CC BY
8PARTICULARITÁTILE PACIENTILOR CU TUBERCULOZÁ DIN CONTINGENTELE PERICLITANTE SI DIN GRUPURILE CU RISC SPORIT DE ÍMBOLNÁVIRE
CZU: 616-36-002-008
Evelina LESNIC, Alina MALIC, Tatiana OSIPOV
Catedra de pneumoftiziologie, IP Universitatea de Stat de Medicina §i Farmacie „Nicolae Testemitanu"
Rezumat
Depistarea TBC consta tn aplicarea masurilor de identificare precoce a suspectilor si necesita realizarea examenului radiologic al cutiei toracice la pacientii din grupurile cu risc sporit, contingentele periclitante si grupurile dispensarizate de pneumoftiziolog. Scopul a constat tn evaluarea comparativa a particularitatilor pacientilor din contingentele periclitante si grupurile cu risc sporit de tmbolnavire pentru optimizarea depistarii precoce a tuberculozei. S-a realizat o cercetare retrospectiva selectiva a 166 de pacienti distribuiti tn lotul de studiu, care a inclus 48 de cazuri din contingentele periclitante si esantionul de comparatie cu 118 pacienti din grupurile cu risc, tnregistrati tn mun. Chisinau tn 2018. Particularitatile pacientilor din contingentele periclitante au fost varsta pana la 34 de ani, resedinta urbana, nivelul de studii complete, particularitatile socioeconomice favorabile, statutul micro-biologic negativ, iar ale celor din grupurile cu risc: varsta peste 45 de ani, vulnerabilitatea sociala, comportamentele cu risc, factorii epidemiologici, barierele administrative tn acordarea serviciilor medicale si statutul microbiologic pozitiv. In concluzie, desi mecanismul depistarii este identic, pacientii din contingentele periclitante au finalizat cu succes terapeutic comparativ cu grupurile cu risc, ceea ce demonstreaza necesi-tatea abordarii personalizate a pacientilor cu particularitati agravante.
Cuvinte-cheie: tuberculoza, factori de risc, grupuri periclitante
Summary
Features of patients with tuberculosis from endangered contingents and high risk groups
Detection consists in the use of measures for the early identification of suspects and requires radiological examination of the chest in patients from the high-risk groups, endangered contingents and groups designed by the pneumophthisiologists. The aim was to compare the particularities of patients from endangered contingents and high risk groups to optimize the early detection of tuberculosis. A retrospective, selective research was conducted on 166patients distributed in the study group which included 48 cases from endangered contingents and the comparative group with 118 patients from high risk groups registered in Chisinau in 2018. Peculiarities of patients from endangered contingents was age younger 34 years, urban residence, completed level of the education, favorable socio-economic particularities, negative microbiological state and of those from high-risk groups: age older 45 years, social vulnerability, behaviors with risk, epidemiological factors, administrative barriers in accessing healthcare and positive microbiological status. Conclusion: despite the standard man-
https://doi.org/10.52556/2587-3873.2021.2(89).06
agement, the patients from the endangered contingents have been successfully treated compared to the high risk groups, which demonstrates the need for a personalized approach to patients with aggravating characteristics.
Keywords: tuberculosis, risk factors, endangered groups Резюме
Особенности больных туберкулезом, выявленных в угрожаемых контингентах и группах высокого риска
Выявление туберкулеза заключается в применении мер по ранней идентификации туберкулеза у подозреваемых и требует рентгенологического исследования грудной клетки у пациентов из групп высокого риска и находящихся в угрожаемых контингентов. Цель исследования состояла в сравнении особенностей пациентов из угрожаемых контингентов и из групп высокого риска для оптимизации раннего выявления туберкулеза. Ретроспективное выборочное исследование было проведено на 166 пациентах, распределенных в исследуемую группу, в которую вошли 48 пациентов из угрожаемых контингентов и группа сравнения -118 пациентов из групп высокого риска, зарегистрированных в Кишиневе в 2018 году. Особенностями пациентов из угрожаемых контингентов были возраст моложе 34 лет, городское проживание, высокий уровень образования, благоприятные социально-экономические особенности, негативный микробиологический статус; а для пациентов из групп высокого риска - возраст старше 45 лет, социальная уязвимость, рискованное поведение, эпидемиологические факторы, административные барьеры в доступе к здравоохранению и положительный микробиологический статус. Заключение: несмотря на стандартное ведение, пациенты из угрожаемых контингентов успешно лечились по сравнению с группами высокого риска, что свидетельствует о необходимости индивидуального подхода к пациентам с отягчающими обстоятельствами.
Ключевые слова: туберкулез, факторы риска, угрожаемые контингенты
Introducere
Republica Moldova (RM) este inclusa in lista celor 18 tari din regiunea europeana cu prioritate inalta in controlul tuberculozei (TBC) [4]. De asemenea, RM isi mentine pozitia in lista tarilor cu povara inalta a tuberculozei rezistente la medicamente (TBC-MDR) [1]. Directivele strategice pentru reducerea poverii TBC au fost transpuse in Programul National de
Control al Tuberculozei (PNCT) pentru anii 20162020, care a avut ca bazä recomandärile Strategiei Organizatiei Mondiale a Sänätätii, denumitä ,,End TBC Strategy"[2]. Implementarea pe scarä nationalä a obiectivelor Strategiei a contribuit la evolutia favorabilä a indicatorilor epidemiologici. Respectiv, în 2018 incidenta globalä (numärul cazurilor noi si al recidivelor raportat la 100.000 populatie) a constituit 75/100.000 vs. 83/100.000 în 2017, fiind în scädere cu 10%. Mortalitatea s-a redus cu 17%, de la 9,1/100.000 în 2017 la 7,6/100.000 în 2018. Ponderea pacientilor co-infectati cu TBC-HIV a crescut de la 8,2% în 2018 la 8,5% în 2019. Desi grupurile cu risc desemnate de PCNT sunt examinate anual, incidenta globalä estimatä în 2018 a fost mai mare cu 13% comparativ cu incidenta mregistratä (86/100.000 vs. 75/100.000 populatie). Diferenta de 11/100.000 a fost atribuitä persoanelor bolnave nedepistate si care au constituit rezervorul principal de infectie.
Depistarea reprezintä un complex de mäsuri medico-sanitare realizate cu scopul identificärii precoce a suspectilor de TBC [2]. Severitatea cazului demonstreazä eficacitatea mäsurilor de depistare. În 2018, formele severe cu destructii parenchimatoase au fost diagnosticate la 33% din cazurile noi, fapt ce a demonstrat deficientele în organizarea screening-ului sistematic. În dependentä de tipul de pacienti cärora li se aplicä, diferentiem depistarea pasivä si depistarea activä (screeningul sistematic). Metoda de depistare pasivä (DP) constä în examinarea pacientilor cu semne si simptome specifice pentru TBC, iar depistarea activä (DA) constä în examinarea doar a anumitor subgrupuri ale populatiei [2]. DP este ieftinä, realizatä de personalul asistentei medicale primare si constä în identificarea pacientilor simpto-matici si examinarea lor microbiologicä. Manifestärile clinice suspecte în cazul TBC sunt: tusea persistentä cu o duratä mai mare de 3 säptämäni, msotitä de expectoratie; durere în torace; dispnee, hemoptizie, cu prezenta semnelor generale comune cu alte boli, precum subfebrilitatea sau febra, anorexia, scäderea ponderalä, astenia si transpiratiile nocturne. Examinarea microbiologicä constä în microscopia sputei dupä coloratia Ziehl-Neelsen cu identificarea bacililor acido-alcoolo-rezistenti (BAAR), cultura pe mediile conventionale si metoda molecular-geneticä (GeneXpert MTB/Rif). Pentru examinarea microbiologicä se recolteazä 2 probe de sputä: prima probä, în ziua când pacientul suspect se prezintä la medic, si a doua probä - în dimineata zilei urmätoare în cabinetul de recoltare a sputei [2]. Metoda de DA se aplicä unui grup restrâns al populatiei si constä în examinarea radiologicä anualä a adultilor si adolescentilor peste 14 ani sau testarea tuberculinicä la copii de 0-14 ani care fac parte din urmätoarele categorii: 1. contingen-
té dispensarizat de cátre medicul pneumoftiziolog; 2. persoanele cu risc sporit de imbolnávire de tuber-culozá (persoanele cu imunodeficiente de diferite etiologii, inclusiv HIV, persoanele cu sechele post tuberculoase, pacientii cu tratament imunosupresiv, cu diabet zaharat, cu afectiuni psihice, persoanele fárá un loc stabil de trai, personalul echipelor de asistentá medicalá primará, personalul institutiilor specializate in acordarea asistentei pacientilor cu TBC) si imigrantii; 3. persoanele periclitante (personalul medical din institutiile medico-sanitare, precum sectii de nou-náscuti, spitale (sectii de pediatrie), centre de reabilitate si recuperare pentru copii, personalul din institutiile de invátámant). Contingentelor periclitante li se efectueazá radiografia pulmonará standard la angajare si anual [2].
Scopul studiului a constat in evaluarea compa-rativá a particularitátilor pacientilor cu tuberculozá din contingentele periclitante si din grupurile cu risc sporit de imbolnávire pentru optimizarea depistárii si cresterea sansei succesului terapeutic.
Materiale si metode
S-a efectuat o cercetare descriptivá, structuratá ca un studiu retrospectiv selectiv, realizatá in perioa-da anului 2018. Subiectii studiului au reprezentat 48 de bolnavi de tuberculozá pulmonará depistati prin investigatia contingentelor periclitante si 118 pacienti cu tuberculozá pulmonará depistati prin examinarea grupurilor cu risc sporit de imbolnávire inregistrati in mun. Chisináu. Criteriile de includere in esantionul de studiu au fost: 1) varsta mai mare de 18 ani, 2) caz de tuberculozá depistat prin investigatia personalului periclitant. Criteriile de includere in esantionul de comparatie au fost: 1) varsta mai mare de 18 ani, 2) caz de tuberculozá depistat prin investigatia grupurilor cu risc sporit de imbolnávire. ín cadrul cercetárii a fost utilizatá fisa individualá de studiu, unde s-au inregistrat datele anamnezei, ale examenului clinic si paraclinic, datele economice si sociale, tratamentul si rezultatul terapeutic. ín esantionul de studiu au fost incluse grupurile periclitante: persoanele angajate in industria alimentará, persoanele ce activeazá in invátámant, serviciul public si institutiile comunita-re, in sistemul sanitar public (personalul echipelor de asistentá medicalá de urgentá si personalul institutiilor specializate in ftiziopneumologie). ín esantionul de comparatie au fost inclusi pacientii din grupurile cu risc sporit de imbolnávire: 1) persoanele care au contactat cu pacientii de tuberculozá pulmonará, depistate in cadrul anchetei epidemiologice; 2) persoanele care au suportat tuberculoza in anam-nezá; 3) persoanele cu infectia HIV/SIDA; 4) persoanele cu imunitate compromisá, care efectueazá tratament imunosupresiv, tratament biologic; 5) persoanele care
suferä de diabet zaharat; 6) pacientii cu afectiuni psi-hice din colectivitäti; 7) persoanele aflate in locuri de detentie, precum si personalul angajat; 8) imigrantii si emigrantii; 9) persoanele färä loc stabil de trai. Toti pacientii au fost investigati prin examenul radiologic al toracelui in douä proiectii, tomografia planä a tora-celui, examenul microbiologic, precum si examenul microscopic al sputei (bacterioscopia sputei prin coloratia Ziehl-Neelson), examenul bacteriologic (cultura pe mediul clasic solid Lowenstein-Jensen), metoda molecular-geneticä GeneXpert MTBC/Rif. Totodatä, au fost realizate si alte investigatii: analiza generalä a sangelui, analiza urinei, examenul biochi-mic al serului (transaminazele, ureea, creatinina) si de laborator (fibroscopia bronhicä, evaluarea mecanicii respiratorii). Diagnosticul de tuberculozä pulmonarä s-a stabilit conform recomandärilor OMS §i protoco-lului in vigoare [2].
Metodele de cercetare utilizate au fost: epide-miologicä, matematicä, statisticä si comparativä. Acumularea datelor s-a realizat prin metoda extra-gerii acestora din documentatia medicalä si folosirea informatiilor statisticii oficiale. Prelucrarea statisticä a rezultatelor studiului s-a efectuat computerizat prin metode de analizä variationalä. Prelucrarea statisticä a datelor a fost efectuatä prin verificarea cantitativä si calitativä a materialului acumulat, apoi s-a procedat la repartizarea acestuia in grupuri simple si complexe. Veridicitatea statisticä a fost evaluatä conform criteriului t Student, iar diferenta semnificativä a fost determinatä de valoarea p<0,05 [5].
Rezultate si discutii
ín urma distribuirii pacientilor in dependentä de sex, am constatat cä bärbatii au predominat in aceeasi proportie in ambele esantioane, cu 30 (62%) de cazuri in esantionul de studiu fatä de 78 (66%) in esantionul de comparatie. Femeile au constituit
18 (38%) în esantionul de studiu comparativ cu 40 (34%) în esantionul de comparatie. Deci, bärbatii au predominat fatä de femei în raport de 1,7/1 în esantionul de studiu fatä de 1,95/1 în esantionul de comparatie. S-a stabilit un prag înalt de semnificatie statisticä în ambele esantioane pentru distributia în dependentä de gen (p<0,001). Dupä repartizarea pacientilor în grupuri de värstä, conform recomandärilor OMS, a fost identificatä o pondere semnificativä în esantionul de studiu fatä de cel de comparatie a grupurilor de värstä tänärä: 10 (21%) fatä de 10 (8%) cazuri în grupul de värstä între 18-24 ani si 14 (29%) fatä de 16 (13%) în grupul de värstä 25-34 ani (p<0,05 pentru ambele grupuri de värstä). Celelalte grupuri de värstä au predominat nesemnificativ în esantionul de comparatie fatä de cel de studiu: 38 (32%) fatä de 8 (17%) în grupul de värstä 35-44 ani,
27 (22%) fatä de 6 (12%) în grupul de värstä 45-54 ani, 20 (17%) fatä de 6 (12%) în grupul de värstä 5564 ani. Într-o proportie nesemnificativ mai mare au fost stabiliti pacientii în esantionul de comparatie - 20 (17%) comparativ cu esantionul de studiu 6 (12%) în grupul de värstä 55-64 de ani (figura 1).
Distribuind pacientii în dependentä de mediul de resedintä, s-a constatat cä în esantionul de studiu
28 (58%) erau din mediul urban, 20 (42%) din mediul rural si niciunul färä loc de trai. În esantionul de comparatie 56 (47%) erau din mediul urban, 37 (21%) din mediul rural si 25 (21%) färä loc de trai sau färä vizä de resedintä. Deci, o particularitate a grupurilor cu risc a fost vulnerabilitatea socialä extremä asociatä lipsei vizei de resedintä sau locului stabil de trai, care a constituit o barierä în accesarea serviciilor medicale. În esantionul de comparatie au fost constatati 10 (8%) pacienti cu istoric de migratie în ultimele 12 luni, 3 (5%) pacienti cu istoric de migratie si niciun astfel de caz în esantionul de studiu (figura 2).
Barbati Femei 18 - 24 25 - 34 35 - 44 45 - 54 55 - 64 >65
Sex Vîrsta
s» ES ïïEC
Figura 1. Distributia pacientilor în grupe conform sexuluisi vârstei
70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0%
58%
48%
42%
Urban Rural
Demografic
21% FLT
0
8% ■
Migranti
0
5%
Cu istoric de încarcerare
Particularitäti cu risc
ss ES EC
Figura 2. Distributia pacientilor în dependentá de aspectele demografice si cu risc sporit
Pacientii esantionati au fost evaluati conform nivelului de instruire si repartizati În grupuri cu studii primare, studii medii incomplete, studii medii complete (studii medii generale, studii medii speciale) si studii superioare. S-a constatat o predominare semnificativá a pacientilor cu studii primare si medii incomplete În esantionul de comparatie - 57 (4B%) fatá de 14 (39%) În esantionul de studiu (p<G,GG1). Pacientii cu studii secundare complete au predominat nesemnificativ În esantionul de studiu - 1B (37%) fatá de 32 (27%) În esantionul de comparatie. Pon-derea studiilor profesionale a fost identicá În ambele esantioane: 12 (25%) si, respectiv, 29 (25%) de cazuri. Studii superioare au fost constatate doar În 4 cazuri (B%) din esantionul de studiu (figura 3).
60% 50% 40% 30% 20% 10% 0%
(17%) cazuri. Persoane neangajate au fost depistate În aceeasi proportie În ambele esantioane - 24 (5G%) În esantionul de studiu si 65 (54%) În esantionul de comparatie (figura 4). Rezultatele obtinute În esantionul de studiu sunt explicate prin investigarea radiologicá obligatorie a cutiei toracice a personalului periclitant Înaintea angajárii În domeniile respective si pe durata activitátii profesionale. În esantionul de comparatie rezultatele reflectá ponderea populatiei cu risc sporit de nmbolnávire de tuberculozá cu me-todele radiologice de diagnostic.
Statutul de pacient asigurat prin intermediul politei de asigurare medicalá obligatorie este direct corelat cu statutul economic. Polita de asigurare medicalá permite pacientului sá beneficieze de
48%
37%
25% 25%
Primar / medii incomplete
Secundar / medii Scoalä profesionalä
complete
«ES if EC
8%
Superioare
Figura 3. Distributia pacientilor în dependentá de nivelul de scolarizare
Tuberculoza afecteazá orice clasá socialá, insá persoanele sárace prezintá un risc mai mare de infectie si imbolnávire, precum si o dificúltate majorá de finalizare cu succes a tratamentului antituberculos. Evalu-and statutul socioeconomic al bolnavilor esantionati, am constatat cá in esantionul de studiu au predominant persoanele angajate - 16 (33%) fatá de 12 (10%) in esantionul de comparatie. Pacientii din esantionul de studiu au fost depistati datoritá examenului radiologic recomandat personalului periclitant. Persoane cu dizabilitáti au fost constatate doar in esantionul de comparatie - 25 (21%) de cazuri. Studenti au fost identificati doar in esantionul de comparatie - 8
metodele de diagnostic ale tuberculozei în absenta conditiilor care îl face eligibil pentru screeningul activ gratuit. Datoritá vulnerabilitátii sociale, statutul de neasigurat medical a fost constatat la fiecare al doilea pacient din ambele esantioane: 24 (50%) în esantionul de studiu si 65 (54%) în esantionul de comparatie. Nivelul de trai nesatisfácátor s-a constatat la majoritatea bolnavilor din esantionul de comparatie 62 (52%) si doar la fiecare al patrulea din esantionul de studiu - 12 (25%) cazuri. Fumatul activ s-a identificat la 18 (37%) bolnavi din esantionul de studiu si la 87 (74%) de cazuri din esantionul de comparatie. Consumatori de alcool au fost 4 (8%) ca-
60% 50% 40% 30% 20% 10% 0%
50%
54%
Neangajat
33%
10% Angajat
21% m
Cu statut de persoanä cu dizabilitäti
15% ■
Pensionat
sí ES ÜSEC
Figura 4. Distributia pacientilor in grupe economice
17%
Student
zuri in esantionul de comparatie. Contactul cu surse infectioase de tuberculozä a fost constatat la 3 (6%) cazuri din esantionul de studiu si la 19 (16%) cazuri din esantionul de comparatie. Au fost tratate de tuberculozä 2 (4%) persoane din esantionul de studiu si 52 (44%) din esantionul de comparatie. Coinfectati TBC/HIV au fost 5 (4%) pacienti din esantionul de
ftiziopneumolog. S-au adresat autonom la spitalul de ftiziopneumologie pentru evaluare radiologicä 8 (17%) pacienti. In esantionul de comparatie, fiecare al treilea - 39 (32%) de cazuri, a fost depistat de medicul de familie pe cale pasivä si 20 (17%) prin examinarea grupurilor cu risc sporit de imbolnävire, 12 (10%) au fost descoperiti de ftiziopneumolog
Co-infectie TB/HIV r<m- 4% Istoric de tratament anti-TB ^/ffff//^^^^^^^^
44%
Contact TB
Consum de alcool abuziv/cronic 12%
Tabagism activ
Conditii de viatä nesatisfäcätoare ^
0 10
19%
20 30 ííEC ü ES
? 74%
í 52%
40 50 60 70 80
Figura 5. Distributia pacientilor in grupe conform particularitátilor cu risc
comparatie si niciun caz in esantionul de studiu. Asadar, constatám cá particularitátile sociale si epidemiologice agravante au fost cu mult mai exprimate in esantionul de comparatie, ca rezultat al situatiei epidemiologice tensionate din RM (figura 5).
Evaluand managementul cazului de la depis-tarea pacientului paná la diagnosticul tuberculozei, am constatat cá in esantionul de studiu medicul de familie a gásit pe cale pasivá si a directionat spre investigatiile corespunzátoare 4 (8%) bolnavi simptomatici comparativ cu ftiziopneumologul care a descoperit 12 (10%) cazuri simptomatice. Prin examinarea grupurilor cu risc sporit de imbol-návire au fost depistati 10 (21%) pacienti de cátre medicul de familie si 14 (29%) bolnavi de cátre
prin examinarea pacientilor simptomatici si 6 (5%) prin examinarea grupurilor cu risc sporit de imbolnävire. Fiecare al doilea pacient din grupurile cu risc - 61 (51%) - a fost depistat in alte institutii medicale si apoi transferat la spitalul de ftiziopneumologie. Deci, descoperirea cazurilor de tuberculozä s-a diferentiat semnificativ in ambele esantioane cu predominarea depistärii active a pacientilor din grupurile periclitante si a transferului din alte institutii medicale sau adresarea directä la spitalul de ftiziopneumologie a pacientilor din grupurile cu risc. In consecintä, depistarea precoce a tuberculozei s-a produs mai frecvent in grupurile periclitante decat in grupurile cu risc sporit de imbolnävire, fapt ce a constituit actualitatea cercetärii.
Apreciind tipul de caz ca etapâ de formulare a diagnosticului final, am constatat câ în esantionul de studiu au fost 47 (98%) de cazuri noi si 1 (2%) pacient a fost recuperat dupâ pierdere din supraveghere. În esantionul de comparatie cazurile noi au constituit 66 (66%) de pacienti, iar 52 (44%) au fost tratati anterior de tuberculozâ, inclusiv 16 (13%) recuperati dupâ pierdere din supraveghere, recidive au fost 30 (25%) si tratati pentru esec terapeutic au fost 6 (5%) cazuri. Deci, pacientii din grupurile periclitante au constituit un pericol epidemiologic mult mai redus decât cei din grupurile cu risc sporit de îmbolnâvire, atât prin anamneza epidemiologicâ, cât si prin statutul microbiologic.
Rezultatul final al tratamentului antituberculos a fost evaluat la toti pacientii. Succesul terapeutic s-a sta-bilit în 37 (77%) de cazuri în esantionul de studiu, care a inclus 30 (28%) de vindecati si 7 (7%) cu tratament încheiat. În esantionul de comparatie doar 43 (36%) de cazuri au finalizat cu succes terapeutic, inclusiv 27 (23%) s-au vindecat si 16 (14%) cazuri au încheiat tratamentul. Au fost pierduti din supraveghere doar pacientii din esantionul de comparatie - 16 (14%) - si niciun pacient din esantionul de studiu. Au decedat 9 (8%) pacienti din esantionul de comparatie. Continuâ tratamentul 11 (23%) pacienti din esantionul de studiu si 50 (42%) din esantionul de comparatie.
Concluzii
Pacientii din contingentele periclitante diagnosticati cu tuberculozâ au vârsta între 18 si 34 de ani, resedintâ urbanâ, nivel de studii secundare si profesionale finalizate si statut economic de persoa-nâ angajatâ. Deci, supravegherea sanitaro-epidemi-ologicâ a personalului periclitant este favorizatâ de particularitâtile socioeconomice satisfâcâtoare ale contingentelor profesionale.
Particularitâtile generale ale pacientilor din grupurile cu risc sporit au fost: vârsta peste 45 de ani, apartenenta la categoriile social si economic vulnerabile si nivelul redus de scolarizare. Respec-tiv, vigilenta clinicâ si epidemiologicâ necesitâ a fi eficientizatâ în grupurile defavorizate din punct de vedere socioeconomic.
Barierele administrative, de exemplu, statutul de persoanâ neasiguratâ a fost constatat într-o proportie asemânâtoare atât la pacientii din gru-purile periclitante, cât si în cele cu risc sporit, totusi absenta locului de trai care este asociatâ cu bariere în accesarea serviciilor medicale a fost mai frecventâ în grupurile cu risc. Deci, accesul la metodele de screening activ necesitâ a fi eficientizat la pacientii din grupurile cu risc sporit.
Conditiile dificile de viatâ, deprinderile nocive (consumul de alcool, fumatul) au constituit factorii de risc exogeni ai pacientilor din grupurile cu risc care, în asociere cu contactul tuberculos, au demonstrat pericolul epidemiologic pentru întreaga populatie.
Anamneza tuberculoasä si statutul microbiologic pozitiv constatat în proportie mare la pacientii din grupurile cu risc au confirmat necesitatea mentinerii vigilentei epidemiologice în aceste grupuri si spi-talizarea lor obligatorie pentru controlul infectiei tuberculoase la nivel comunitar.
Rata minorä a cazurilor microbiologic pozitive si cazurile unice cu tratament antituberculos în anamnezä au demonstrat eficienta screeningului sistematic în grupurile periclitante si importanta mentinerii continuitätii acestor activitäti pentru controlul tuberculozei la nivel national.
Impactul factorilor socioeconomici agravanti, în asociere cu particularitâtile specifice (contactul tuberculos, tratamentul antituberculos în anamnezä, statutul microbiologic pozitiv), s-a reflectat asupra eficacitätii terapeutice diminuate la fiecare al doilea pacient din grupurile cu risc.
Contingentele periclitante, datoritä obligativitätii investigatiei radiologice a cutiei to-racice înainte de angajare si o datä pe an pe durata activitätii profesionale, au fost depistate precoce si au evoluat spre succes terapeutic. Evolutia optimä a tuberculozei le va permite sä activeze profesional si sä reducä riscul unei noi nmbolnäviri. Grupurile cu risc au evoluat de cele mai multe ori nesatisfäcätor, fapt ce demonstreazä necesitatea managementului individualizat al pacientilor cu factori de risc.
În calitate de recomandäri practice cu valoare aplicativä, am stabilit urmätoarele:
• Vigilenta epidemiologicä în contingentele periclitante necesitä a fi mentinutä cu extinderea activitätilor de screening si asupra altor categorii profesionale din sfera deservirii publice.
• Pentru cresterea eficacitätii screeningului la pacientii din grupurile cu risc sunt necesare imple-mentarea mäsurilor complexe de preventie primarä, screeningul clinic realizat semestrial si managemen-tul terapeutic individualizat.
Bibliografie
1. Centrul National de Management în Sänätate. Indica-toriipreliminari în formatprescurtatprivind sànàtatea populatiei si activitatea institutiilor medico-sanitare. Chisinäu, 2017. Disponibil pe: http://www.cnms.md/ ro/rapoarte.
2. Protocol Clinic National. Tuberculoza la adult. Chisinäu, 2020. Disponibil pe https://old.ms.gov.md/files.
3. Spinei L., Lozan O., Badan V. Biostatistica. Chisinäu, ed. Tipografia centralä, 2009, 94 p.
4. World Health Organization. Global tuberculosis report. 2020. Disponibil pe https://www.who.int/ publications/i/item/9789240013131.
Evelina Lesnic, dr. st. med, conferentiar universitar, Catedra de pneumoftiziologie, IP USMF „Nicolae Testemitanu", tel: 069883302, e-mail: evelina.lesnic@usmf.md
