CC BY
6Lucia CHIRCÄ,
IMSP Policlinica Asociatiei Curativ-Sanatoriale §i de Recuperare a Cancelariei de Stat
Summary
The particularities of evolution of chronic diseases in persons from the Republic of Moldova, who participated in liquidation of the consequences of the Chernobyl Accident
Moldovan citizens, who have participated in the liquidation of the consequences of the Chernobyl accident, were in contact with harmful factors for several times before being taken to the affected area. Still, there is showed an increase of chronic diseases to the targeted population. The contribution of the ionizing radiation to this increase can not be separated from the contribution of other harmful factors. In this context it is important to monitor the quota nominated population.
Key-words: ionizing radiation, chronic diseases, evolution.
Резюме
Oсобенности течения хронических заболеваний у лиц из Республики Молдова, участвовавших в работах по ликвидации последствий аварии на Чернобыльской АЭС
Лица из Республики Молдова, участвовавшие в работах по ликвидации аварии на Чернобыльской АЭС, были уже многократно в контакте с другими вредными факторами, до пребывания в пораженной зоне. Отмечается постоянный рост числа хронических заболеваний у данного контингента. В динамике этого процесса нельзя отделить роль ионизирующей радиации от других вредных факторов. В этом контексте, очень важно дальнейшее наблюдение за этим контингентом.
Ключевые слова: ионизирующая радиация, хронические заболевания, динамика.
Actualitatea temei
Globul pâmântesc este înconjurat de un anumit mediu radioactiv. Pâmântui însu§i s-a format, conform unor deductii, în urma unei explo-zii radioactive §i fondul de radiatie are un nivel admis pentru evolutia a tot ce e viu pe Terra. Se §tie cä fondul natural de radiatie ionizantä este de origine cosmicä §i de origine teluricä. Prima ajunge la Pâmânt din spatiul interstelar, iar cea de a doua este mentinutä de elementele radioactive ale rocilor din scoarta teresträ.
Henry Becquerel, descoperind radioactivitatea în anul 1855, nici n-a intuit cä pune bazele unei noi ere - erei de utilizare a surselor de radiatie artificialä în activitatea omului. Treptat radioactivitatea a fost aplicatä în multe domenii, în special, în cel energetic. Energia electricä, dobänditä din cea nuclearä, este relativ ieftinä, din care motiv pe glob au fost construite peste 440 de centrale atomoelectrice. Moldova este mconjuratä de opt centrale de acest gen. De§¡ protectia utilizärii acestei energii este bine gänditä, constructia centralelor atomoelectrice §i, mai ales, accidentele de la acestea contribuie la creçterea nivelului de radiatie în mediul mconjurätor.
Accidentul de la 26 aprilie 1986 a fost unul dintre cele mai mari de pe glob §i a influentat nivelul fondului de radiatie în spatii deosebit de mari.
În primävara anului 1986, în Republica Moldova s-a creat o situatie ecologicä dificilä. Fluviul Nistru, care este artera principalä de alimentare cu apä potabilä a unei mari pärti din teritoriul republicii, mcä nu-§i purificase apele de chimicalele revärsate în urma avariei produse la mij-locul anilor '70 la un rezervor enorm de chimicale din or. Strâi (Ucraina). Continutul erbicidelor, pesticidelor §i de§eurilor complexurilor mari de vite în sol depä§ea cu mult normele sanitare. La toate acestea s-a adäugat §i accidentul de la CAE Cernobâl, produs la 26 aprilie 1986, cu toate consecintele negative asupra acestei palme de pämânt.
Din cele expuse mai sus reiese cä cetätenii din R. Moldova, trimiçi la lucrärile de lichidare a consecintelor avariei de la CAE Cernobâl, erau deja afectati de mai multi factori nocivi.
Tineri înrolati în Armata Sovieticä §i o parte a rezervi§tilor mobiliza-ti, chipurile, pentru ni§te aplicatii militare, au fost trimi§i la CAE Cernobâl, nefiind informati cu privire la situatia realä a lucrurilor. Din Moldova au fost mobilizate peste 3000 de persoane cu vârsta între 18 §i 50 de ani (adicä cea mai fertilä §i aptä de muncä) pentru participare la lucrärile de lichidare a consecintelor avariei. Circa 2500 au fost mobilizati în primii doi ani, când era cel mai înalt nivel de radiatie ionizantä. Douä treimi dintre ei au lucrat în imediata apropiere de reactor.
Întorçi la ba§tinä, participant la lucrärile de lichidare a consecintelor avariei de la Cernobâl (PLCAC) au avut de înfruntat multiple probleme, în primul rând, legate cu încadrarea în câmpul muncii. Paralel, începuse perioada marilor schimbäri în toate fostele republici ale URSS §i fiecare tarä a rezolvat aceste probleme dupä scenarii diferite.
În Republica Moldova, problema asistentei medicale acordate PLCAC a fost rezolvatä în cel mai eficient mod posibil la acea perioadä.
Din luna decembrie 1990, PLCAC au fost arondati la institutiile medicale ale Asociatiei Curativ-Sanatoriale §¡ de Recuperare a Cancelariei de Stat din R. Moldova (ACSR CS RM). Trebuie de mentionat cá PLCAC, inainte de a fi du§i in zone cu radiatie sporitá, n-au fost supu§i unui control medical pentru a verifica nivelul lor de sánátate (lucru strict necesar in asemenea si-tuatii). Aceste persoane au inscrise in livretul militar dozele de radiatii ionizante acumulate la lucrárile respective, care de fapt sunt mult mai scázute fatá de dozele reale la care au fost supuse.
ín anul 1991 au fost intocmite actele de eviden-tá, fiind verificatá starea sánátátii PLCAC. Volumul controlului medical a fost reglementat de ordinul de dispensarizare a populatiei de la acea perioadá §i de Regulamentul de sistematizare a programelor de sáná-tate ale PLCAC, adoptat in or. Obninsk (Rusia). ín urma unui control complex, au fost structurate grupurile de supraveghere: persoane cu factori de risc §i persoane cu maladii cronice. Persoane sánátoase in randurile PLCAC nu erau. ín prezent dispunem de o structurare depliná a §irului de patologii ale contingentului vizat.
Material fi metode
În articolul de fatá sunt expuse rezultatele studiului evolutiei maladiilor cronice, înregistrate în anii 1995-2010 la PLCAC, pentru a evalua unele particularitáti ale acestora. În acest scop, a fost creat un lot al PLCAC în numár de 800 de persoane cu domiciliul în or. Chi§ináu, bárbati cu vârsta de 43-63 de ani. Grupul de control a fost compus din 200 de pacienti, bárbati de aceeaçi vârstà, care n-au avut contact cu radiatiile ionizante.
În grupul cercetat, în anul 1995 au fost înregistrate în total 2197 de maladii (2746,25%o), în 2010 - 4338 (5422,5%) maladii, dintre care boli cronice în 1995 - 2139 (2673,75%), iar în 2010 - 4248 (5310%) cazuri. Maladiile organelor interne au constituit, res-pectiv, 1061 (1326,25%) §i 1633 (2041,25%) cazuri; cele ale aparatului nervos central - corespunzátor 243 (303,75%) în 1991 §i 851 (1063,75%) în 2010, iar cele endocrine - 175 (218,75%) în 1991 §i 374 (467,5%) în 2010 (tabelul 7).
Tabelul 1
Structura maladiilor cronice înregistrate la PLCAC
Nr. Maladii 7995 2070
d/o c.a. %% c.a. %
I. Patologii ale sistemului cardiovascular
1 Hipertensiune arterialá esentialá 68 85,0 297 371,25
2 Cardiopatie ischemicá fárá hipertensiune arterialá 28 35,0 143 178,75
3 Cardiopatie ischemicá cu hipertensiune arterialá 29 36,25 30 37,5
4 Miocardiopatii (dishormonale, dismetabolice) 4 5,0 97 121,25
II. Patologii ale sistemului digestiv
5 Boalá ulceroasá a stomacului §i a duodenului 48 60,0 168 210,0
6 Gastrite cronice 63 78,75 121 151,25
7 Colecistopatii 140 175,0 185 231,25
8 Litiazá biliará 6 7,5 25 31,25
9 Hepatite cronice 97 121,25 208 260,0
10 Ciroze hepatice 2 2,5 5 6,25
11 Pancreatite cronice 10 12,5 114 142,5
III. Patologii ale sistemului osteoarticular
12 Osteoartroze deformante 31 38,75 159 198,75
13 Spondiloartrite anchilozante 3 3,75 2 2,5
14 Artritá reumatoidá 0 2 2,5
IV. Patologii ale sistemelor urinar §i respirator
15 Pielonefrite cronice 19 23,75 61 76,25
16 Bronçite cronice 37 46,25 101 126,25
V. Patologii ale sistemului endocrin
17 Maladiile glandei tiroide 129 161,25 270 337,5
18 Diabet zaharat 45 56,25 101 126,25
VI. Patologii ale sistemului nervos
19 Distonii vegetovasculare 480 600,0 4 5,0
20 Patologii cerebrovasculare 216 270,0 796 995,0
21 Spondilopatii 13 16,25 43 53,75
22 Sechele ale leziunilor traumatice 5 6,25 12 15,5
A fost studiat, în special, spectrul maladiilor cronice ale organelor interne mai frecvent întâlnite (tabelul 2).
Tabelul 2
Dinamica afectiunilor pe parcursul anilor 1995-2010
Nr. d/o Denumirea maladiilor 1995 2010
Nr. de cazuri la PLCAC % la PLCAC Nr. de cazuri în grupul de control % în grupul de control Nr. de cazuri la PLCAC % la PLCAC Nr. de cazuri în grupul de control % în grupul de control
1 Maladiile sistemului cardiovascular 129 12,1 1б B 527 32,3 45 2B
2 Bolile tractului digestiv 3бб 34,4 31 15,5 B26 50,б б3 3B,5
3 Maladiile aparatului locomotor 34 3,2 4 2 1б3 10 9 4,5
4 Maladiile aparatului respirator 37 3,4 3 1,5 101 б,2 б 3
Datele din tabelul nr. 2 ne demonstreazä dinamica afectiunilor cardiovasculare, gastrologice, ale apa-ratelor locomotor §i respirator. Analizând morbiditatea prin maladii ale organelor interne în perioada de 15 ani, vedem cä patologia cardiovascularä a crescut de la 129 pânâ la 527 cazuri (de la 12,1% la 32,3%) din nu-märul total de maladii ale organelor interne; patologia tractului digestiv a crescut de la 366 la 826 cazuri (de la 34,4% la 50,6%); patologia aparatului locomotor a sporit de la 34 la 163 cazuri (de la 3,2% la 10,0%); ma-ladiile aparatului respirator s-au triplat la numär, de la 35 la 101 cazuri, msä procentual din numärul total al maladiilor organelor interne crescând dublu.
Rezultate fi discutii
Se poate conchide cä bolile cardiovasculare au crescut aproape de 3 ori, cele ale tractului digestiv - de 2 ori, ale aparatului locomotor - de 4,7 ori, iar ale celui respirator s-au triplat.
În grupul de control ace§ti indici sunt urmätorii: maladiile cardiovasculare au crescut de 2,8 ori, ale tractului digestiv - de 2,5 ori, ale aparatului locomotor §i ale celui respirator s-au dublat. Clasamentul maladiilor cronice la PLCAC din or. Chi§inäu este urmätorul: I loc îl detin bolile organelor interne; al
II loc îl ocupä maladiile sistemului nervos central, 92% apartinând patologiei cerebrovasculare; locul
III revine bolilor endocrine, patologiei glandei tiroi-de revenindu-i 35%. Aceastä clasare este valabilä §i pentru pacientii din întreaga republicä.
Speciali§tiï din institutiile ACSR CS colaborea-zä permanent cu speciali§tii de profil din alte täri (Ucraina, Belarus, Rusia). Datele relatate mai sus sunt discutate la diferite întruniri internationale §i corespund, în mare parte, cu cele prezentate de colegii din alte state.
A fost constatat faptul cä circa 98% din pacienti suportä cefalii, în 78% cazuri persistä sindromul asteno-vegetativ §i o depresie u§oarä a testelor imunolo-gice în circa 60% din cazuri. Tabloul clinic al maladiilor are o paletä foarte largä de manifestäri - de la forme asimptomatice pânä la forme severe, ceea ce impune consultatia §i evidenta la specialen de profil: neuro-log, endocrinolog, gastrolog, ftiziopulmonolog, medi-cul de boli contagioase, psihiatru, urolog etc. O treime dintre pacienti suferä de 2-3 boli, iar douä treimi - de 4-6 maladii asociate. Multitudinea maladiilor asociate §i evolutia lor impun un tratament medicamentos complex de duratä. Medicatia este nespecificä §i ajus-tatä la faza maladiei §i la sindroamele instalate.
Cre§terea spectaculoasä în ace§ti ani a maladiilor degenerative (osteoartrozä primarä), a bolilor cardiovasculare §i ale tractului digestiv, ale sistemului nervos central §i celui endocrin la PLCAC sugereazä ideea cä radiatia ionizantä are contribuée la acest capitol. Astfel, monitorizarea trebuie continuatä, luând în calcul cä persistä §i multi alti factori nocivi (säräcia, fumatul, alcoolul etc.). 70% din toti PLCAC sunt din pätura social vulnerabilä, 78% sunt fumätori.
Monitorizarea acestor patologii pe parcursul a 15 ani a condus la identificarea unor modificäri specifice în evolutia maladiilor cronice instalate la PLCAC, §i anume: majoritatea bolilor decurg cu un sindrom astenic mai mult sau mai putin pronuntat, datele de laborator denotä unele depresii ale testelor imunologice, în timp ce în grupul de control sindromul astenic se întâlneçte mai rar.
Concluzii
1. PLCAC, cetäteni ai Republicii Moldova, mcä îna-inte de plecarea în zona cu radiatie sporitä au fost deja supu§¡ efectului mai multor factori nocivi.
2. Maladiile cronice sunt în continuä creçtere §i evolueazä în asociatie cu un sindrom astenic.
3. La aceste persoane se atestä o depresie a tes-telor imunologice.
4. La PLCAC se observä tendinta de instalare a maladiilor caracteristice pentru o värstä mai maintatä.
5. Este dificil de a delimita efectul radiatiei ionizante de efectul altor factori nocivi.
6. Starea socialä precarä influenteazä negativ asupra evolutiei maladiilor cronice.
Bibliografie
1. Chircä L., Structura morbiditàtii dispensarizarea persoanelor supuse actiunii radiatiei ionizante în urma avariei de la CAE Cernobâl, în Materialele conferintei internationale §tiintifico-practice„Cercetàri radiationale în República Moldova", Chijinäu, 2000.
2. Абдулина А.А., Комарли З.П., Киргизский НИИ онкологии и радиологии, Бишкек, Кыргыстан, 2-ая международная конференция, 1998.
3. Александровский И.А., Социально-стрессовые нарушения у пораженных на аварии в Чернобыле, Киев, 1998.
4. Деревянко Л.П., Эффект экономических вредных факторов на человеческий организм и способы защиты.
Lucia Chircá, §ef sectie PLCAC, IMSP Policlinica Asociatiei Curativ-Sanatoriale §i de Recuperare a Can-celarieí de Stat; tel serv. 25-15-32; mob. 069149209; e-mail: lucia_chirca@mail.ru
Prezentat la 23.03.2011
