CC BY
15FACTORII DE RISC DE ÍMBOLNÁVIRE DE TUBERCULOZÁ LA PACIENTII CU ALCOOLISM CRONIC
CZU: [616-36-002-008]; [616.24-002.5]
Evelina LESNIC1, Eugeniu COTELEA2, Tatiana OSIPOV1, Alina MALIC1,
'IP Universitatea de Stat de Medicina §i Farmacie Nicolae Testemitanu, 2Dispensarul Republican de Narcologie
Rezumat
Evolutia simultana a tuberculozei si a alcoolismului cronic confera cazului o severitate deosebita, din cauza impactului factorilor de risc biologici, epidemiologici si sociali. Scopul studiului a constat in identificarea factorilor de risc la pacientii cu alcoolism cronic, care au condus la imbolnavirea lor de tuberculoza pulmonara; evaluarea influentei consecintelor consumului de alcool asupra evolutiei tuberculozei si elabo-rarea recomandarilor pentru reducerea riscului imbolnavirii de tuberculoza. A fost efectuat un studiu longitudinal de tip cohorta, descriptiv si retrospectiv, asupra unui lot de cercetare ce a inclus 108 pacienti cu tuberculoza pulmonara afectati de alcoolism cronic, internati pe parcursul anului 2018, si a esantionului de control din 141 de pacienti diagnosticati cu alcoolism cronic. Factorii de risc sociali majori de imbolnavire de tuberculoza la persoanele cu alcoolism cronic au fost: resedinta urbana a pacientului, absenta locului de trai stabil, migratia economica si istoricul de incarcerare. Factorii de risc epidemiologici majori au fost: contactul tuberculos si anamneza tuberculoasa (tratamentul antituberculos in an-tecedentele personale). Consecintele degradarii personalitatii pacientului au fost: rata inalta a formelor depistate tardiv, cu evolutie cronica, si rata inalta a celor supusi tratamentului antituberculos repetat si a decesului. Se poate concluziona ca dezvoltarea tuberculozei pe un fundal de alcoolism cronic constituie o problema majora in managementul cazului din cauza complexitatii factorilor de risc asociati.
Cuvinte-cheie: alcoolism, tuberculoza, factori de risc Summary
Risk factors for tuberculosis sickness in patients with chronic alcoholism
The simultaneous evolution of tuberculosis and chronic alcoholism confers severe outcome due to the impact of biological, epidemiological and social risk factors. The aim of the study was to identify the risk factors for patients with chronic alcoholism, which contributed to the pulmonary tuberculosis sickness, assessment of the consequences of alcohol consumption on the evolution of tuberculosis and identify recommendations for reducing the risk for tuberculosis. A longitudinal, cohort, descriptive and retrospective study was performed consisting of the study group that included 108 patients with pulmonary tuberculosis affected by chronic alcoholism hospitalized during 2018 and the control group with 141 patients diagnosed with chronic alcoholism. The major social risk factors for tuberculosis in people with chronic alcoholism were: the patient's urban residence, the absence of a stable place of residence, economic migration and the history of incarceration. The major epidemiological risk factors were tuberculosis contact and tuberculosis history (antituberculosis treatment in the personal history). The consequences of the degradation of the patient's personality were: the high rate of late-detected forms,
with chronic evolution, and the high rate of those previously treated and died patients. It can be concluded that the association of tuberculosis with chronic alcoholism is a real problem in case-management due to the complexity of the associated risk factors.
Keywords: alcoholism, tuberculosis, risk factors Резюме
Факторы риска туберкулеза у больных хроническим алкоголизмом
Одновременное развитие туберкулеза и хронического алкоголизма придает особую серьезность случая из-за воздействия биологических, эпидемиологических и социальных факторов риска. Целью исследования было выявление факторов риска для пациентов с хроническим алкоголизмом, которые способствовали заболеванию туберкулезом легких; оценка последствий употребления алкоголя для развития туберкулеза и определение рекомендаций по снижению риска туберкулеза. Было проведено продольное, когортное, описательное и ретроспективное исследование, состоящее из основной группы, включающей 108 пациентов с туберкулезом легких, страдающих хроническим алкоголизмом, госпитализированных в течение 2018 года, и контрольной выборки, состоящей из 141 пациента с диагнозом хронический алкоголизм. Основными факторами социального риска туберкулеза у людей с хроническим алкоголизмом были: городское местожительство пациента, отсутствие стабильного места жительства, экономическая миграция и история лишения свободы. Основными эпидемиологическими факторами риска были: контакт с туберкулезом и история туберкулеза (противотуберкулезное лечение в анамнезе). Последствиями деградации личности пациента были: высокий уровень поздно выявленных форм туберкулеза с хронической эволюцией, высокий уровень пациентов с повторным противотуберкулезным лечением и высокий уровень смертности. Можно сделать вывод, что развитие туберкулеза на фоне хронического алкоголизма является реальной проблемой при ведении больных из-за сложности связанных с ними факторов риска.
Ключевые слова: алкоголизм, туберкулез, факторы риска
Introducere
ín República Moldova, consumul de alcool are un impact major asupra sánátátii publice [1]. A fost determinatá o relatie puternicá intre vulnerabilitatea socialá si abuzul de substante psihotrope (tutun, alcool, droguri) [2]. Cercetárile au demonstrat existenta unui risc crescut de imbolnávire de tuberculozá (TB)
la persoanele afectate de alcoolism [4]. Consumul de etanol afecteazä clearance-ul mucociliar din arbore-le bronsic prin diminuarea motilitätii ciliare [6]. De asemenea, consumul cronic de alcool creste riscul îmbolnâvirii de patologii infectioase pulmonare, inclusiv de tuberculozä, din cauza actiunii toxice a concentratiei crescute de specii reactive de oxigen asupra macrofagelor alveolare [5].
Alcoolismul este o maladie progredientä, de-terminatä de atractia patologicä pentru bäuturi al-coolice prin dependentä psihicä si fizicä, cu formarea unor disfunctiuni si a sindromului de abstinentä, iar în cazurile cu consum de lungä duratä se dezvoltä tulburäri somatoneurologice si psihice grave [3]. Afectiunea se manifestä clinic prin dependentä fizicä si psihicä, pierderea autocontrolului, degradarea personalitätii, sindromul reactivitätii transformate si se poate complica cu sindromul acut de sevraj [3]. Pacientii alcoolici mai frecvent abandoneazä activitätile sociale, ocupationale si recomandärile medicale, respectiv rata pierderii din supraveghere pe durata tratamentului antituberculos la ei este maximä [4]. Pacientul cu tuberculozä trebuie sä parcurgä o cale lungä pänä la vindecare. Totoda-tä, alcoolismul este unul dintre factorii majori ai incompliantei terapeutice - incapacitatea persoanei de a respecta recomandärile medicilor, aceasta con-ducând la pierderea din supraveghere si la decesul prematur al pacientilor cu tuberculozä [4].
Scopul studiului a constat în evaluarea facto-rilor de risc la pacientii cu alcoolism cronic, care au condus la nmbolnävirea lor de tuberculozä pulmo-narä; evaluarea influentei consecintelor consumului de alcool asupra evolutiei tuberculozei si formularea recomandärilor pentru reducerea riscului ümbolnävi-rii de tuberculozä a celor afectati de alcoolism cronic si cresterea sansei lor de vindecare.
Material si metode
A fost efectuat un studiu longitudinal de tip co-hortä, descriptiv si retrospectiv, în care au fost inclusi 108 pacienti cu tuberculozä pulmonarä afectati de alcoolism cronic, internati în perioada 1.01.2018 -31.12.2018 în subdiviziunile clinice ale IMSP Spitalul Municipal de Ftiziopneumologie din mun. Chisinäu, formând esantionul de cercetare. Esantionul de control, ce a inclus 141 de pacienti consumatori de alcool, înregistrati în perioada 1.01.2018 - 31.07.2018 si internati în subdiviziunile clinice ale IMSP Dispen-sarul Republican de Narcologie din Republica Moldova, a constituit grupul de comparatie. Criteriile de includere în esantionul de studiu (ES) au fost: vârsta >18 ani, tuberculozä pulmonarä diagnosticatä de specialistul-ftiziopneumolog, alcoolismul cronic diagnosticat de specialistul-narcolog, înregistrare în perioada 1.01.2018 - 31.12.2018. Criteriile de in-
cludere în esantionul de control (EC) au fost: vârsta >18 ani, diagnosticul de alcoolism cronic stabilit de specialistul-narcolog, înregistrare în perioada 1.01.2018 - 31.07.2018.
Cazurile diagnosticate cu tuberculozâ au fost investigate, tratate si gestionate conform Protocolu-lui clinic national Tuberculoza la adult (PCN-123) [4]. Totalitatea cazurilor au fost tratate conform standar-dului national Tulburari mentale si de comportament legate de consumul de alcool (PCN-20) [3]. Prelucrarea matematico-statisticâ a datelor a fost efectuatâ prin verificarea cantitativâ si calitativâ a materialului acu-mulat, apoi s-a procedat la repartizarea materialului în grupuri simple si grupuri complexe. Veridicitatea statisticâ a fost evaluatâ conform criteriului t Student. A fost determinatâ semnificativâ valoarea p<0,05 [5]. Pentru determinarea valorii riscului pe care îl conferâ fiecare particularitate, a fost calculat rapor-tul probabilitâtilor (Odds Ratio) în baza tabelului de contingentâ 2x2. Intervalul valoric 1,2-1,69 a semnificat un grad mic al riscului, intervalul 1,7-2,59 - un grad mediu al riscului, iar mai mare de 2,6 - un grad mare. Valoarea mai mare de 6 a însemnat un risc major.
Rezultate si discutii
Repartizând pacientii în functie de sex (figura 1), a fost constatatâ o distributie similarâ a femeilor si a bârbatilor în ambele esantioane, cu un raport bârbati:femei egal cu 8,8:1. Astfel, în ES bârbati au fost 97 (90%), iar femei - 11 (10%). În EC au fost124 (88%) bârbati si 17 (12%) femei. Distribuind pacientii în grupe de vârstâ conform recomandârilor OMS, a fost identificatâ o similitudine a distributiei lor, cu predominarea celor din grupa de vârstâ 45-54 de ani în ambele esantioane: 43 (39%) în ES versus 53 (38%) în EC, urmatâ de grupa 35-44 de ani cu 26 (24%) în ES vs 43 (30%) în EC, care în totalitate au constituit jumâtate din ambele esantioane cu 69 (63%) pacienti în ES vs 96 (68%) în EC. În proportii mai mici au fost afectate persoanele cu vârste cuprinse între 25 si 34 de ani - 14 (13%) în ES versus 17 (12%) în EC - si peste 55 de ani: 24 (22%) în ES vs 21 (15%) în EC. Datoritâ absentei diferentelor semnificative între esantioane, nicio particularitate nu a constituit vreun risc de îmbolnâvire de tuberculozâ.
Distribuind pacientii luati în cercetare conform statutului socioeconomic, s-a stabilit câ majoritatea persoanelor din ambele esantioane nu erau angajate în câmpul muncii, cu predominarea semnificativâ a acestora în ES - 81 (75%) versus 59 (41%) în EC. A urmat ponderea persoanelor angajate în câmpul muncii, cu predominarea lor semnificativâ în EC - 32 (32%) vs 8 (7%) în ES. Persoanele cu dizabilitâti au predominat semnificativ în ES - 13 (12%) vs 7 (4,9%) în EC. Persoanele pensionate au fost similar distribuite
în ambele esantioane - 6 (6%) în ES vs 12 (8,5%) în EC. Pacientii cu statut economic vulnerabil, care a inclus categoriile de persoane neangajate, cu statut de persoanä cu dizabilitäti si pensionati au predominat semnificativ în ES: 155 (95%) cazuri versus 109 (77,3%) cazuri (figura 2). Statutul socioeconomic vulnerabil constituie un factor de risc mare de îmbolnâvire de tuberculozä, cu o valoare a OR=3,5 (IÎ 95%: 1,5-8,1).
Figura 1. Distributia conform sexului si vârstei pacienfilor
Statutul de persoanä asiguratä prin intermediul politei de asigurare medicalä obligatorie este direct corelat cu statutul economic. Polita de asigurare medicalä îi permite pacientului sä beneficieze de metodele de diagnostic al tuberculozei în absenta conditiilor ce îl fac eligibil pentru screeningul activ gratuit. Din cauza vulnerabilitätii sociale, statutul de neasigurat medical a predominat semnificativ în ES - 81 (75%) versus 59 (41%) în EC - si a constituit un factor de risc mare de îmbolnâvire de TB, cu o valoare a OR=4,2 (lî 95%: 2,4-7,2).
70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0%
64%
23%
_ 12%
6% 8% 5%
Angajat Pensionat Persoanä cu Neangajat dizabilitäti
□ ES üEC
Figura 2. Distributia pacientilor conform statutului economic
Evaluând nivelul de studii, s-a stabilit cá fiecare al doilea pacient din ambele esantioane avea studii primare sau medii incomplete, respectiv 4S (41,7%) persoane În ES versus 74 (S2,S%) În EC. Cei cu studii medii secundare au predominat semnificativ statistic În ES - 40 (37,1%) vs 21 (14,9%) În EC. Fiecare al cin-cilea pacient din ambele esantioane avea studii teh-nice profesionale, iar un numár redus de pacienti din cele douá esantioane aveau studii superioare (figura S). Persoanele cu studii primare, medii incomplete si cu studii secundare au predominat nesemnificativ În ES - SS (7S,7%) versus 9S (б7,3%) În EC. Asadar, nivelul redus de instruire al pacientilor a constituit un factor de risc mediu de ÎmboInävire de tuberculozá, apreciat cu OR=2,3 (lÎ 9S%: 1,2-4,2).
Figura 3. Distributia pacientilor conform nivelului de studii
Distribuind pacientii ín grupuri ín functie de mediul de resedintä, am stabilit o predominare nesemnificativä a celor cu resedintä urbanä ín ES cu 96 (90%) cazuri versus 80 (57%) ín EC si a celor cu resedintä ruralä ín EC - 80 (57%) vs 61 (43%). Asadar, resedinta urbanä, care de regulä este asociatä cu su-praaglomerarea, a constituit un factor de risc major pentru ^bolnävire de tuberculozä, apreciat cu un coeficient OR=6,1 (IT 95%: 3,1-12,1). Din totalitatea pacientilor investigati, absenta locului de trai stabil sau a vizei de resedintä s-a constatat ín 43 (40%) cazuri ín ES si ín niciun caz ín EC. Deci, vagabondajul a constituit un factor de risc major de ^bolnävire de TB, apreciat cu OR=89,1 (IT 95%: 12-661). Migratia economicä a alcätuit 10 (9,2%) cazuri ín ES, nefiind depistat niciun caz ín EC. Astfel, migratia a fost un factor de risc major de ^bolnävire, evaluat cu OR=14 (IT 95%: 2-113,4). Un istoric de detentie pe durata vietii a fost stabilit la 13 (12,1%) pacienti din ES vs 1 (0,7%) din EC, acesta constituind un factor de risc mare de nmbolnävire, evaluat cu OR=19 (IT 95%: 2,4-148).
Contactul cu surse infectioase de tuberculozâ a fost constatât la 10 (9,4%) pacienti din ES si a lipsit în EC. Astfel, contactul tuberculos a fost identificat ca factor de risc major de îmbolnâvire, cu OR=14 (IÎ 95%: 1,8-113,4). Au fost tratati pentru tuberculozâ 62 (57%) cazuri din ES si niciun caz din EC. Respectiv, istoricul de tratament antituberculos a fost stabilit
drept factor de risc înalt de retmbolnävire de TB, cu OR=188 (IÎ 95%: 25-1399). În ES, 6 (5,6%) pacienti erau coinfectati TB/HIV, iar în EC - niciunul.
Asadar, asocierea sindromului de imuno-deficientä dobânditâ la alcoolism a constituit un risc major de îmbolnâvire de tuberculozâ, OR=8 (IÎ 95%: 0,9-69).
100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10%
89% 88%
40%
12%
n°r
ZD
12%
1%
-l-%-
□
i-%-
9% □
6%
5%
1%
Urban Rural FLT Migratie Eliberat Contact TB HIV TJDI
diu detentie
H ES «EC
Notà. FLT - färä loe de trai, UDI - utilizatori de droguri intravenoase. Figura 4. Distributia particularitátilor cu risc de îmbolnâvire
Evaluänd managementul cazului de la depista-rea pacientului pänä la diagnosticarea tuberculozei, s-a constatat cä in ES fiecare al treilea pacient, adicä 32 (27%) de cazuri, au fost depistate de colaboratorii asistentei medicale primare, inclusiv 26 (24%) prin examinarea cazurilor simptomatice si 7 (6,5%) prin screeningul grupelor cu risc sporit de tmbolnávire.
Adresat autonom la spital
OE O O
|] Screeuiiig-u grupurilor cu risc spoiit de
2 imboMvire
g
o £
Simptomatic
În aceeasi proportie - 35 (32,4%) de pacienti - s-au adresat direct la spitalul specializat în acordarea asistentei medicale specializate în ftiziopneumo-logie. Pneumoftiziologul a depistat 34 (32%) de pacienti prin examinarea cazurilor simptomatice si 6 (5,6%) - prin screeningul grupelor cu risc sporit de îmbolnâvire {figura5).
32%
6%
31%
S Screening-u gmpmilor cu lise spont de
« îmbolnâvire
a s S-1 S a
Ü Simptomatic
V <;
6%
24%
10% 15% 20% 25% 30% 35%
Figura 5. Personalul medical implicatín depistarea cazurilor de TB
Evaluând pacientii din ES în functie de istoricul tratamentului antituberculos, din anamnezä am constatat cazuri noi într-o proportie mai micä - 46 (42,3%), fatä de cele anterior tratate - 62 (67%) cazuri. Dintre cei care au fost anterior tratati, fiecare al treilea a avut o recidivä a TB - 29 (26,8%) cazuri, iar fiecare al patrulea a fost recuperat dupä pierderea
din supraveghere - 24 (22,2%). Distribuind pacientii in functie de forma clinico-radiologicá, am stabilit cá douá treimi din esantion au fost diagnosticati cu tuberculozá pulmonará infiltrativá, iar fiecare al patrulea, adicá 20 (18%) cazuri - cu forma fibroca vitará. Doar 8 (7%) au fost diagnosticati cu forme diseminate sau generalizate de tuberculozá (figura 6).
27%
Caz nou Recidiva Esec * Récupérât dupà pierdere din supraveghere
Figura 6. Tipulde cazîn functie de istoricul tratamen-tului antituberculos
La evaluarea pacientilor în functie de particularitátile microbiologice identificate la de-pistarea cazurilor, am constatat cá fiecare al doilea a constituit un pericol epidemiologic ca sursá de infectie de gradul I - 51 (47%) cazuri. Rezultate pozitive la metodele de culturá conventionale (Lowenstein Jensen si BACTEC) aplicate au de-monstrat 32 (39%) de cazuri, inclusiv în 18 (17%) cazuri a fost confirmatá multidrog rezistenta (la toate preparatele de linia întâi). Metoda molecular-geneticá GeneXpert MTB/rifampiciná a dat rezultat pozitiv si sensibil la rifampiciná la 36 (33%) pacienti si rezistent la 17 (16%).
Rezultat final al tratamentului a fost înregistrat la 87 (81%) pacienti, 14 (13%) îl continuá, iar despre 7 (6%) nu existá date valabile, fiind candidati pentru rezultatul ,,pierdut din supraveghere". Succes terape-utic a fost documentat într-o proportie micá - doar 42 (39%) cazuri, deces a fost constatat în 33 (31%) cazuri, 7 (6%) pacienti au fost pierduti din supraveghere si 5 (1,2%) au evoluat spre esec terapeutic (.figura7).
31%
■ Tratanient íntierupt mai mult de 2 him ■ Esec terapeutic
Figura 7. Distributia pacientilor conform rezultatului terapeutic
Evaluând rezultatele studiului realizat, am constatat cä alcoolismul cronic, prin particularita-
tea evolutiei progrediente, cu dezvoltare unei stári disfunctionale generale a organismului, a conditionat imbolnávirea de tuberculozá, dacá alti factori asociati au agravat istoricul medical al pacientului. Primordial se contureazá factorii de risc sociali cu componentá epidemiologicá, manifestand un impact major: mediul de resedintá urban, absenta locului de trai stabil, migratia economicá, istoricul de incarcerare. Factorii de risc epidemiologici au demonstrat cel mai mare impact asupra riscului de imbolnävire de TB: contactul tuberculos si anamneza tuberculoasá prin istoricul tratamentului antituberculos. Factorii de risc biologici, precum coinfectia HIV, au determinat un risc mare de imbolnävire.
Din cauza toxicitátii etanolului asupra clea-rance-ului mucociliar si a asocierii alcoolismului la tabagismul activ, dar si din cauza motivatiei reduse de a accesa serviciile medicale specializate in pneumoftiziologie, fiecare al patrulea pacient a fost diagnosticat cu forme severe de tuberculozá cu evolutie cronicá. Din motivul barierelor in acce-sarea asistentei medicale primare, fiecare al treilea pacient a revenit la spitalul specializat din cauza simptomatologiei tuberculoase, evitand reteaua asistentei medicale primare. Doar fiecare al treilea pacient a fost depistat de colaboratorii asistentei medicale. Acest fapt demonstreazá absenta me-dicului de familie sau absenta colaborárii la douá treimi din esantionul afectat de tuberculozá. A fost destul de mare numárul pacientilor tratati anterior pentru tuberculozá, care a constituit fiecare al doilea caz. Astfel, din cauza degradárii personalitátii provocate de consumul de alcool, s-a redus motivatia pacientului de a finaliza tratamentul antituberculos si a crescut riscul pentru intreruperea prematurá a regimului standardizat. ín consecintá, valabilitatea rezultatului final al tratamentului a fost identificatá la doar 87 (81%) pacienti, iar pentru fiecare al cincilea nu au fost identificate date privind continuitatea terapeuticá. Acesti pacientii ulterior vor fi definiti ca "pierduti din supraveghere". Succesul terapeutic a fost de douá ori mai mic decat cel recomandat de OMS. Ponderea pacientilor decedati a fost de trei ori mai mare, comparativ cu rata inregistratá in cohor-tele generale din studiile nationale.
Sintetizand totalitatea factorilor de risc asociati aparitiei tuberculozei la pacientii cu consum excesiv de alcool, s-a constatat cá urmátorii factori de risc au prezentat un potential major de imbolnávire: resedinta urbaná, absenta locului de trai stabil; un impact mediu au avut particularitátile: persoaná cu statut economic defavorabil si lipsa politei de asigu-rare medicalá obligatorie.
Concluzii
1. Factorii de risc sociali majori de nmbolnávire de tuberculozá la persoanele cu alcoolism cronic au fost: resedinta urbaná a pacientului, absenta locului de trai stabil, migratia economicá si istoricul de Încar-cerare. Am stabilit cá tuberculoza afecteazá pacientii alcoolici care fac parte din grupele greu accesibile, (hard-to-reaeh groups), În rândul cárora procedurile de screening activ si de supraveghere urmeazá a fi optimizate.
2. Factorii de risc epidemiologici majori au fost contactul tuberculos si anamneza tuberculoasá (tratamentul antituberculos În antecedente). Aceastá constatare a demonstrat pericolul epidemiologic al pacientilor cu tuberculozá suferinzi de alcoolism pentru populatia generalá sánátoasá si necesitatea includerii lor În grupele cu risc sporit, desemnate pentru screeningul anual prin examenul radiologic gratuit.
3. Sárácia acestor pacienti a determinat un risc mai mare de contractare a infectiei HiV, care a constituit un factor de risc major de nmbolnávire de tuberculozá. Asadar, persoanele alcoolice trebuie sá fie incluse În grupele desemnate pentru screeningul la markerii HiV.
4. NeÎncadrarea În câmpul muncii a fost con-statatá la majoritatea pacientilor afectati de tuberculozá, care s-a soldat cu absenta politei de asigurare medicalá obligatorie si a medicului de familie. Ca urmare, accesul la asistenta medicalá primará a fost diminuat la fiecare al treilea pacient.
5. Consecintele degradárii personalitátii pa-cientului din cauza consumului abuziv de alcool au fost: rata maltá a formelor depistate tardiv, cu evolutie cronicá, si rata maltá a celor supusi repetat tratamentului antituberculos. Deci, managementul cazului cu alcoolism cronic trebuie sá fie individua-lizat conform necesitátilor pentru a preveni evolutia nesatisfácátoare.
6. Consecintele asocierii ambelor patologii au determinat rata maltá a decesului, cauzat de pro-gresarea tuberculozei, si sansa redusá a vindecárii, determinatá de incomplianta terapeuticá si de dimi-nuarea rezervelor functionale ale organismului.
7. Complianta terapeuticá joasá atestatá la majoritatea pacientilor a condus la vindecarea doar a fiecárui al doilea caz si la pierderea din supraveghere a fiecárui al saptelea caz.
8. Conchidem cá asocierea tuberculozei cu alcoolismul cronic constituie o problemá majorá
În managementul cazului din cauza complexitátii factorilor de risc asociati.
Recomandári practice
• Pentru reducerea riscului de nmbolnávire de tuberculozá la pacientii cu alcoolism cronic, este necesará implementarea másurilor complexe de preventie primará, precum: ameliorarea conditiilor de trai ale pacientilor, facilitarea Înca-drárii În câmpul de muncá pentru combaterea somajului, accesul gratuit la polita se asigurare medicalá obligatorie.
• Pacientii cu alcoolism cronic trebuie sá fie informati despre faptul cá diagnosticul si tratamentul tuberculozei sunt gratuite, indiferent de statutul socioeconomic al persoanei.
• Pacientii cu alcoolism cronic trebuie integrati În grupele cu risc sporit de nmbolnávire, pentru a fi evaluati În cadrul procedurilor de screening activ radiologic, realizat cu o periodicitate anu-alá si gratuit.
• Managementul clinic al pacientilor cu tuberculozá suferinzi de alcoolism cronic urmeazá a fi individualizat conform nevoilor specifice si adaptat profilului psihiatric, pentru a reduce incomplianta terapeuticá si decesul prematur.
Bibliografie
1. Centrul National de Management În Sánátate. Indiea-toriipreiiminari în formatpreseurtatprivindsánátatea popuiatiei si aetivitatea institutiiior medieo-sanitare. Chisináu, 2017. Disponibil pe: http://www.cnms.md/ ro/rapoarte (citat 17.04.2020).
2. Oprea V. Partieuiaritátiie strueturaie si dinamiee aie psihozeior aieooiiee: rez. tz. dr. st. med. 1994.
3. Protocol clinic national. Tuiburári mentaie si de eompor-tamentiegate de eonsumuide aieooi. Chisináu, 2013. Disponibil pe: https://old.ms.gov.md/files
4. Protocol clinic national. Tubereuioza ia aduit. Chisináu, 2017. Disponibil pe: https://old.ms.gov.md/files
5. Spinei L., Lozan O., Badan V. Biostatistiea. Chisináu: Tipografia Centralá, 2009. 94 p.
6. Vishnevschi A. Alcoolul, metabolismul si imunitatea. in: Arta mediea. 2009, vol. 4(37), pp. 43-48.
Evelina Lesnic, dr. st. med, conferentiar universitar, Catedra de pneumoftiziologie, IP USMF Nieoiae Testemitanu, tel.: 0б9883302, e-mail: evelina.lesnic@usmf.md
