CC BY
8SÂNÂTATE PUB LI C Â
Grigore PAUN, Corina MORARU, Victor SCORTESCO, Evgheni VASILIEV,
Asociatia Curativ-Sanatorialâ çi de Recuperare a Cancelariei de Stat
Summary
Management of medical aid provided to participants at the Chernobyl Atomic Electric Power Station catastrophe consequences liquidation
The Chernobyl nuclear disaster is a bleeding wound. This fact is confirmed by the health condition of the participants at the AEP Chernobyl catastrophe consequences liquidation. It is expressed by the increase of the number of chronic diseases and cancer. The multitude of associated diseases diagnosed in these patients and evolution of such diseases implies the need to apply a complex long-term and expensive medical treatment.
Key-words: morbidity, invalidity, mortality, ionizing radiation, Chernobyl nuclear power station catastrophe.
Резюме
Организация медицинской помощи участникам ликвидации последствий аварии на Чернобыльской АЭС
Чернобыльская катастрофа остается кровоточащей раной, что подтверждается состоянием здоровья участников ликвидации последствий на Чернобыльской атомной станции, значительным увеличением числа хронических и онкологических заболеваний. Множество сопутствующих заболеваний, диагностированных у этих пациентов, и их эволюция требуют комплексного долгосрочного и дорогостоящего медикаментозного лечения.
Ключевые слова: заболеваемость, инвалидность, смертность, ионизирующее излучение, катастрофа на Чернобыльской атомной станции.
Actualitatea temei
ín urmá cu 25 de ani, pe data de 26 aprilie 1986, al patrulea reactor al Centralei Atomoelectrice (CAE) de la Cernobál a explodat, transformándose intr-un monstru care a curmat suflete §¡ a fácut din viata unor oameni un adevárat co§mar. Conform scalei international de evaluare a evenimentelor de la centralele nucleare, catastrofa de la Cernobál este calificatá ca un accident de cel mai inalt nivel - al §aptelea.
ín timpul exploziei au fost eliminate peste 40 de elemente radioactive, cu o activitate sumará de circa 300 milioane Ci. ín primele 2 luni dupá accident pericolul principal provenea de la izotopul iod-131, cu o perioadá de dezintegrare scurtá. Ulterior poluarea radioactivá a fost determinatá de izotopi cu perioada de dezintegrare lungá: cesiu-134 §i cesiu-137. Strontiul-90 §i plutoniul-239 au fost detectati doar in limitele zonei de 30 de km din jurul Centralei Nucleare.
Dupá impactul de la Cernobál s-a creat un nor de radiatii, care s-a ráspándit pe un teritoriu cu o suprafatá de circa 150.000 km2, acope-rind Ucraina, Republica Belarus, Federatia Rusá §i alte state din Europa, inclusiv teritoriul Republicii Moldova. Explozia a condus la decesul a 60.000 de persoane, ca urmare a afectiunilor provocate de radiatii, avánd un efect direct asupra a mai mult de patru milioane de persoane. Tragedia de la Cernobál este consideratá un dezastru continuu, iar terenurile de pe o suprafatá de circa 70 de kilometri sunt considerate ostile vietii pentru sute de ani de acum incolo. Ora§ul Cernobál, situat la 20 de kilometri de centralá, este §i el pustiu.
Din Republica Moldova, la lichidarea consecintelor avariei de la CAE Cernobál au participat peste 3000 de cetáteni cu vársta intre 18 §i 50 de ani, media fiind de 29,7±0,1 ani. Din numárul total de participanti, 93,3% au fost bárbati §i 6,7% - femei.
Material $i metode
ín scopul aprecierii volumului asistentei medicale acordate par-ticipantilor la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobál (PLCAC), a fost studiat nivelul morbiditátii (incidenta §i prevalenta), invaliditátii §i mortalitátii contingentului vizat. De asemenea, au fost apreciate ne-cesitátile in tratament spitalicesc §i balneosanatorial ale PLCAC.
Rezultate $i discutii
Actualmente pe teritoriul RM se aflá 2675 de persoane care au avut de suferit in urma avariei, 1412 in raioanele republicii §i 863 - in mun. Chi§ináu, dintre care: 302 au participat la lucrárile de lichidare a consecintelor avariei de la Cernobál in anul 1986; 294 - in 1987; 174 - in 1988; 23 in 1989 §i 3 in 1990; 767 sunt bárbati, 46 - femei. 78,5% din PLCAC sunt in vársta aptá de muncá.
Conform Ordinului Ministerului Sánátátii nr. 330 din 13.12.1990 Des-pre ameliorarea asistentei medicale acordate persoanelor care au participat la lichidarea urmárilor catastrofei de la CAE Cernobál refugiatilor din zona
SÄNÄTATE PUBLICÁ
de 30 km, se acordä asistentä medicalä contingentu-lui vizat in cadrul Asociatiei Curativ-Sanatoriale §i de Recuperare a Cancelariei de Stat (ACSR CS).
Persoanele cu domiciliul in mun. Chi§inäu se aflä la evidentä dispensarä in policlinica ACSR CS, unde li se acordä asistentä medicalä in volum complet: primarä, specializatä §i de recuperare. Pacientii din raioane sunt la evidentä la locul de trai §i bene-ficiazä de asistentä consultativä la specialen din cadrul ACSR CS, de toate investigatiile de care dispune Asociatia, inclusiv spitalizarea in IMSP Spitalul Republican al ACSR CS. ín policlinicä functioneazä cabinetul medical pentru PLCAC cu doi medici-in-terni§ti. Toti PLCAC sunt la evidentä dispensarä §i sunt structurati in 2 grupe: I) cu factori de risc; II) cu maladii cronice. Factorii de risc in contingentul vizat sunt: consecintele tardive ale radiatiei ionizante §i factori stresanti, inclusiv social-nefavorabili.
Evaluarea influentei radiatiei ionizante asupra patogenezei maladiilor la PLCAC este destul de dificilä. Programul de control medical in policlinicä cuprinde vizita obligatorie o datä in an la internist, neurolog, endocrinolog, oftalmolog, chirurg, ORL-ist, urolog/ginecolog, dermatolog, stomatolog §i exami-näri de laborator §i instrumentale: hemoleucograma §i trombocitele, urograma, glicemia, ECG, ecografia organelor interne §i a glandei tiroide, EEG, in baza cärora se intocmesc programele de recuperare.
Analiza nivelului morbiditätii PLCAC denotä faptul cä pe parcursul anilor 2007-2010, datoritä bunei monitorizäri, a tratamentului oportun §i adecvat, nivelele incidentei §i prevalentei sunt in descreyere. Astfel, in anul 2007 incidenta generalä a fost de 869,8%o, scäzand in 2008 la 591,40%o, in 2009
- 566,3%, ajungand in 2010 la 532,8%. Similar, pre-valenta inregistratä la PLCAC pe parcursul anilor de referintä a fost in descreyere: 2007 - 5559,0%; 2008
- 4810,9%; 2009 - 4340,5%; 2010 - 4649,9%.
Structura morbiditätii dupä incidentä, pe parcursul anilor monitorizati, a suferit schimbäri nesemnificative, pe primul loc situandu-se maladiile sistemului respirator in toti cei patru ani (tabelul 1).
Tabelul 1
Structura incidentei PLCAC dupa cele mai frecvente nozologii, pe parcursul anilor 2007-2010 (%o)
Structura prevalentei, pe parcursul anilor 20072010, de asemenea a suferit schimbäri structurale nesemnificative, primul loc fiind constant çi detinut de maladiile sistemului digestiv. Al doilea loc în anul 2007 a fost ocupat de bolile sistemului nervos cu 755%, micçorându-se spre anul 2010 la 512,5% çi cedând locul afectiunilor sistemului cardiovascular (tabelul 2).
Tabelul 2
Structura prevalentei PLCAC, dupa cele mai frecvente nozologii, pe parcursul anilor 2007-2010 (%o)
Nr. d/o Maladia 2007 2008 2009 2010
1 Bolile ap. digestiv 1153,5 1006,1 1048,0 1126,6
2 Bolile sistemului nervos 755,5 540,2 504,7 512,5
3 Maladiile ap. circulator 611,8 673,1 500,0 525,7
4 Bolile ochiului 598,2 496,3 439,1 422,9
5 Tulburäri mentale çi de comportament 561,4 554,0 433,3 421,2
6 Maladiile endocrine 496,3 483,4 428,4 452,8
Deçi pentru efectuarea examenelor medicale, a tratamentului çi a programului de recuperare se fac cheltuieli enorme, invaliditatea este la un nivel înalt, cazuri de msänäto§ire completä nu au fost în-registrate. Pe parcursul anilor 2007-2010, în cadrul CEMV au fost acordate primar în 28 de cazuri diferite grade de invaliditate; celorlalti pacienti li se confirmä repetat gradele de invaliditate. În prezent au grad de invaliditate 2224 de persoane, sau 859,3% (vezi figura).
Nivelul mortalitätii pe parcursul anilor 20072010 a fost, respectiv, de 13,4%, 9,84%, 23,2% çi 15,2%. Conform cauzei decesului, pe primul loc s-a situat cancerul, dupä care a urmat insuficienta cardiovascularä. Din numärul total de decedati, persoanelor în vârsta aptä de muncä le revine cota medie pe patru ani de 47,06%.
Tratamentul spitalicesc, în majoritatea cazu-rilor, se acordä în cadrul IMSP Spitalul Republican al ACSR CS, rareori în spitalele raionale (pentru pacientii din raioane) çi la necesitate - în centrele specializate republicane. Spitalizarea de urgentä se efectueazä în modalitatea stabilitä, iar cea planifi-catä - conform regulamentului de spitalizare. La acest compartiment se conlucreazä cu medicii din raioanele republicii, responsabili de PLCAC, cu care se coordoneazä data spitalizärii çi sectia solicitatä, astfel pacientii din raioanele republicii se spitalizea-zä în ziua adresärii. N-au fost cazuri de întârzieri ori refuzuri de spitalizare.
Nr. d/o Maladia 2007 2008 2009 2010
1 Bolile ap. respirator 286,2 119,5 132,3 102,7
2 Bolile urechii 170,7 101,2 60,9 60,9
3 Maladiile pielii 106,8 69,5 37,5 54,9
4 Bolile infectioase çi cele parazitare 66,3 34,9 34,5 74
5 Maladiile endocrine 51,6 36,2 65,6 47,8
6 Bolile ochiului 38,0 52,4 91,3 45,3
SÁNÁTATE PUBLICÁ
Nivelul invaliditátii PLCAC conform gradelor (%o)
iooo 9oo 8oo
700 600 500 400 300 200 100 o
381.6
848,3
T53
127,8120,4126,8
7348
728 7
186,7
130 6
104,5
637,3
Gradul I
Gradul II
23 12 3 27,9 Gradul III Cu termen Färä termen
802,4
TotaI
I Pe republicá
j mun. Chi§ináu
Pe parcursul anilor 2007-2010, în cadrul IMSP SR ACSR CS au fost spitalizati 3611 pacienti din categoria PLCAC, media anualá fiind de 920,75±12,3 persoane §¡ de 5B01±9,B zile/pat. Durata tratamentului spita-licesc pentru aceastá categorie de bolnavi este mai mare, comparativ cu ceilalti pacienti, §i constituie în medie 10,6±0,3 zile. Circa У (25,6%) din numárul total de pacienti internati au fost tratati în sectia de neurologie. În sectiile terapeutice au fost internati 17,1% din pacientii PLCAC, iar în sectiile de gastro-logie §i de endocrinologie au primit tratament câte 13,6% din pacienti. Terapia în mare parte este com-plexá, ajustatá la maladiile asociate, iar pacientii sunt externati cu ameliorare §i cu recomandári specificate, de regulá, cu necesitatea de a continua tratamentul în conditii de ambulatoriu. La etapa de ambulatoriu se întocmeçte planul de recuperare de duratá.
De tratament balneosanatorial beneficiazá anual mai bine de У din numárul total de PLCAC, ceilalti pledeazá pentru compensatia materialá în schimbul foii de tratament. Din numárul total de pacienti care au profitat de tratament de recuperare balneosanatorial, 3B,9% au fost la Sanatoriul Moidova din or. Truskovet, 2B,B% - la Cahul, 15,9% - la Cálára§i, 13,9% - la Sergheevka, ceilalti 2,5% preferând alte institutii balneosanatoriale.
În prezent, în cadrul institutiilor ACSR CS se des-fá§oará procesul de executare a Hotárarii Guvernului nr. 1047 din B noiembrie 2010 Cu prlvlre ia consem-narea a 2S de anl de ia catastrofa produsá ia centraia atomoeiectrlcá de ia Cernobâi §i a Pianuiul de actluni prlvlnd consemnarea a 2S de anl de ia catastrofa produsá ia centraia atomoeiectrlcá de ia Cernobâi. În primul trimestru al anului 2011 a fost mregistratá o creçtere semnificativá a adresabilitátii PLCAC pentru asistentá medicalá la nivel de ambulatoriu §i statio-nar. Multitudinea maladiilor asociate diagnosticate la PLCAC, precum §i evolutia lor impun necesitatea aplicárii unui tratament medicamentos complex de duratá §i costisitor. Medicatia este nespecificá §i ajustatá la faza maladiei §i la simptomele atestate.
Raioanele republicii
Concluzii
1.
2.
3.
4.
5.
PLCAC li se acordá asistentá medicalá în deplin volum §i în concordantá cu actele directive existente în Republica Moldova, care vizeazá sánáta-tea contingentului §i depá§esc mult prevederile Programuiul unlc de aslgurárl obilgatorll. Medicii responsabili de contingentul vizat acti-veazá într-un program bine coordonat, conform necesitátilor pacientilor. Depistarea stárilor premorbide §i a riscurilor bo-lilor cronice râmâne a fi prioritará în activitatea medicilor-clinicieni.
Multitudinea maladiilor asociate diagnosticate la PLCAC §i evolutia lor impun necesitatea apli-cárii unui tratament medicamentos complex de duratá §i costisitor.
Timpul de aceptare la investigarle paraclinice §i de internare în stationar pentru PLCAC este foarte scurt, toti pacientii fiind în supravegherea medicului de familie care organizeazá grupul de dispensar.
Bibliografie
1. Chirca Lucia, Structura morbiditâtii dispensariza-rea persoanelor supuse actiunii radiatiei ionizante în urma accidentului de la CAE Cernobâi, în Cercetâri radiationale în Republica Moldova. Materialele Conferintei internationale çtiintifico-practice, Chijinâu, 2000, p. 23-28.
2. Dillwyn Williams, Health Consequences of the Chorno-byl Accident, în Science, 15 June 2001: 2010-2011.
3. Efectele dezastrului de la Cernobâl asupra sânâtâtii continuâ sâ se facâ simtite, în http://www.romedic. ro/ (vizualizat la 18.03.2011).
4. Чернобьль 20 лет спустя. Стратегия восстановления и устойчивого развития пострадавших регионов, в Материалы международной конференции, 19-21 апреля 2006, Минск, Беларусь, 2006, 448 с.
Corina Moraru, dr. în med., manager calitate.
Asociatia Curativ-Sanatorialâ §i de Recuperare
a Cancelariei de Stat. tel. serv. 27-43-80; mob.
079455673; e-mail: corinam@mail.md
Prezentat la 23.03.2011
б
