CC BY
10CZU: 616.8+614.8:551.5(498)
afectiunile neurologice ín relatie cu factoriimeteorologici ín contextul unei furtuni violente: studiu de caz la pacientii spitalizati
Cristina PETRESCU1, Dragos Catalin JIANU2, Adriana Mihaela SIMU2,
'Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes,
Timisoara, Románia, 2Spitalul Judetean Clinic de Urgenta Pius Brtnzeu,
Timisoara, Románia
Rezumat
In studiul efectuat ne-am propus sa investigam afectiunile neurologice la pacientii internati in sectia de neurologie (I si II) a Spitalului Judetean Timisoara, in relatie cu factorii meteorologici (temperatura, umiditate, viteza vantului si presiune), in contextul unei furtuni violente care a avut loc in zona de vest a Romaniei la 17 septembrie 2017. Studiul de caz cu utilizarea unei anchete retrospective de sapte zile (15-21.09.2017) a fost realizatpe un esantion format din 43 de pacienti (54,5% femei si 45,5% barbati) internati in sectia de neurologie (I si II), cu obtinerea urmatoarelor rezultate la pacienti: 34,8% - internati la 19.09.2017, 26,8% - varsta 60-70 de ani, 34,9% - accidente vasculare cerebrale (AVC), 24,5% - deficit motor, 33,5% - TA = 140-160 mmHg, 33,5% - frecventa cardiaca = 80-100 batai/minut. Temperatura medie a aerului - 21,20C, umiditatea relativa - 66%, presiu-nea medie - 735,5 mmHg, viteza vantului la rafala - 106,9 km/h s-au inregistrat la 17.09.2017. Doar o asociereslaba s-a inregistrat in relatia AVC - sex (testul Fisher exact = 0,043) si in relatia frecventa cardiaca - viteza vantului la rafala (r=0,377, sig. 0,03). In concluzie, nu s-a constatat o relatie semnificativa statistic intre afectiunile neurologice si factorii meteorologici.
Cuvinte-cheie: afectiuni neurologice, factori meteorologici, furtuna violenta, studiu de caz
Summary
Neurological illnesses related to meteorological factors in the context of a violent storm: case study at hospitalized patients
In the performed study we aimed to investigate neurological diseases in patients admitted into the Neurology Section (I and II), of the County Hospital Timisoara, related to meteorological factors (temperature, humidity, wind velocity and pressure) in the context of a violent storm that happened in the West-Romania on the 17th of September, 2017. The case-study with a 7-day retrospective investigation (15-21.09.2017) was performed on a sample of 43 patients (54,5% females and 45,5% males), admitted into the Neurology Section (I and II) with the following results obtaining regarding patients: 34,8% - admitted on 19.09.2017, 26-8% - 60-70 years; 34,9% - strokes, 24,5% - motor deficit, 33,5% - TA =
140-160 mmHg, 33,5% - heart rate = 80-100 beats/minute. Average air temperature -21,20C, relative humidity - 66%, mean pressure - 735,5 mmHg and wind speed - 106,9 Km/h were recorded on the 17.09.2017. Only a weak association was found in relation stroke - gender (Fisher Test Exact = 0,043) and in relation heart rate - wind speed at gust (r=0,377, Sig. 0,033). In conclusion, there was no a statistically significant relationship between neurological conditions and meteorological factors.
Keywords: neurological disorders, meteorological factors, violent storm, case-study
Резюме
Неврологические заболевания, связанные с метеорологическими факторами в условиях сильной бури: тематическое исследование у госпитализированных пациентов
В проведенном исследовании мы стремились исследовать неврологические заболевания у пациентов, поступивших в неврологическое отделение (I и II) Окружной больницы г. Тимишоара, связанные с метеорологическими факторами (температура, влажность воздуха, скорость ветра и давление) в контексте сильной бури, которая произошла в Западной Румынии 17 сентября 2017 года. Исследование с 7-дневным ретроспективным анкетированием (15-21.09.2017) было проведено на выборке из 43 пациентов (54,5% женщин и 45,5% мужчин), поступивших в неврологическое отделение (I и II) с получением следующих результатов о пациентах: 34,8% поступили 19.09.2017,26,8% - возраст 60-70лет; 34,9%
- с инсультом, 24,5% - с моторным дефицитом, 33,5%
- артериальное давление = 140-160 мм рт.ст., 33,5% -сердечный ритм = 80-100 ударов в минуту. 17.09.2017 были зарегистрированы: средняя температура воздуха
- 21-20°С, относительная влажность - 66%, среднее давление - 735,5 мм рт.ст., скорость ветра - 106,9 км/ч. Только слабая связь была обнаружена в отношении пола и инсульта (Fisher Test Exact = 0,043) и в отношении частоты сердечных сокращений - скорости ветра при порыве (r=0,377, Sig. 0,033). В заключение, не было статистически значимой связи между неврологическими патологиями и метеорологическими факторами.
Ключевые слова: неврологические расстройства, метеорологические факторы, сильная буря, тематическое исследование
Introducere
Afectiunile neurologice reprezinta o problema a sänätätii publice, in mod special la populatia varstni-ca. Etiologia complexa a acestor afectiuni cuprinde, pe langa stilul de viata, conditiile de mediu, factorii genetici si posibilitatea interventiei factorilor meteorologici ca factori declansatori, cu impact imediat sau pe termen lung [1].
Fenomenele de furtunä implicä modificäri ample ale factorilor meteorologici pe termen scurt, modificäri ce afecteazä populatia expusä inainte, in timpul si dupä furtunä. ín acelasi studiu a fost de-monstrat impactul factorilor meteorologici asupra accidentelor vasculare cerebrale cu o intarziere de o zi [1]. Totodatä, intr-un alt studiu s-a demonstrat lipsa de eficientä a utilizärii temperaturii scäzute sub nivelul temperaturii corporale la pacientii aflati in comä pentru o recuperare mai bunä la nivel neuronal [2].
ín studiul efectuat ne-am propus drept scop sä investigäm afectiunile neurologice la pacientii internati in sectia de neurologie (I si II) a Spitalului Judetean Timisoara (Romania) in relatie cu factorii meteorologici (temperaturä, umiditate, viteza van-tului si presiune), in contextul unei furtuni violente care a avut loc in zona de vest a Romaniei la 17 septembrie 2017.
Material si metode
t
Studiul a fost efectuat pe un esantion format din 43 de pacienti (54,5% femei si 45,5% bärbati, cu varsta in limitele 21-88 de ani) internati in sectia de neurologie a Spitalului Judetean Clinic de Urgentä Pius Brfnzeu din or. Timisoara, Romania. Metoda uti-lizatä a fost studiul de caz cu aplicarea unei anchete retrospective de sapte zile (15-21.09.2017) si folosi-rea evidentelor primare ale sectiei de neurologie (I si II). Accesul la evidentele primare a fost posibil in urma obtinerii acordului directorului Spitalului Pius Brfnzeu si al sefilor de sectie. Datele individuale ale pacientilor erau deja colectate cu acordul acestora de utilizare a datelor personale in scopul prelucrärii statistice.
De asemenea, am solicitat si am obtinut acordul Comisiilor de eticä ale Spitalului Judetean si al Universitätii de Medicinä si Farmacie Victor Babes din Timisoara pentru desfäsurarea studiului si securizarea datelor personale. Prelucrarea statis-ticä a datelor s-a realizat cu ajutorul programului SPSS20 (regresie logisticä binarä, testul chi pätrat si corelatia Pearson in functie de variabile: nominale sau scor).
Rezultate obtinute
Principalele rezultate referitoare la pacientii internati in sectia de neurologie (I si II) se referä la: grupele de varstä, distributia pacientilor in functie de ziua internärii, distributia acestora in functie de variabilele functionale (tensiune arterialä, frecventä cardiacä), distributia lor in functie de simptomele
prezentate la internare si în functie de diagnosticele principale stabilite în sectia de neurologie (I si II).
Astfel, 26,8% din pacienti au avut vârsta de 6070 de ani. 15,9% pacienti au fost internati la data de 17.09.2017, acelasi procent - la 18.09.2017, iar 34,8% pacienti - la 19.09.2017.
În ceea ce priveste parametrii functionali, 36% din pacienti au avut tensiunea arterialä (TA) cu valori cuprinse în limitele 120-140 mmHg, iar 33,5% - cu TA de 140-160 mmHg. O cotä de 48,4% pacienti au avut frecventa cardiacä în limitele 60-80 bätäi/minut si 33,5% - între 80 si 100 bätäi/minut.
Principalele motive ale internärii în sectia de neurologie au fost: deficitul motor la 24,5% pacienti si vertijul la 22%. Principalele diagnostice înregistrate la externare au fost: accident vascular cerebral (AVC) la 34,9% pacienti si infarct cerebral la 25% (v. figura).
Valorile medii ale factorilor meteorologici înregistrati în data de 17 septembrie 2017 au fost: temperatura medie - 21,20C, umiditatea relativä -66%, presiunea medie - 735,5 mmHg, viteza medie a vântului - 19,08 km/h. Viteza vântului la rafalä în aceeasi zi a fost de 106,9 km/h.
Nu am identificat o relatie între principalele diagnostice stabilite (AVC si infarct cerebral) si factorii meteorologici luati în considerare de-a lungul celor sapte zile ale studiului.
Testul chi pätrat a fost slab semnificativ în cazul relatiei accidentelor vasculare cerebrale cu sexul per-soanei (x2=4,13, testul Fisher exact = 0,043, y=0,583, sig.=0,036, sexul masculin prezentând mai frecvent accidente vasculare cerebrale). De asemenea s-a înregistrat o asociere slabä între frecventa cardiacä si viteza vântului la rafalä (r=0,377, S=0,033).
Discutii
În studiul efectuat este abordatä relatia dintre afectiunile neurologice întâlnite la bolnavii internati în perioada 15-21 septembrie 2017 si factorii meteorologici la care pacientii au fost expusi în acest interval de timp (înainte, în timpul si dupä furtuna din 17 septembrie 2017). Nu s-a constatat existenta unei relatii semnificative statistic între variabile, desi metodologia statisticä a fost extinsä si au fost luate în consideratie toate variabilele analizate. Singurele asocieri au fost gäsite între accidentele vasculare cerebrale si sexul pacientului si între frecventa cardiacä si viteza vântului la rafalä.
Într-un alt studiu a fost gäsitä o relatie sem-nificativä statistic între factorii meteorologici si accidentele vasculare cerebrale, dar cu combinarea celor doi factori, temperaturä si umiditate - indicele termohidrologic în aprecierea acestei asocieri [2]. Iar
in alt studiu s-a demonstrat existenta unui pattern al variatiei sezoniere si lunare in producerea hemora-giilor anevrismale subarahnoidiene [3]. Totodatä, in alte cercetäri sunt mentionate rolul valorilor scäzute sau crescute ale umiditätii relative in influentarea aparitiei AVC [4] sau rolul variatiei temperaturii fatä de ziua precedentä si a presiunii zilnice in aparitia AVC [5]. O posibilä explicatie ar fi perioada scurtä de analizä, desi variatia factorilor meteorologici in conditii de furtunä a fost mare.
O limitä a acestui studiu o constituie faptul cä este unul observational.
Concluzii
Asadar, nu s-a constatat o relatie semnificati-vä statistic intre afectiunile neurologice si factorii meteorologici. Existä o asociere intre AVC si sexul persoanei, acestea fiind mai frecvente la bärbati. Existä o corelatie slabä intre viteza vantului la rafalä si pulsul (FC) pacientilor.
Grape de värstä la pacienta Distributia zilmcä la pacientii
inlei riali (%) internati (%) in sectia
^ Neurologie
25 | 40
20 I ■ ■ 30
Ii
J ■
-> &
.Ii
20 10
I I I I I I
Distributiv pacientilor (%) in Distributia pacientilor (%) in
funetie de tensiunea arterialä ftmetie de freeventa cardiaca
40 60
30 || .10
20 ■ ■ 40
2 ■ I I ■
30
™ 20
v>&> 10
xT x^ xT x^ xT
^ c/ O^ o
CT >0' ^ 47-60 60"80 s°-100 100-103
V V V b/min b/min b/min b/min
Prmcipalele diagnostice (%) Prmcipalele simptome (%)
la pacientii internati gäsite ca motive ale internárii
40 30
30 ■ 25
20 . ■ ■ 15
I I I . I lll.-l.
10
I I
S * / </ *
Grupele de varstá, evolutia zilnicá a internárilor, indicatorii functional'! (tensiune arterialá, puls), principalele diagnostice si simptome la internarea pacientilor (%) fn sectia de neurologie (I, II), fn perioada 15-21 septembrie 2017
Bibliografie
1. Mukai T., Hosomi N., Tsunematsu M., et al. Various meteorological conditions exhibit both immediate and delayed influences on the risk of stroke events: The HEWS-stroke study. In: PLoSOne, 2017; nr. 12(6): e0178223. Doi: 10.1371/journal.pone.0178223
2. Kirkegaard H., Soreide E., de Haas I., et al. Targeted temperature management for 48 vs 24 hours and neurologic outcome after out-of-hospital cardiac arrest. In: JAMA, 2017, nr. 318(4), pp. 341-350. Doi: 10.1001/jama.2017.8978
3. Han M.H., Kim J., Choi K.S., et al. Monthly variations in aneurysmal subarachnoid hemorrhage incidence and mortality: Correlation with weather and pollution. In: PLoS One, 2017; nr. 12(10): e0186973. Doi: 10.1371/ journal.pone.0186973
4. Slatina E., Music M., Babic N., et al. Correlation between change in air humidity and the incidence of Stroke. In: Mater. Sociomed., 2013, nr. 25(4), pp. 242-245. Doi: 10.5455/msm.2013.25.242-245
5. Lim J.S., Kwon H.M., Kim S.E., et al. Effects of temperature and pressure on acute Stroke incidence assessed using a Korean nationwide insurance database. In: J. Stroke, 2017, nr. 19(3), pp. 295-303. Doi: 10.5853/ jos.2017.00045
Cristina Petrescu, conferentiar, doctor, e-mail: cpetrescu64a@yahoo.com
of a complex of professional risk factors: an unfavorable microclimate, an increased level of noise and insufficient lighting. The assessment of temperature indicators, relative air humidity, lighting and noise at the workplace indicates their noncompliance with hygiene norms in 54,8%, 84,0%, 42,7% and 31,8%, respectively.
Keywords: meat processing enterprises, occupational risk factors, working environment, unfavorable microclimate, increased noise level, insufficient lighting
Резюме
Особенности профессиональных факторов риска производственной среды мясоперерабатывающих предприятий
В результате научных исследований установлено, что производственная среда на мясоперерабатывающих предприятиях состоит из комплекса профессиональных факторов риска неблагоприятного микроклимата, повышенного уровня шума и недостаточного освещения. Оценка температурных показателей, относительной влажности воздуха, освещения и шума на рабочем месте указывает на их несоответствие в 54,8%, 84,0%, 42,7 и 31,8%, соответственно.
Ключевые слова: мясоперерабатывающие предприятия, профессиональные факторы риска, производственная среда, неблагоприятный микроклимат, повышенный уровень шума, недостаточное освещение
CZU: 613.62:637.52
particularitAtile factorilor de risc profesionali din MEDIUL ocupational de la intreprinderile de PRELUCRARE a carnii
Iurie PINZARU,
Agentia Nationals pentru Sanatate Publics
Rezumat
In urma cercetarilor stiintifice s-a stabilit ca mediul ocupational la intreprinderile de prelucrare a carnii este format dintr-un complex de factori de riscprofesionali: microclimat nefavora-bil, nivel sporit de zgomot si iluminare insuficienta. Evaluarea indicatorilor temperaturii la locurile de munca ale angajatilor denota necorespunderea lor in 54,8% cazuri, ai umiditatii relative a aerului - in 84,0%, ai iluminarii - in 42,7%, ai zgomotului - in 31,8% cazuri.
Cuvinte-cheie: intreprinderi deprelucrare a carnii, factori de risc profesionali, mediu ocupational, microclimat nefavorabil, nivel sporit de zgomot, iluminare insuficienta
Summary
Occupational risk factors feature of the meat processing enterprises working environment
As a result of scientific research, it was established that the working environment at meat processing enterprises consists
Introducere
Dupä aproape 30 de ani de la proclamarea independentei Republicii Moldova, in economia tärii s-au realizat mai multe reforme, inclusiv in ramura industriei alimentare, care include si intreprinderile de prelucrare a cärnii (ÍPC).
Ca si in alte ramuri ale economiei, si la ÍPC factorii de risc profesionali din mediul ocupational actioneazä däunätor asupra stärii de sänätate a angajatilor.
Determinarea factorilor de risc din mediul ocupational la intreprinderile de prelucrare a cärnii are o importantä igienicä majorä pentru mentinerea stärii de sänätate a angajatilor si elaborarea mäsurilor de ameliorare a conditiilor de muncä [1, 2, 6, 10]. Actiunea acestor factori asupra stärii de sänätate a angajatilor a fost studiatä cu mici exceptii, dat fiind faptul cä industria de prelucrare a cärnii nu ar pre-zenta un pericol iminent, comparativ cu industria chimicä, atomoelectricä, a tutunului etc. [3, 4].
Cercetätorul S. Almansi (2014) din Noua Zee-landä constatä cä conditiile de muncä necorespun-zätoare de la ÍPC conduc la aparitia unor boli ale sistemului musculo-scheletic si au un impact negativ asupra sänätätii, calitätii vietii angajatilor, contribuie la sporirea costurilor pentru asistenta medicalä [8].
