Particularitățile factorilor de risc profesionali din mediul ocupațional de la întreprinderile de prelucrare a cărnii Текст научной статьи по специальности «Экономика и бизнес»

Bibliografie

1. Mukai T., Hosomi N., Tsunematsu M., et al. Various meteorological conditions exhibit both immediate and delayed influences on the risk of stroke events: The HEWS-stroke study. In: PLoSOne, 2017; nr. 12(6): e0178223. Doi: 10.1371/journal.pone.0178223

2. Kirkegaard H., S0reide E., de Haas I., et al. Targeted temperature management for 48 vs 24 hours and neurologic outcome after out-of-hospital cardiac arrest. In: JAMA, 2017, nr. 318(4), pp. 341-350. Doi: 10.1001/jama.2017.8978

3. Han M.H., Kim J., Choi K.S., et al. Monthly variations in aneurysmal subarachnoid hemorrhage incidence and mortality: Correlation with weather and pollution. In: PLoS One, 2017; nr. 12(10): e0186973. Doi: 10.1371/ journal.pone.0186973

4. Slatina E., Music M., Babic N., et al. Correlation between change in air humidity and the incidence of Stroke. In: Mater. Sociomed., 2013, nr. 25(4), pp. 242-245. Doi: 10.5455/msm.2013.25.242-245

5. Lim J.S., Kwon H.M., Kim S.E., et al. Effects of temperature and pressure on acute Stroke incidence assessed using a Korean nationwide insurance database. In: J. Stroke, 2017, nr. 19(3), pp. 295-303. Doi: 10.5853/ jos.2017.00045

Cristina Petrescu, conferentiar, doctor, e-mail: [email protected]

of a complex of professional risk factors: an unfavorable microclimate, an increased level of noise and insufficient lighting. The assessment of temperature indicators, relative air humidity, lighting and noise at the workplace indicates their noncompliance with hygiene norms in 54,8%, 84,0%, 42,7% and 31,8%, respectively.

Keywords: meat processing enterprises, occupational risk factors, working environment, unfavorable microclimate, increased noise level, insufficient lighting

Резюме

Особенности профессиональных факторов риска производственной среды мясоперерабатывающих предприятий

В результате научных исследований установлено, что производственная среда на мясоперерабатывающих предприятиях состоит из комплекса профессиональных факторов риска неблагоприятного микроклимата, повышенного уровня шума и недостаточного освещения. Оценка температурных показателей, относительной влажности воздуха, освещения и шума на рабочем месте указывает на их несоответствие в 54,8%, 84,0%, 42,7 и 31,8%, соответственно.

Ключевые слова: мясоперерабатывающие предприятия, профессиональные факторы риска, производственная среда, неблагоприятный микроклимат, повышенный уровень шума, недостаточное освещение

CZU: 613.62:637.52

particularitAtile factorilor de risc profesionali din MEDIUL ocupational de la intreprinderile de PRELUCRARE a carnii

Iurie PINZARU,

Agentia Nationala pentru Sanatate Publica

Rezumat

In urma cercetarilor stiintifice s-a stabilit ca mediul ocupational la intreprinderile de prelucrare a carnii este format dintr-un complex de factori de riscprofesionali: microclimat nefavora-bil, nivel sporit de zgomot si iluminare insuficienta. Evaluarea indicatorilor temperaturii la locurile de munca ale angajatilor denota necorespunderea lor in 54,8% cazuri, ai umiditatii relative a aerului - in 84,0%, ai iluminarii - in 42,7%, ai zgomotului - in 31,8% cazuri.

Cuvinte-cheie: intreprinderi de prelucrare a carnii, factori de risc profesionali, mediu ocupational, microclimat nefavorabil, nivel sporit de zgomot, iluminare insuficienta

Summary

Occupational risk factors feature of the meat processing enterprises working environment

As a result of scientific research, it was established that the working environment at meat processing enterprises consists

Introducere

Dupä aproape 30 de ani de la proclamarea independentei Republicii Moldova, in economia tärii s-au realizat mai multe reforme, inclusiv in ramura industriei alimentare, care include si intreprinderile de prelucrare a cärnii (ÍPC).

Ca si in alte ramuri ale economiei, si la ÍPC factorii de risc profesionali din mediul ocupational actioneazä däunätor asupra stärii de sänätate a angajatilor.

Determinarea factorilor de risc din mediul ocupational la intreprinderile de prelucrare a cärnii are o importantä igienicä majorä pentru mentinerea stärii de sänätate a angajatilor si elaborarea mäsurilor de ameliorare a conditiilor de muncä [1, 2, 6, 10]. Actiunea acestor factori asupra stärii de sänätate a angajatilor a fost studiatä cu mici exceptii, dat fiind faptul cä industria de prelucrare a cärnii nu ar pre-zenta un pericol iminent, comparativ cu industria chimicä, atomoelectricä, a tutunului etc. [3, 4].

Cercetätorul S. Almansi (2014) din Noua Zee-landä constatä cä conditiile de muncä necorespun-zätoare de la ÍPC conduc la aparitia unor boli ale sistemului musculo-scheletic si au un impact negativ asupra sänätätii, calitätii vietii angajatilor, contribuie la sporirea costurilor pentru asistenta medicalä [8].

Întreprinderile de prelucrare a cärnii din Republica Moldova se caracterizeazä prin complexi-tatea proceselor tehnologice, diverse niveluri ale activitätii fizice a angajatilor, fapt ce determinä variatii esentiale ale parametrilor microclimatici, ai zgomotului si iluminatului.

Scopul studiului realizat a fost determinarea particularitätilor factorilor de risc profesionali din mediul ocupational de la întreprinderile de prelucrare a cärnii din R. Moldova.

Material si metode

t

Studiul a inclus patru întreprinderi de prelucrare a cärnii, la care au fost determinati si evaluati factorii de risc profesionali în perioada 2012-2018. Au fost utilizate metode descriptive, s-au determinat para-metrii de microclimat, iluminat, nivelul de zgomot si s-a realizat prelucrarea statisticä a datelor.

Pentru evaluarea acestor factori ne-am ghidat de indicatiile metodologice Evaluarea igienicà a factorilor mediul ocupational si a procesului de muncá. Criteriile igienice de clasificare a conditiilor de muncá nr. 01.1032.3-1 din 10.03.2008, aprobate de Ministe-rul Sänätätii al R. Moldova.

Rezultate si discutii

» *

Procesul tehnologic la ÎPC este organizat în sec-toare de productie, fiind caracterizat prin prezenta unor factori de risc profesionali la care sunt expusi angajatii. Astfel, actiunii factorilor nefavorabili sunt expusi: microclimatului, inclusiv umiditätii relative sporite a aerului, din sectiile de bazä - 93 de bärbati si 148 de femei; poluärii sonore - 87 de femei si 139 de bärbati.

Pentru determinarea particularitätilor microclimatului din mediul ocupational la întreprinderile de prelucrare a cärnii, au fost investigate 730 de locuri de muncä (493 - de productie, 237 - auxiliare) la trei parametri: temperatura aerului, umiditatea relativá si viteza curentilor de aer, care au întrunit 2190 de determinäri.

Rezultatele obtinute aratä cä în 54,8% din cazuri temperatura aerului în zona de muncä a fost sub limitele normelor igienice stabilite pentru mentinerea echilibrului termic al organismului uman (sectiile de producere - 65,7%, cele auxiliare - 32,1%), iar umiditatea maltä s-a înregistrat în 84,0% cazuri (sectiile de producere: dezosare, umplerea salamurilor - 90,3%, auxiliare - 70,9%). Este de mentionat cä valorile vitezei de miscare a aerului în niciunul din cazuri nu au depäsit limita admisibilä de 0,4 m/s. Procentul cel mai mare al parametrilor microclimatului care nu se mcadreazä în limitele normelor sanitare (figura 1) s-a înregistrat la întreprinderile nr. 1 si 3 (temperatura aerului - 83,1% si, corespunzätor, 81,8%; umidita-

tea - 100%), iar procentul cel mai mic s-a atestat la întreprinderea nr. 4 (temperatura aerului - 28,2%, umiditatea relativä - 69,1%).

■ Temperatura Umeditatea

120

100 100

ÎPC nr. 1 ÎPC nr. 2 ÎPC nr. 3 ÎPC nr. 4 Total

Figura 1. Ponderea necorespunderii indicatorilor microclimatului cerintelor igienice la ÎPC

Este evident câ parametrii microclimatului în mare mâsurâ depind de procesul tehnologic, care pentru întreprinderile de prelucrare a cârnii impune temperaturi mai joase si o umiditate sporitâ. Astfel, s-a constatat câ procentul cel mai mare al indicatorilor temperaturii la locurile de muncâ ce nu corespunde normelor sanitare (figura 2) a fost în sectiile: de transare (77,4%), de preparare a tocâturii (76,2%) si de umplere a membranelor (74,1%), iar procentul cel mai mic este caracteristic pentru sectia de termoficare (21,2%).

120

Trabare Preparares Umplerea Térmica Ambalare Expediere tocâturii

■ Temperatura lUmetoea

Figura 2. Ponderea necorespunderii indicatorilor microclimatului cerintelor igienice în sectiile de productie ale ÎPC

Una dintre cele mai importante cauze ale necorespunderii indicatorilor umiditâtii relative a aerului din încâperi este spâlarea în abundentâ cu apâ a suprafetelor de productie si a pardoselilor, pentru a asigura mentinerea stârii sanitare satisfâcâtoare si a evita eventualele accidentâri la locul de muncâ. Anu-me din aceste considerente ponderea mâsurâtorilor care au constatat depâsiri ale nivelului umiditâtii a fost înaltâ pentru toate sectiile de productie, variind în limitele de la 86,7% (sectia de ambalare) pânâ la 96,4% (sectia de transare).

Valorile medii ale temperaturii aerului din întreprinderile cercetate, cu exceptia sectiei de prelucrare termicâ, au fost sub limita normelor sanitare, fapt caracteristic pentru conditiile de muncâ în sectorul

dat (15-26 0C) [9]. Cele mai mici valori medii totale ale temperaturii aerului de la locul de muncâ (tabelul 1) s-au înregistrat în sectiile de transare (12,6±0,5 0C) si de preparare a tocâturii (12,3±0,47 0C), unde conditiile de muncâ pot fi catalogate ca nocive (clasa III, gradul 1), iar la ÎPC nr. 1 si 3, conditiile de muncâ din sectia de transare pot fi caracterizate ca nocive clasa III, gradul 2, cu o medie a temperaturii de 10,8±0,16 0C si, corespunzâtor, 8,3±1,64 0C.

Tabelul 1

Valorile medii ale temperaturii aerului din mediul ocupational

Nr. d/ o Sectii ÎPC1, °C ÎPC2, °C ÎPC3, °C ÎPC4, °C Media, °C Limite recoman date, °C

1 transare 10,8 ± 0,16 14,2 ± 0,13 8,3 ± 1,64 16,0 ± 1,0 12,6 ± 0,5 15-26

2 prepara-rea tocâturii 11,0 ± 0,13 14,6 ± 0,13 10,0 ± 0,48 17,5 ± 1,35 12,3 ± 0,47 15-26

3 umple-rea membra-nelor 11,2 ± 0,17 15,3 ± 0,19 12,7 ± 0,3 15,8 ± 1,1 12,8 ± 0,44 15-26

4 termicâ 17,1 ± 0,18 15,3 ± 0,13 13,8 ± 1,15 20,0 ± 0,8 17,4 ± 0,41 15-26

5 ambalare 10,7 ± 0,23 12,3 ± 0,25 9,0 ± 0,58 18,1 ± 0,86 13,5 ± 0,53 15-26

6 expediere 10,8 ± 0,31 10,5 ± 0,63 12,1 ± 1,61 16,3 ± 0,37 12,7 ± 0,38 15-26

Conditii de muncá cu nocivitate de clasa III, gradul 2 sunt specifice si pentru angajatii din sectiile de ambalare ale acestor douá intreprinderi, unde me-diile temperaturii aerului au constituit 10,7±0,23 0C si, respectiv, 9,0±0,58 0C. Medii joase ale temperaturii aerului s-au inregistrat si in sectia de expediere de la ÍPC nr. 2 (10,5±0,63 0C). ín sectia termicá, practic la toate intreprinderile cercetate, temperatura medie a aerului s-a incadrat in limitele normelor sanitare stabilite. Este necesar de mentionat cá in functie de temperatura aerului la locul de muncá, la ÍPC nr. 4, in nicio sectie de producere conditiile de muncá nu pot fi caracterizate ca nocive.

Valorile medii ale umiditátii relative a aerului au depásit márimile-limitá ale normelor sanitare pentru caracterul muncii din sectorul evaluat (60%) practic in toate sectiile de prelucrare a cárnii (tabelul 2), va-riind de la 66,8±1,3% (sectia de termoficare) paná la 76,0±1,3% (sectia de pregátire a tocáturii).

Cele mai ridicate valori medii ale umiditátii relative a aerului la locurile de muncá s-au inregistrat la ÍPC nr. 1 (de la 68,0±1,15% paná la 81,9±1,31%) si ÍPC nr. 3 (de la 72,5±2,1% paná la 78,0±1,5%), unde conditiile de muncá in toate sectiile, in functie de parametrul investigat, pot fi caracterizate ca nocive (clasa III, gradul 2). La ÍPC nr. 4 si nr. 2, depásirile

nivelului recomandabil al umiditatii nu au fost mai mari de 10%, astfel conditiile de munca pot fi caracterizate ca nocive (clasa III, gradul 1), cu exceptia sectiei termice de la IPC nr. 2 si a sectiei de expediere de la IPC nr. 4, unde umiditatea medie se incadreaza in limitele normelor sanitare si conditiile de munca nu pot fi definite ca nocive.

Tabelul 2

Valorile medii ale umiditátii relative a aerului din mediul ocupational

N. d/o Sectii ÎPC1, % ÎPC2, % ÎPC 3,% ÎPC4, % Media, % Limite recomandate, %

1 transare 78,9 ± 0,44 63,7 ± 0,63 77,6 ± 8,34 69,2 ± 8,53 75,2 ± 0,88 60

2 prepa-rarea tocâturii 81,9 ± 1,31 63,7 ± 0,61 78,0 ± 1,5 62,6 ± 2,45 76,0 ± 1,3 60

umple-

3 rea membrane-lor 78,6 ± 0,7 63,9 ± 0,06 74,9 ± 0,78 65,0 ± 1,9 73,9 ± 0,8 60

4 termicâ 68,0 ± 1,15 57,0 ± 1,1 72,5 ± 2,1 62,7 ± 1,71 66,8 ± 1,3 60

5 ambalare 78,9± 0,75 68,6 ± 1,0 72,5 ± 2,63 62,5 ± 1,55 70,9 ± 1,29 60

6 expediere 78,4 ± 0,6 68,0 ± 0,13 73,3 ± 1,0 59,2 ± 1,92 71,4 ± 1,24 60

Rezultate similare au obtinut si alti autori. Astfel, r.fl. ^yp si B.E. ^m^w^ (1999) au indicat variatii evidente ale temperaturii in sectiile de abataj, care a variat intre 26 0C si 320C, cu parametrii de umiditate relativa de 84-92%, iar in sectia frigorificá, temperatura a constituit 20-27 0C, iar umiditatea relativa - 85100%. ín celelalte sectii, temperatura s-a mentinut in limitele de 14-35,5 0C, iar umiditatea relativa - de 61-85% [1, 2].

Unul dintre factorii de risc intalniti mai frecvent la locul de muncá este zgomotul. Se estimeazä cä o treime din lucrätorii Europei (peste 60 milioane de oameni) sunt expusi la zgomot mai mult de un sfert din timpul lor de lucru. Pierderea auzului cauzatä de zgomot este incä una dintre cele mai comune boli profesionale in tärile europene, reprezentand circa o treime din totalul bolilor profesionale [5].

ín industria de prelucrare a cärnii, in calitate de surse de zgomot sunt cutterele, echipamentul pentru vacuumare, masinile de tocat carnea, inclusiv sistemele de ventilatie si conditionare a aerului din interiorul incäperilor, procedeele de reparatie etc.

ín aceeasi perioadä de studiu au fost efectuate 540 de mäsurätori ale zgomotului la locurile de muncä, pe intreg fluxul tehnologic, pentru aceleasi intreprinderi din ramura datä. Rezultatele obtinute

denotä cä, din numärul total de mäsurätori ale nive-lului zgomotului, nu corespund nivelului maximal admisibil (NMA) 31,8% {figura 3). Ponderea cea mai mare a mäsurärilor ce depäsesc NMA s-a înregistrat la ÎPC nr. 4 (55,9%) si ÎPC nr. 1 (32,6%), iar procentul cel mai mic - la ÎPC nr. 2 (25,6%). Sunt supusi poluärii sonore 139 de bärbati si 87 de femei .

60 50 40 30 20 10 0

55,9

32,6

25,6

28,4

31,8

ÎPC nr. 1

ÎPC nr. 2

ÎPC nr. 3

ÎPC nr. 4

Total

Figura 3. Ponderea necorespunderii nivelului zgomotului la ÎPC (%)

Evaluând acest indice în principalele sectii teh-nologice, s-a constatat cä cea mai mare pondere de necorespundere a mäsurärilor nivelului zgomotului (tabelul 3) a fost caracteristicä pentru sectiile de termoficare (92,0%), spälätorie (84,6%) si tocäturi (42,1%). Dacä în sectiile de expediere nu s-a înregistrat nicio depäsire a nivelului de zgomot, atunci ponderea neconformitätii de mäsurätori în sectiile de umplere a membranelor, transare si ambalare a constituit respectiv 9,7%; 11,2% si 11,8%.

Tabelul 3

Ponderea necorespunderii nivelului zgomotului din mediul ocupational în sectiile de productie (%)

Nr. d/o Sectii ÎPC 1 (%) ÎPC 2 (%) ÎPC 3 (%) ÎPC 4 (%) Total (%)

1 transare 0,0 0,0 16,1 100 11,2

2 pregatirea tocaturilor 27,5 0,0 85,2 85,7 42,1

3 umplerea membranelor 13,9 0,0 0,0 33,3 9,7

4 termica 93,2 100 92,3 71,4 92,0

5 spälätorie 100 100 0,0 0,0 84,6

6 ambalare 23,8 0,0 0,0 0,0 11,8

Este de mentionat cá ponderea inaltá a má-surátorilor neconforme ale nivelului zgomotului in sectiile de termoficare a fost caracteristicá pentru toate intreprinderile luate in studiu (ponderea neconformitátii a variat in limitele de 71,4-100%). ín spálátorii, depásirile NMA ale zgomotului s-au inregistrat cu o pondere de 100% la ÍPC nr. 1 si nr. 2, pe cand la ÍPC nr. 3 si nr. 4, in acest sector, niciuna din másurátori nu a depásit NMA.

Ponderea cea mai inaltá de neconformitate a másurátorilor nivelului zgomotului in sectiile de pregátire a tocáturilor s-a inregistrat la ÍPC nr. 3 si nr. 4, respectiv 85,2% si 85,7%. De asemenea, la ÍPC nr. 4,

comparativ cu celelalte întreprinderi, s-a atestat cel mai înalt procent al másurátorilor nivelului de zgomot cu depásiri ale NMA în sectiile de transare si de umplere a membranelor (respectiv 100% si 33,3%).

Evident cá media cea mai Ínaltá a nivelului zgomotului a fost caracteristicá pentru sectiile de termoficare/afumare (84,6±0,7 dBA), spálátorii (82,7±1,1 dBA) si pregátire a tocáturilor (79,7±0,4 dBA), iar media cea mai joasá - pentru sectiile de expediere (67,7±2,5 dBA) (tabelul 4). Cele mai mari valori ale mediei nivelului zgomotului au fost stabilite în sectiile de termoficare si în spálátoriile pentru inventarul de transare, de umplere a membranelor, echipamentelor metalice de dimensiuni mici si medii s-au înregistrat la ÎPC nr. 2 (corespunzátor 88,4±0,03 dBA si 86,0±0,1 dBA), cu maxime ce depásesc norma admisá de 80 dBA, respectiv de 88,5 dBA si 86,5 dBA. În sectiile pentru pregátirea tocáturilor si de transare, valorile medii cele mai mari au fost caracteristice pentru ÎPC nr. 4 (corespunzátor 87,0±1,9 dBA si 85,8±1,4 dBA, cu maxime de 92,0 dBA si 90,0 dBA).

Tabelul 4

Nivelul necorespunderii zgomotului din mediul ocupational în sectiile de productie (dBA)

Nr. d/o Sectii ÎPC1 (dBA) ÎPC2 (dBA) ÎPC3 (dBA) ÎPC4 (dBA) Media (dBA) Norma admisä (dBA)

1 transare 74,7 ± 0,4 72,6 ± 0,6 73,7 ± 1,5 85,8 ± 1,4 75,1 ± 0,7 80

2 pregatirea tocaturilor 78,6 ± 0,3 77,2 ± 0,04 81,8 ± 0,9 87,0 ± 1,9 79,7 ± 0,4 80

umple-

3 rea membrane-lor 73,5 ± 0,3 80,0 ± 0,07 75,7 ± 0,7 75,3 ± 3,4 75,1 ± 0,4 80

4 termoficare 84,3 ± 0,5 88,4 ± 0,03 82,0 ± 0,3 85,8 ± 3,5 84,6 ± 0,7 80

5 spalato-rie 82,2 ± 0,1 86,0 ± 0,1 - 76,0 ± 4,0 82,7 ± 1,1 80

6 ambalare 78,6 ± 0,4 70,5 ± 0,2 71,2 ± 0,8 74,7 ± 0,9 75,0 ± 0,6 80

7 expediere - 75,9 ± 0,1 56,0 ± 4,0 - 67,7 ± 2,5 80

Nivelul zgomotului la intreprinderile luate in studiu, determinat in urma masuratorilor instrumental, este generat de utilajele si echipamentele tehnologice, frigorifice, de sistemele de racire a aerului si depaseste nivelul admisibil la circa 32% din locurile de munca. Principalele surse de zgomot la locul de munca in zonele de lucru ale sectiei de pregatire a tocaturilor sunt masinile de tocat K324 Seydelman, K330 Niwitchi, n5-OKB, Lasca 330, Crem-mer Greber, mixerele MAN-600 care se exploateaza peste 10-15 ani, precum si sistemul de conditionare a

aerului, camerele termice; în sectiile de termoficare/ afumare - sistemele de aspiratie a aerului; în spâla-torie - masinile de spâlare a fuselor pentru atârnarea salamului din spâlâtorii; masinile de ambalat în sectia de ambalare; sistemele de ventilare si climatizare.

Rezultate similare au fost obtinute în Ucraina de câtre B.r. Цапко si coaut., care au stabilit câ nivelul zgo-motului la locurile de muncâ studiate în 49% cazuri depâsea cu 3-20 dBA valorile admisibile. La aceeasi concluzie au ajuns si TA. Цаур, B.B. ^m^w^ (1999), care au evidentiat depâsiri ale nivelului de zgomot cu 2-33 dBA, comparativ cu valorile admisibile.

Iluminatul de asemenea constituie un indicator important caracteristic mediului ocupational de la ÎPC. Iluminatul insuficient provoacâ suprasolicita-rea vederii, obosealâ, indispozitie de lucru, aparitia greselilor în actiunile tehnologice, cresterea nivelului de accidente de muncâ [1, 2, 10]. Evaluarea rezultatelor investigatiilor instrumentale denotâ câ, din numârul total de mâsurâtori ale nivelului iluminatului din mediul ocupational, nu corespund normativelor igienice 380 de locuri de muncâ sau 42,7% (figura 4).

Ponderea cea mai mare a mâsurârilor care nu se încadreazâ în normativele stabilite s-au înregistrat la ÎPC nr. 1 (57,4%) si ÎPC nr. 3 (43,8%), iar procentul cel mai mic la întreprinderea nr. 2 (6,3%).

7O 6O 5O 4O 3O 2O 1O

57,4

43,8

40,9

42,7

6,3

34,4

IPC nr. 1 IPC nr. 2 IPC nr. 3 IPC nr. 4 IPC nr. 5

Total

Figura 4 Ponderea mäsurärilor iluminatului care nu corespund normelor sanitare, %

2. Pínzaru lurie. Igiena muncii si starea de sánátate a angajatilor intreprinderilor de procesare a cárnii. Chisinau, 2018. 312 p.

3. И.Ф. Божков, В.С. Лугкевич и др. Влияние режима труда на заболеваемость с временной утратой трудоспособности табачных производств. B: Гигиена и санитария, 2005, № 1, с. 25-28.

4. С.И. Иванов, Т.И. Бурцева, А.В. Скальный и др. Влияние производственных факторов на здоровье тепло-электроцентралей. B: Гигиена и санитария, 2004, № 4, с. 17-20.

5. Gabriela Chirigiu. Zgomotul - factor nociv. In: Lucrárile Simpozionului „Sáptámána europeaná pentru securitate si sánátate in muncá". Tírgu Mures: Editura Universitátii Petru Maior, 2005, pp. 26-37.

6. Friptuleac Gr., Mesina V. Sánátatea si factorii ocupationali. Chisináu: Bons Offices, 2006. 130 p.

7. Stoia Mihaela. Metodá de evaluare a efectelor ne-specifice induse de zgomotul ocupational asupra lucrátorilor. In: AMT, 2012, vol. II, nr. 3, pp. 25-28.

8. Al ma n si S. Feasibility ofUsing Pedometer-Driven Walking to Promote Phisical Activity, and Improve Health-Related Quality of Live Among Meat Processing Workers. New Zealand, 2014. 228 p.

9. I ndicatii metodice Evaluarea igienicá a factorilor mediul ocupational si a procesul de muncá. Criteriile igienice de clasificare a conditiilor de muncá, nr. 01.1032.3-1 din 10.03.2008, aprobate de Ministerul Sánátátii al Republicii Moldova.

10. Pínzaru Iurie. Factorii de risc profesional la íntre-prinderile de procesare a cárnii. In: Materialele Conferintei nationale de medicina muncii cu participare international, Galati, Romania, 18-21.09.2013, pp. 57-59.

Iurie Pínzaru,

Agentia Nationalá pentru Sánátate Publicá

tel.: 06945553,

e-mail: iurie.pinzaru@ansp,m

Concluzii

1. Mediul ocupational la întreprinderile de prelucrare a cârnii este format dintr-un complex de factori nefavorabili (parametrii microclimatici, iluminatul, nivelul zgomotului) care probabil pot influenta nefast starea de sânâtate a angajatilor.

2. Procesul tehnologic de la întreprinderile de prelucrare a cârnii impune un microclimat cu tempe-raturi joase si umiditate relativâ a aerului ridicatâ, care nu se încadreazâ în limitele normelor sanitare si sunt caracterizate ca nocive (clasa III, gradele 1 si 2).

Bibliografie

1. Friptuleac Grigore, Pînzaru Iurie. Caracteristica igienicâ a factorilor de risc pentru sânâtate la întreprinderile de procesare a cârnii. In: Revista Romana de Medicina Muncii, vol. 64, nr. 1-2, pp. 36-41.

CZU: 615.9:632.95.024.391(478)

percepjiile despre intoxicatiile acute neprofesionale exogene cu pesticide în republica moldova

Cristina STÎNCÂ, Iurie PÎNZARU, Tatiana MANCEVA,

Agentia Nationala pentru Sänätate Publica

Rezumat

Lucrarea datä prezintä o analizä a cazurilor de intoxicatii acute neprofesionale exogene cu pesticide pentru perioada 2011-2018 si estimarea importantei acestora în structura morbiditätii generale. Utilizarea si pästrarea incorectä a pes-ticidelor în conditii habituale constituie una dintreproblemele actuale de sänätate publicä atât la nivel global, cât si la cel national, care pot avea repercusiuni nedorite prin înregistrarea

O