Keywords: peripheral neuropathies, malignant lymphoma
