CC BY
83. Prevenirea si combaterea hepatitelor virale, realízate prin Programele nationale aprobate la nivel de guvern, demonstreazá cá aceastá problemá face parte din politicile prioritare ale sánátátii publice, orientate asupra reducerii incidentei, invaliditátii si mortalitátii prin hepatitele virale B, C si D.
Bibliografie
1. Hotárarea Guvernului nr. 507 din 2 iunie 1997 Privind Programul National de combatere a hepatitelor virale B, C§i D. tn: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997; nr. 43-44, art. 468.
2. Hotárarea Guvernului nr. 1143 19 din octombrie 2007 Cu privire la Programul National de combatere a hepatitelor virale B, C §i D pentru anii 2007-2011. tn: Monitorul Oficial, 2007; nr. 175-177, art. 1217.
3. Hotárarea Guvernului nr. 90 din 13 februarie 2012 Privind aprobarea Programului National de combatere a hepatitelor virale B, C §i D pentru anii 2012-2016. tn: Monitorul Oficial, 2012; nr. 34-37, art. 115.
4. Hotárarea Guvernului nr. 342 din 26.05.2017 Privind aprobarea Programului National de combaterea a hepatitelor virale B, C §i D pentru anii 2017-2021. tn: Monitorul Oficial, 2017; nr. 277-288, art. 702.
5. Spínu C., Holban T., Sajin O. j.a. Hepatite virale §i HIV (aspecte etiologice, epidemiologice, clinice, diagnostic de laborator, tratament §i profilaxie). Monografie. Chijináu: Tipografia A§M, 2013, 296 p.
6. Spínu C., Sajin O. Hepatita viralá C tn grupurile cu risc sporit de infectare. Monografie. Chijináu: Tipografia Centralá, 2016, 208 p.
7. http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs164/en/
8. http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs204/en/
Octavian Sajin, sef laborator,
Agentia Nationalá pentru Sánátate Publicá,
tel: 069815023
e-mail: octavian.sajin@cnsp.md
CZU: 616.36-CC2.2-C36.22:S78.891(478)
UNELE PARTICULARITÄTI EPIDEMIOLOGICE DE EVOLUTIE A PORTAJULUI AgHBs ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Angela PARASCHIV,
Catedra Epidemiologie, IP USMF Nicolae Testemitanu
Rezumat
Situatia epidemiologicäprivindportajul cronic de AgHBs în Republica Moldova este favorabilä. Incidentaprin aceastä patologie a scäzut de 2,34 ori în ultimii 17 ani, de la 78,69 la 1ОО ОООpopulatie în anul 2ОО1 pänä la 33,49 la 1ОО ООО populatie în 2О17. In structura de värstäpredominä adultii fatä de copii. O scädere considerabilä se constatä printre
copii, unde incidenta s-a redus de circa 73 de ori, de la 53,37 cazuri la 10 000populatie in 2001 pana la 0,73 in 2017. Mai multe cazuri s-au inregistrat in mediul urban al republicii, iar conform distributiei teritoriale, mai multe cazuri s-au atestat in UTA Gagauzia §i in centrul republicii.
Cuvinte-cheie: portaj AgHBs, morbiditate, hepatita virala B, hepatita cronica, supraveghere epidemiologica
Summary
Some epidemiological features of HbsAg carriage evolution in the Republic of Moldova
The epidemiological situation regarding the carriage of HBsAg in the Republic of Moldova is favorable. The incidence decreased by 2.34 times, from 78.69per 100 thousand population in 2001 to 33.49 per 100 thousand population in 2017. In the age structure, adults are predominant over children, where the incidence decreased about 73 times, from 53.3 7 cases to 10 thousand population in 2001 till 0.73 in 2017. A higher number of cases are recorded in the urban area of the republic. According to the territorial distribution, more cases were recorded in the Gagauzia district and the center of the country.
Keywords: HBsAg, morbidity, hepatitis B, chronic hepatitis, epidemiological surveillance
Резюме
Некоторые эпидемиологические особенности развития носительства AgHBs в Республике Молдова
В настоящее время установлено что эпидемиологическая ситуация в Республике Молдова по хроническому носительству вируса гепатита В благоприятна. За последние 17 лет заболеваемость этой патологией уменьшилась в 2,34 раза - с 78,69 на 100 000 населения в 2001 году до 33,49 на 100 000 населения в 2017 году. По возрастной структуре было установленоб что преобладают взрослые по отношению к детям. Значительное снижение наблюдается у детей, где заболеваемость уменьшилась примерно в 73 раза, с 53,37 случаев на 10.000 человек в 2001 году до 0,73 случаев на 10.000 в 2017 году. Более высокая заболеваемость была зарегистрирована в городских местностях. Согласно территориальному распределению, было зарегистрировано больше случаев в Гагаузии и в центре республики.
Ключевые слова: хроническoe носительствo AgHBs, заболеваемость, гепатит В, хронический гепатит, эпидемиологический надзор
Introducere
Potrivit estimärilor Organizatiei Mondiale a Sänätätii (OMS), la o treime din populatia globului s-au evidentiat markerii asociati infectiei cu VHB, suportate în prezent sau în trecut. Aceasta înseam-nä cä circa 400 milioane de oameni sunt purtätori cronici, cu riscul de a se infecta cu virusul hepatitei D (VHD), si reprezintä o sursä potentialä de infectie
pentru restul populatiei [1-4]. în perioada prevac-cinalä, República Moldova a fost consideratä de OMS o regiune cu endemicitate înaltâ, din cauza prevalentei înalte a AgHBs în populatie (8-12%) si a markerilor asociati infectiei cu VHB, care se depistau la circa 60% din populatie. Totodatä, în urma imple-mentärii mäsurilor de preventie specificä, incidenta prin hepatite virale, în special prin HVB, a cunoscut un declin semnificativ [3].
Studiul dat prevede determinarea unor parti-cularitäti de evolutie a portajului cronic de AgHBs în Republica Moldova pentru anii 2001-2017, cu evidentierea grupelor de värstä mai afectate si a teritoriului de risc pentru patologia mentionatä.
Materiale si metode de cercetare
»
Pentru realizarea studiului au fost colectate Ra-poartele statistice anuale nr. 2 de la Centrul National de Sänätate Publicä. Datele obtinute au fost prelu-crate statistic prin aplicarea metodei epidemiologice de cercetare, cu aplicarea elementelor descriptive de analizä.
Rezultate obtinute
Este bine cunoscut faptul ca imunoprofilaxia este una dintre cele mai efective mäsuri de preveni-re a maladiilor infectioase. Astfel, odatä cu initierea vaccinärii selective împotriva hepatitei virale B în toamna anului 1989, iar ulterior vaccinarea uni-versalä a nou-näscutilor începând cu anul 1994, morbiditatea prin hepatitele provocate de virusul B s-a redus considerabil. Actualmente, cazuri de îmbol-näviri de HVB acutä printre copii se mregistreazä doar sporadic. în aceastä ordine de idei, ne-am propus sa analizäm situatia epidemiologicä privind portajul AgHBs printre copii si adulti în etapa actualä, inclusiv ca urmare a implementärii vaccinärii împotriva HVB în Republica Moldova. Este de mentionat faptul cä datele oficiale privind situatia epidemiologicä prin portajul AgHBs sunt relatate din anul 2001, când toate institutiile medicale erau obligate sä transmitä Centrului de Sänätate Publicä informatia privind ca-zurile de portaj AgHBs prin intermediul rapoartelor statistice medicale.
Conform datelor oficiale prezentate de Centrul National de sänätate Publicä, am constatat cä sunt înregistrate în medie 2823 de cazuri de portaj AgHBs în populatia Republicii Moldova, cu o incidentä d 70,18 cazuri la 100 000 populatie. Analizând situatia în dinamica multianualä, am constatat o scädere a numärului de cazuri de la 3356 sau 78,69 la 100 000 populatiei în anul 2001 pänä la 1349 cazuri sau 33,49 la 100 000 populatie în 2017. Astfel, rnregisträm o scädere a morbiditätii de aproximativ 2,34 ori timp de 17 ani (figura 7).
Totodatä, este de mentionat faptul cä în dinamica multianualä observäm o scädere semnifica-tivä a morbiditätii pänä în anul 2009, când au fost înregistrate 48,88 cazuri la 100 000 populatie, iar în continuare se evidentiazä o crestere bruscä a morbi-ditätii pânä la 91,49 cazuri la 100 00 locuitori în anul 2011. Tinând cont de situatia creatä, presupunem cä aceastä crestere bruscä a morbiditätii se datoreazä implementärii Programului National de Combatere a Hepatitelor Virale B, C si D în Republica Moldova. Astfel, s-a început diagnosticarea si înregistrarea mai eficientä a cazurilor de portaj AgHBs printre populatia tärii.
Figura 1. Dinamica multianualâ a portajului AgHbs în República Moldova, anii 2001-2017
în structura de vârstâ a portajului prin AgHBs se observa o predominare a morbiditâtii printre adulti comparativ cu copiii, incidenta fiind de 98,31 cazuri la 100 000 populatie fatâ de 8,94 cazuri la 100 000 populatie, respectiv în fiecare grupâ. Astfel, portajul AgHBs printre adulti este de 10 ori mai înalt decât la copii. Totodatâ, observâm câ dacâ la copii morbi-ditatea a scâzut de 73 de ori în ultimii 17 ani - de la 53,37 cazuri la 100 000 populatie în anul 2001 pânâ la 0,53 cazuri în 2017, atunci la adulti aceastâ scâdere este nesemnificativâ, si anume o reducere de doar douâ ori (figura 2).
Figura 2. Dinamica multianualä a portajului AgHbs printre copii si adulti, perioada 2001-2017
Am constatat cä numärul de purtätori ai AgHBs printre copii creste odatä cu varsta acestora. Astfel, este evident faptul cä dacä la copiii cu varsta de 0-2 ani sunt inregistrate doar 0,054 cazuri la 1000 copii sau in medie 4 cazuri pe an, atunci la cei cu varsta de
3-6 ani incidenta incepe sá creascá la 0,08 cazuri la 1000 copii, iar in gr3311I cu varsta de 7-33 ani - 0,12 cazuri la 1000 sau in medie 62 cazuri pe an {figura 3). Conform datelor din literatura de specialitate [1], cel mai inalt risc de infectare il au adolescentii si persoanele de varstá tanárá {15-29 de ani), pon-derea cárora constituie circa 60%. Acest fapt poate fi determinat, in mare másurá, de calea sexualá de transmitere a infectiei.
0,15 0,1 0,05 0
3-6 ani
7-17 ani
Figura 3.Morbiditatea medie pt/V/ov0 portajul AgHbs prin tre copii ín Republica Moldova,anii2001-2017
Pentrusolutionarea acesieiprobleme, afost propusâ vaccinarea unei grupe de risc, conform Ordi-nului ^^iiiisüetului Sâe âlUtii al bep ut^l^^ü MaIduva Cu p riFireOar etOaaroA oampanódipF vaca/Are ómpotma hepatitei virale B a copiilor nâscuti în anii 1988-1992, n r. 401 dîne 0U ecembrie noOPo tdcuvFrst a aeu sts co p, a fost initiatâ campania de vaccinare contra hepatitei virvlv B a ciroF 340 0dp) iJe upp^av^siacpprrnsâ Írtre ilsi iU uoi.
Totodatâ, analiza situatiei epidemiologice peitroupeFtiaeapetidHnoAtàdvrieroafaptd^i câmai multa cezus¡ de go tl^ot tunt îeevtieot^ înmgdi ul urban, comparativ cu cel rural, incidenta constituind nn,5evezur¡ .u 1 00 0pri iddputatie va rrns 65,oe cozu r¡ la 1 dA OVO populaiie.Peparcoical f 1 auml andiinoFi, se constaté o scâdere uniformâ a morbiditâtii atât în mu urtan, cât s un ce1 ruro I -d e aproximativ 2,4 ori (figura 4).
s a o a
o o o o o
100
80
60
40
20
90,53
Portaj HbsAg ■ rural urban
Figura 4. Morbiditatea medie privind portajul AgHbs în mediile urban si rural, anii 2001-2017
De asemenea, a fost analizatá situatia epidemi-ologicá în diferite zone geografice ale republicii. Pen-
tru a avea o distribuée uniformâ a zonelor conform rap oartelor statistice prezentate de Centrul National de Sânâtate Publicâ, situatia epidemiologicâ prin portaj AgHBs în functie de distributia geograficâ a fost analizatâ pentru perioada 2004-2017. Astfel, s-a constatat câ mai multe cazuri de portaj AgHBs s-au înregistrat în UTA Gâgâuzia si RDD Centru, unde s-au constatat în medie respectiv 127,05 si 70,07 cazuri la 100 000 populatie (figura 5). Totodatâ, în municipiul Chisinâu s-au înregistrat 17,62 cazuri la 100 000 populatie, în RDD Nord - 38,4 cazuri, iar în RDD Sud - 59, 34 cazuri la 100 000 locuitori.
140
oj 120
I" 100
T oo
o g 60 o
ni 40 0
127.05
10 f)7
59,34
38,4
17.62
■
RDD imm. RDD :!Nord" Chisinâu
RDD
„Ceniiu"
RDD ..Sud" UTA Gaaauzia
Figura 5. Distributia medie a portajului AgHbs in Re-pcbiica MoIdova, anii 2004-2017
ín regiunile din centru ale republicii, s-au do-vedit a fi mai afectate r. Hancesti {155,11%o00)si Soldán est i (119,27%00). ín zona de nord a tárii, mai multe cazuri s-au inregistrat in Drochia si Glodeni, iar Tncu dulre publicii - in Taraclia (222,87%00) si Stefan Vadá(91,0 2%00). ín UTA Gágáuzia, mai multe cazuri s-au inregistrat in Comrat (267,97%00).
Discutii
Situatia epidemiologicá privind portajul AgHbs in gananai o putem considera favorabilá, consta-tandu-se o scádere váditá a incidentei pe parcursul ultimilor 17 ani. ín mare másurá, aceastá scádere este inregistratá la copii. Astfel, dupá 23 de ani de imple-mentare a vaccinárii universale a copiilor nou-náscuti cu 4 doze de vaccin contra HVB incluse in Programul National de Imunizare, constatám o scádere semnifi-cativá a morbiditátii atat prin portaj AgHBS, cat si prin hepatite acute provocate de virusul B (in medie 6,48 la 100 000 populatie). Este inregistratá o reducere usoará a incidentei portajului AgHBs si printre adulti. Totusi, este de mentionat faptul cá aceastá scádere nu este atat de semnificativá comparativ cu copiii, la care morbiditatea a scázut in ultimii 17 ani de 73 de ori, iar la adulti - de doar 2 ori. Astfel, este necesará promovarea in continuare a practicii de imunizare a adolescentilor de 15-19 ani si a persoanelor cu varsta de 20-29 de ani, totodatá, este stringentá educatia populatiei, in special a adolescentilor, in ceea ce pri-veste profilaxia nespecificá a hepatitelor virale B.
0
O contribute semnificativâ a avut-o imple-mentarea si actualizarea continuâ a Programelor Nationale de combatere a hepatitelor virale B, C si D, ceea ce a favorizat depistarea si înregistrarea mai amplâ a cazurilor de portaj printre populatia Republicii Moldova prin fortificarea laboratoarelor microbiologice. Totodatâ, studiile în domeniul hepatitelor parenterale realizate la noi în tarâ [5] ne demonstreazâ câ mai avem încâ lacune la capitolul depistârii depline atât a cazurilor de portaj AgHBs, cât si a hepatitelor cronice. Aceasta impune necesita-tea efectuârii unui studiu amplu si complex privitor la depistarea activâ, evolutia si cronicizarea hepatitelor virale parenterale.
Concluzii
Odatâ cu implementarea vaccinârii contra HVB, incidenta cazurilor de portaj AgHBs este în scâdere continuâ, în special printre copii. Totusi, în etapa actualâ se constatâ o incidentâ înaltâ de portaj AgHBs printre adulti, la care se înregistrea-zâ 98,31 cazuri la 100 000 populatie fatâ de 8,94 cazuri la 100 000 populatie înregistrate la copii. Acest fapt determinâ cronicizarea în continuare a hepatitelor în ciroze hepatice, si ulterior în cancer hepatic primar. Astfel, este necesarâ promovarea mâsurilor de constientizare a populatiei privind riscul de infectare cu virusul hepatitei B, gravitatea si consecintele bolii.
Totodatâ, încâ nu este elucidat suficient meca-nismul de cronicizare a portajului AgHBs si a hepatitelor acute în cronice, în ciroze hepatice, iar ulterior în cancer hepatic primar. Asadar, se cere studierea amplâ a factorilor de risc si implementarea unei strategii de reducere a morbiditâtii hepatice, pentru a preveni cronicizarea.
Bibliografie
1. iarovoi P., isac M., Rîmij C., Vrînceanu-Benej A. Influenta vaccinârii contra HVB asupra procesului epidemic §i unor particularitâti epidemiologice. în: Sânâtate Publicâ, Economie $i Management în Medicinâ, 2005, nr. 4, p. 43-45.
2. Andriutâ C., Rojca A., Cujnir Gh., Plâcintâ Gh., Chiben-co T. Caracteristicaclinicâ, epidemiologicâ, biochimicâ, serologicâ §i imunologicâ a hepatitelor virale B acute AgHBs-negative. în: Curierul medical, nr. 6(288), 2005, p. 29-33.
3. Spînu C., iarovoi P., Vrînceanu-Benej A., isac M. Pro-gramul National de Combatere a Hepatitelor Virale B, C§i D în Republica Moldova. în: Academos, 2009, nr. 1(12), p. 76-80.
4. Paraschiv A. Studiu epidemiologic retrospectivprivind morbiditatea prin hepatite cronice §i ciroze hepatice. în: Buletinul Academiei de Çtiinte a Moldovei. Çtiinte medicale, 2017, nr. 2 (54), p. 201-205.
S. Lupajco lu. Hepatitele cronice virale B §i C la adulti (fac-torii de risc, particularitàtile clinico-evolutive, hormonal-metabolice, imunologice §i optimizarea metodelor de tratament). Chijináu, 2C17.
Angela Paraschiv, dr. st. med., conf. univ.,
IP USMF Nicolae Testemitanu,
Catedra Epidemiologie,
tel. C22 2CS32S, mob. 069060264
e-mail: angela.paraschiv@usmf.md
CZU: 616.36-085.244-092.9
INFLUENTA COPTIZINEI ASUPRA PARAMETRILOR HEPATICI
Rodica PEREDELCU, Veaceslav GONCIAR, Corina SCUTARI,
Catedra Farmacologie Farmacie Clinicà, IP Universitatea de Stat de Medicinâ çi Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Administrarea enterala a coptizinei în diapazonul de doze de la 2,5 mg/kgpâna la 250 mg/kg nu s-a soldat cu modificari esentiale ale activitatii enzimelor hepatice, continutului bilirubinei, precum §i ale parametrilor ce caracterizeaza metabolismulglucidic, proteic §i lipidic. Datele obtinute ne permit sa concluzionam ca coptizina, alcaloid izochinolinic din Chelidonium majus, în dozele utilizate în terapeutica nu manifesta actiune hepatotoxica.
Cuvinte-cheie: Chelidonium majus, coptizina, parametri biochimici, actiune hepatotoxica
Summary
Influence of Coptisin on Hepatic Parameters
Internal administration of coptisin in the dose range from 2.5 mg/kg to 250 mg/kg did not result in essential changes in hepatic enzyme activity, bilirubin content, as well as parameters that characterize glucose, protein and lipid metabolism. The data obtained suggest that coptisin, isoqui-noline alkaloid from Chelidonium majus at the doses used in therapeutics do not show hepatotoxic action.
Keywords: Chelidonium majus, coptizin, biochemical parameters, hepatotoxic action
Резюме
Влияние коптизина на параметры печени
Коптизин, при пероральном применении в диапазоне доз от 2,5 мг/кг до 250 мг/кг, не оказывал существенного
