ORRM
'MEDICAL SCIENCES
OPEN
PARALIZIA ACUTA FLASCA LA COPII IN PERIOADA DE POSTCERTIFICARE A REPUBLICII MOLDOVA CA JARA LIBERA DE POLIOMIELITA SALBATICA
Mariana APOSTOL
Agentia Nationala de Sanatate Publica, República Moldova
Autor corespondent: Mariana Apostol, e-mail: [email protected]
DOI: 10/38045/ohrm.2021.2.12
CZU: 616.832.21-002-053.3/.5(478)
Keywords: acute flaccid paralysis, surveillance, polio strains.
ACUTE FLACCID PARALYSIS IN CHILDREN IN THE POST CERTIFICATION PERIOD OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA AS A COUNTRY FREE OF WILD POLIOMYELITIS
Introduction. Monitoring acute flaccid paralysis (AFP) is a key strategy used by the Global Polio Eradication Initiative (GPEI) in assessing the progress towards the global eradication goal.
Material and methods. A cross-sectional descriptive study was conducted during the years 2002-2017. The current research was carried out within the National Agency for Public Health - Virology Laboratory. The study focused on a period of 15 years (20022017), during which the Republic of Moldova was included as a polio-free country. Results. Thus, over 15years (2002-2017) there were reported and registered 118 nonpolio cases (AFP) on the territory of the Republic of Moldova. The data of our study determined the rate of non-polio cases for the period 2002-2017, that ranged between 0.3-2.3 per 100 000 children, cumulatively, the incidence being of 17.9 cases per 100 000 children. The rate of males diagnosed with acute flaccid paralysis accounted for 54.2%. Most cases were registered in the Central areas, including Chisinau city (29.7%) and other localities involving the same area 28.8%.
Conclusion. The study results showed that, the Republic of Moldova has a feasible monitoring of the epidemiological situation on polio, including an action plan for further preventive measures and surveillance of poliomyelitis, where detection, registration and investigation of AFP is the "gold standard" aimed at providing a favorable epidemiological situation.
Cuvinte cheie: para-lizie acuta flascâ, su-praveghere, tulpini polio.
Introducere. Supravegherea paraliziei acute flasce (PAF) este o strategie-cheie, utilizatâ de initiativa globalâ de eradicare a poliomielitei (IGEP), pentru a évalua progresele înre-gistrate în atingerea obiectivuluiglobal de eradicare.
Material si metode. A fost efectuat un studiu descriptiv transversal, realizat în perioada anilor 2002-2017. Actuala cercetare a fost efectuatâ în cadrul Agenpiei Napionale de Sânâtate Publicâ - Laboratorul virusologic. Studiul s-a axat pe o perioadâ de 15 ani (2002-2017), timp în care Republica Moldova este inclusâ, si se mentine, ca parâ liberâ la poliomielitâ.
Rezultate. Astfel, pe parcursul anilor 2002-2017 pe teritoriul Republicii Moldova au fost raportate pi înregistrate 118 cazuri non-polio (PAF). Datele studiului nostru au determinat rata cazurilor non-polio (PAF), pentru perioada 2002-2017, în limitele 0,3-2,3 la 100 mii copii, cumulativ incidenpa constituind 17,9 cazuri la 100 mii copii. Rata persoanelor de gen masculin, depistate cu paralizie acutâ flascâ, este de 54,2%. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în zona Centru pi anume în mun. Chipinâu - 29,7%, din totalul de cazuri, iar în celelalte localitâpi incluse în aceastâ zonâ-28,8%.
Concluzii. Rezultatele obpinute demonstreazâ câ, Republica Moldova depine un sistem viabil de supraveghere a situapiei epidemiologice privind poliomielita, care include un plan de acpiuni de continuare a mâsurilor de prevenire pi de supraveghere a poliomielitei, unde depistarea, înregistrarea pi investigarea cazurilor de PAF constituie "standardul de aur" de asigurare a unei situapii epidemiologice favorabile.
ORRM
INTRODUCERE
Supravegherea paraliziei acute flasce (PAF) este o strategie-cheie utilizatâ de initiativa globalâ de eradicare a poliomielitei (IGEP), de aceea este necesar de a evalua progresele înregistrate în atingerea obiectivului global de eradicare. Sustinutâ de o retea globalâ de laboratoare polio, supravegherea PAF se desfâsoarâ în 179 din 194 state membre ale OrganizaÇiei Mondiale a SânâtâÇii (OMS), inclusiv çi în República Moldova. Supravegherea activâ constituie totalitatea copiilor <15 ani detectati cu PAF, urmatâ de co-lectarea probelor de mase fecale si de testarea po-liovirusului în laboratoarele de poliomielitâ, acreditate de OMS. Calitatea supravegherii PAF este monitorizatâ periodic cu indicatori standard-izati de calitate ai supravegherii. În târile si zonele cu risc sporit, sensibilitatea supravegherii în me-diul ambiant (testarea probelor de ape reziduale) a PAF este sporitâ. Secventa geneticâ a po-liovirusului izolat furnizeazâ informatii importante privind câile de transmitere ale poliomielitei. Sistemul de supraveghere al PAF este unul dintre cele mai valoroase programe ale IGEP, cu potentialul de a servi ca o platformâ pentru in-ifierea sistemelor integrate, de supraveghere a bolii. Sprijinul continuu, pentru mentinerea sistemelor de supraveghere a PAF, va fi esential pentru monitorizarea çi finalizarea aspectului eradicârii globale a poliomielitei, si pentru asig-urarea faptului câ acest sistem de supraveghere este tranzitionat post-eradicare, çi are drept scop sprijinirea unor prioritâti în domeniul sânâtâtii (1). Aceastâ strategie oferâ informatiile necesare pentru alertarea managerilor de sânâtate si a cli-nicienilor, pentru a initia actiuni, în timp util, privind întreruperea transmiterii poliomielitei (2 - 5).
Initiativa globalâ de eradicare a poliomielitei (IGEP) a început în anul 1988, dupâ ce supravegherea paraliziei acute flasce (PAF) a fost îmbunâtâtitâ prin supravegherea mediului, care a dus la o rezolutie unanimâ din partea tuturor statelor membre ale OrganizaÇiei Mondiale a SânâtâÇii (OMS), care deÇin laboratoare de poliomielitâ (testarea apelor reziduale) în punctele de santinelâ. Referitor la sprijinirea eradicârii globale OMS a propus testarea contactilor cu PAF în anul 1988, un an în care 125 de târi din întreaga lume au raportat cazuri detectate în masele fecale sau în probele de mediu (1). Conform OrganizaÇiei Mondiale a Sânâtâjii, toate cazurile de PAF tre-
buie sa fie investigate într-un laborator certificat de aceasta, de asemenea, pentru izolarea vi-rusului se colecteaza doua probe de mase fecale, la înregistrarea fiecarui caz de PAF, la cel putin 24 de ore de la detectarea acestuia (6, 7, 8).
Deseori, monitorizarea PAF este afectata de capa-citatea lucratorilor medicali de a recunoaste, în mod corect, cazurile de PAF. Cu accentul pus pe poliomielita, mulfi lucratori medicali au fost in-formafi despre semnele si simptomele sale cli-nice. Lipsa constientizarii poliomielitei poate afecta raportarea cazurilor de PAF (9).
Obiectivele principale ale supravegherii PAF, în scopul eradicarii poliomielitei, au vizat identifi-carea rapida a tuturor zonelor ramase, în care are loc transmiterea poliovirusului, pentru a viza, în mod eficient, activitatile de imunizare si pentru a arata, în mod prioritar, unde transmisia a fost întrerupta. Spre deosebire de supravegherea pentru variola sau rujeola, monitoringul pentru polio-virusuri este mai dificil prin faptul ca, marea ma-joritatea infectiilor, la persoanele sensibile (>99%), nu duc la paralizie. De asemenea, simptomele PAF pot fi cauzate si de alte semne, care pot imita poliomielita paralitica, în special sindro-mul Guillain-Barré (1). Studiile din Finlanda au aratat o asociere a sindromului Guillain-Barre (SGB), în campaniile de vaccinare contra poliomielitei (VPO) (10, 11), de asemenea, constatari similare fiind raportate çi în Turcia (12). E de re-marcat faptul ca, în studiul realizat de Kinnenen, diagnosticul SGB a fost realizat prin utilizarea unor criterii consecvente, pe toata perioada de observatie. Institutul de Medicina (Comitetul pentru siguranta vaccinurilor) a sugerat ca este admi-sibil, din punct de vedere biologic, ca vaccinul po-liomielitic (OPV) sa cauzeze SGB si ca dovezile fa-vorizeaza existenta unei relatii de cauzalitate (13). ' J
Pentru atingerea obiectivelor, privind eradicarea globalâ, se întreprind urmatoarele actiuni:
1) Imunizarea copiilor cu vârsta <1 an cu vaccinul polio oral (VPO).
2) Imunizarea copiilor cu vârsta <5 ani cu
VPO în zilele nationale de imunizare.
3) Supravegherea focarelor.
4) Imunizarea cu vaccin contra poliomielitei,
în cazul depistarii focarelor.
În pofida acestor încercari intense de eradicare a poliomielitei, poliovirusul salbatic este înca endemic în Afganistan si în Pakistan (14).
ORRM
Monitorizarea PAF, în târile dezvoltate si în cele cu venituri medii, este integratâ în sistemele existente de supraveghere a bolilor, implementate de OMS. În 43 din 46 de state membre ale Regiunii Africane din cadrul OMS, supravegherea PAF este efectuatâ ca parte a unui sistem integrat de supraveghere si de râspuns al bolilor (SISRB).
Târile în curs de dezvoltare beneficiazâ de sprijin extern tehnic si de finantare pentru desfâsurarea supravegherii PAF. Într-o serie de târi, Minis-terele Sânâtâjii si OMS au creat o retea de supraveghere a PAF, pentru a se asigura câ calitatea de supraveghere a PAF este suficientâ. Lucrâtorii din domeniul sânâtâtii publice desfâsoarâ adesea sesiuni si seminare de sensibilizare, privind supravegherea PAF, pentru medicii si personalul altor institutii medicale (1). Desi, în India indicato-rii de calitate ai supravegherii PAF demonstreazâ o supraveghere eficientâ, iar ultimul caz de polio a fost raportat în 2011, diminuarea ratei PAF la 2 cazuri la 100 mii populatie nu s-a materializat de-ocamdatâ. Analiza datelor pe o perioadâ de 10 ani (2000-2010) a demonstrat o crestere la nivel national. Rata PAF în 2010 a fost de 12/100.000, fiind cu mult mai ridicatâ fatâ de numârul estimat de 2/100.000. S-a raportat câ, în 2005 s-a înregis-trat o crestere accentuatâ a ratei nationale a PAF, care a coincis cu introducerea unui vaccin monovalent cu potential mare, care continea de 5 ori mai multe virusuri de tip 1, comparativ cu cel continut în vaccinul utilizat anterior. Rata PAF, care a fost de 3,11/100.000 în 2004, s-a dublat la 6,43/100,000 în 2005. În 2011, rata PAF în UP si Bihar a fost de 25/100.000, respectiv de 35/100.000 (15). În 2016 în statul Kaduna, Nigeria s-a determinat o diminuare a ratei PAF, probabil datoritâ implementârii diferitelor initiative de intensificare a supravegherii PAF. În statul Kaduna rata anualâ minimâ PAF a constituit 2/100.000 la copii <15 ani si probele de mase fecale negative > 80% (6).
În perioada anilor 2006-2007 România a raportat 28 de cazuri de paralizie acutâ flascâ (PAF) la tronsonul de vârstâ de la 3 luni la 14 ani si 45 de cazuri de paralizie acutâ flascâ la vârsta cuprinsâ între 6 luni - 4 ani si 9 luni) (16). Un alt studiu a constatat câ 48% din cazurile de PAF au apârut la copiii cu vârsta sub 5 ani (17).
Date similare au fost raportate de Comitetul National din Hong Kong, care au raportat 247 de
cazuri de PAF cu vârsta sub cinci ani, aproximativ 45%. Toate cazurile au fost distribuite, conform clasificarii OMS, ca PAF non-poliomielitice. Aproximativ 60%, dintre pacienti, au fost identificati cu tulburari neurologice, cele mai frecvente fiind sindromul Guillain-Barré (25,9%) si mielita (13,4%). Virusurile PAF au constituit 14,0%, cele mai multe detectari pozitive fiind reprezentate de enterovirusurile non-polio (EVNP) - 60,0% si de adenovirusuri - 31,4% (18). În Belarus, din 1996 pâna în 2005, au fost raportate 456 cazuri de PAF, 11 au fost clasificate ca poliomielita paralitica asociata vaccinului, 445 - ca PAF non-poliomielita
(19).
Ipoteza cercetarii consta în studierea si evaluarea particularitatilor epidemiologice a paraliziei acute flasce, la copiii cu vârsta de pâna la 15 ani din Republica Moldova, ceea ce constituie un instrument principal în controlul poliomielitei. Iar masurile aplicate stau la baza mentinerii statutu-lui tarii ca libera de poliomielita.
MATERIAL SI METODE
Actuala cercetare a fost efectuata în cadrul Agenfiei Nationale de Sanatate Publica - Labora-torul virusologic. Studiul a fost efectuat pe o perioada de 15 ani (2002-2017), timp în care Republica Moldova este inclusa ca fara libera la poliomielita. Obiectivele trasate au fost realizate în baza studiului descriptiv transversal, realizat în perioada anilor 2002-2017. Monitorizarea para-liziei acute flasce reprezinta instrumentul principal în controlul poliomielitei, iar Laboratorul menfionat mai sus este unica institute din Republics, unde se efectueaza investigafii de laborator virusologice enterovirale. Astfel, am considerat oportun de a aborda problema în mod ^tiinfific, studiind toate cazurile paraliziilor acute flasce, înregistrate în Republica Moldova, în perioada anilor 2002-2017. Izolarea si identificarea tulpi-nilor de enterovirusuri a fost efectuata în culturile de celule RD, HEp-2 si L-20B, fiind utilizate seru-rile specifice imune, certificate si oferite de institutive de profil ale OMS (Bilthoven, Olanda). Con-firmarea determinarea originii tulpinilor izo-late de virusul poliomielitic a fost efectuata în Laboratorul Regional de Referinfa al OMS, Institutul de Poliomielita Encefalite Virale "M. P. Ciu-macov", Moscova, cu teste din ultima generafie, prin tehnici de biologie moleculara - PCR.
ORRM
REZULTATE
Diagnosticul de PAF este caracteristic oricarui pa-cient cu varsta <15 ani cu paralizie apoplexica cu debut acut sau unui pacient de orice varsta, care este suspect la diagnosticul de poliomielita (6).
Astfel, pe parcursul anilor 2002-2017, pe terito-riul Republicii Moldova, au fost raportate inre-gistrate 118 cazuri non-polio, la copiii cu varsta de pana la 15 ani (PAF), de la care au fost recoltate si investigate 241 de probe de fecale. Conform re-comandarilor OMS, indicatorul de supraveghere la PAF constituie 0,8, in RM acest indicator nu a fost atins in anii 2002, 2012, 2013, 2014, 2015 si in 2017. Datele studiului nostru au determinat
rata cazurilor non-polio (PAF), pentru perioada 2002-2017, în limítele 0,3-2,3 la 100 mii de copii, cumulativ incidenja constituind 17,9 cazuri la 100 mii de copii. În anii 2013 si 2017 rata parali-ziei acute flasce releva cele mai mici valori, constituind 3 sau 0,4 cazuri la 100 mii de copii sau 0,3 cazuri la 100 mii populajie. Câte 0,7 cazuri la 100 mii de copii au fost raportate în anii 2002, 2012, 2014 si în 2015, iar cele mai mari valori de 2,3, 2,2 cazuri la 100 mii copii au fost înregistrate în anii 2010 si în 2007 (fig. 1). De menjionat este faptul ca, în perioada de studiu, cazuri compati-bile cu poliomielita, cazuri de poliomielita vaccin-asociata, si cazuri de poliomielita paralitica nu au fost înregistrate.
Figura 1. Rata cazurilor non-polio PAF, înregistrate în RM, între 2002-2017.
Toate cazurile de paralizie acuta flasca au fost stu-diate in funcfie de gen. Datele relatate de-monstreaza faptul ca, ponderea persoanelor de gen masculin, depistate cu paralizie acuta flasca, este de 54,2%, iar la persoanele de gen feminin ponderea aceleiasi infecfii constituie 45,8%. In acest sens nu am reu^it sa determinam o diferenfa statistica semnificativa (p>0,05).
Paralizia acuta flasca este o infecfie ce se monito-rizeaza pe intreg teritoriul farii, cu toate acestea, cele mai multe cazuri au fost inregistrate in zona Centru anume in mun. Chi^inau 29,7%, iar cele-lalte localitafi incluse in aceasta zona - 28,8%, 20,3% dintre cazuri au fost raportate de zona Sud §i 16,9% de zona de Nord. De menfionat ca, Transnistria a inregistrat cele mai pufine cazuri - 4,2% (fig. 2).
Astfel, în perioada 2002-2017, la copiii cu PAF, la nivel national a fost studiata acoperirea vaccinala contra poliomielitei. Din 118 cazuri de PAF înregistrate la copii, 80 copii (67,8±4,3%) au fost vac-cinafi conform vârstei. Potrivit datelor analizate din documentele privind vaccinarea copiilor, s-a constatat ca, la vârsta de 2 luni se atesta un copil (0,8±08% din numarul total de copii) care dispune de vaccinare contra poliomielitei, iar la vîrsta de 3-4 luni copiii ar trebui sa dispuna de doua doze de vaccin contra poliomielitei. Din numarul total, la aceasta vârsta s-au înregistrat 4 copii sau 3,4±1,0%, constatându-se faptul ca, 75,0±21,7% sunt vaccinafi parfial, de aceea exista riscul mai mare de contractare a poliomielitei doar un copil (25±21,7%) dispune de toate dozele de vaccin.
ORRM
29,7
Nord Centru Sud mun. Chisinäu Transnistria
Figura 2. Distributia teritoriala a cazurilor de PAF, între 2002-2017.
La vârsta de 5-21 luni copiii ar trebui sa fie vacci-nafi cu a 3-a doza de vaccin contra poliomielitei. Este îmbucurator faptul ca, din 10 copii înregis-trafi la aceasta vârsta 7 (70±14,5%) au efectuat toate dozele de vaccin, ceilalfi 3 copii - un copil vaccinat partial, unul nevaccinat la un copil lipsesc datele privind vaccinarea.
La vârsta de 2 ani are loc revaccinarea copiilor contra poliomielitei, la acest grup s-au înregistrat cele mai multe cazuri de paralizie acuta flasca (92 cazuri sau 78,0±3,8% din numarul total de cazuri). Dintre ele 68,5±4,8% (63 cazuri) dispun de toate dozele de vaccin, 68,5±4,8% (24 cazuri) -copiii sunt vaccinafi incomplet, 4,3±2,1% (4 cazuri) - copiii sunt nevaccinafi, iar la 1,1±1,1% -lipsesc datele de vaccinare contra poliomielitei.
La vîrsta de 6-14 ani are loc a doua revaccinare, unde copiii ar trebui sa fie vaccinafi cu a 5-a doza
de vaccin contra poliomielitei. Din numarul total de cazuri înregistrate (8) - 75,0±15,3% erau vaccinafi complet, 25,0±15,3% - vaccinafi incomplet.
Datorita agravarii situafiei la poliomielita în Re-giunea Europeana în anul 2010, conform reco-mandarilor OMS (5), în fara în anul 2011 a fost realizata revaccinarea contra poliomielitei a co-piilor cu vârste de pâna la 15 ani. Astfel, la aceasta vârsta s-au îregistrat 3 cazuri de PAF (2 copii vaccinafi complet 1 copil vaccinat parfial) (tab. 1).
În perioada studiata, din numarul total de cazuri PAF au fost depistat rezultat pozitiv la 16,1% (7 bolnavi), fiind izolate diferite tulpini de poliovirus (toate de origine vaccinala) dupa cum urmeaza: 2 pacienfi (1,6%) - Polio 1, un caz (0,9%) - Polio 2, doua cazuri (0,9%) - Polio 3, un caz (0,9%) - Polio 1+2 si la 2 pacienfi (1,6%) - Polio 1+2+3.
Tabelul 1. Acoperirea vaccinala contra poliomielitei a copiilor cu PAF, 2002-2017.
Vaccinat total Vaccinat partial Nevaccinat Lipsâ date de Total
Vârsta vaccinare
abs P±ES% abs P±ES% abs P±ES% abs P±ES% abs P±ES%
0-2 luni 1 100 0 0 0 0 0 0 1 0,8±0,8
(1 doza)
3-4 luni (2 doze) 1 25±21,7 3 75,0±21,7 0 0 0 0 4 3,4±1,7
5-21 luni 7 70±14,5 1 10,0±9,5 1 10,0±9,5 1 10±9,5 10 8,5±2,6
(3 doze)
22 l.- 5 ani (4 doze) 63 68,5±4,8 24 26,1±4,6 4 4,3±2,1 1 1,1±1,1 92 78,0±3,8
6-14 ani 6 75,0±15,3 2 25,0±15,3 0 0 0 0,0±0,0 8 6,8±2,3
(5 doze)
15-16 ani (6 doze) 2 66,7±27,2 1 33,3±27,2 0 0 0 0,0±0,0 3 2,5±1,4
Total 80 67,8±4,3 31 26,3±4,1 5 4,2±1,9 2 1,7±1,2 118 100
ORRM
De asemenea, la 12 bolnavi a fost izolate diferite serotipuri de virusuri ECHO §i virusurile coxsackie. La 1 bolnav (0,9%) a fost identificat Coxsackie B1-6, la 2 persoane (1,6%) - ECHO 3, 8 cazuri (6,8%) - ECHO 6 $¡i un caz (0,9%) - ECHO 30 (tab. 2). Toate rezultatele obfinute releva fap-tul ca, in cazul paraliziei acute flasce, Republica
Moldova dispune de instrumente în scopul moni-torizarii situafiei epidemiologice çi a eficientizarii masurilor antiepidemice aplicate. Relevant este faptul ca, toate tulpinile poliovirale au origine vaccinala çi au fost izolate de la copii vaccinaji anterior.
Tabelul 2. Rezultatele de laborator ale cazurilor de PAF în RM, între 2002 - 2017.
Rezultate de laborator Cazuri PAF Ponderea
Polio 1 2 1,6
Polio 2 1 0,9
Polio 3 1 0,9
Polio 1+2 1 0,9
Polio 1+2+3 2 1,6
Cox. B1-6 1 0,9
ECHO 3 2 1,6
ECHO 6 8 6,8
ECHO 30 1 0,9
negativ 99 83,9
Total 118 100%
Conform ordinului Ministerului Sânâtâjii nr. 279 din 15.04.2016, Comisia de evaluare çi calificare a cazurilor suspecte de poliomielitâ evalueazâ çi clasificâ cazurile de poliomielitâ çi de paralizie acutâ flascâ, conform metodologiilor recoman-date de Organizaba Mondialâ a SânâtâÇii (OMS). În rezultatul clasificârii finale a cazurilor de PAF, de câtre Comisia de clasificare a Ministerului SânâtâÇii, nu a fost înregistrat nici un caz de PAF compatibil, posibil asociat cu vaccinarea.
Rezultatele objinute demonstreaza ca Republica Moldova define un sistem viabil de supraveghere a situafiei epidemiologice privind poliomielitâ, care include un plan de acjiuni continuu, în legatura cu masurile de prevenire çi supraveghere a poliomielitei, unde depistarea, înre-gistrarea çi investigarea cazurilor de PAF consti-tuie "standardul de aur", de asigurare a u nei si-tuafii epidemiologice favorabile.
Tabelul 3. Clasificarea finala a diagnosticului de PAF.
Diagnostic clinic definitiv peste 60 de zile dupa debutul paraliziei Cazuri PAF Ponderea
Poliradiculopatie/sindrom Gulian-Barre/Landry 20 16,9%
Mielita transversala 3 2,5%
Neuropatie traumatica 21 17,8%
Tumoarea maduvei spinale (compresie acuta a maduvei spinale cauzata de tumori, hematoame, abces) sau alte tumori 5 4,2%
Neuropatie periferica postinfectioasa (difterie, borelioza) sau urmare a intoxicatiilor (toxicoze, muscaturi de sarpe, in- 32 27,2%
toxicatii cu saruri de metale grele sau pesticide)
Alte patologii neurologice nespecifice 21 17,8%
Patologii sistemice sau ale metabolismului (boli ale muschi-lor sau ale oaselor) 8 6,8%
Patologii de etiologie necunoscuta sau diagnostic necu-noscut 8 6,8%
Total 118 100,00%
ORRM
Diagnosticul final de PAF a fost clasificat dupa cum urmeaza: în 32 cazuri sau 27,2% diagnosticul final a fost stabilit Neuropatie periferica postinfectioasa (difterie, borelioza) sau ca ur-mare a intoxicatiilor (toxicoze, muscaturi de sarpe, intoxicatii cu saruri de metale grele sau pesticide), în 21 cazuri sau 17,8% a fost identificat ca Neuropatie traumatica, la 20 de cazuri (16,9%) s-a stabilit diagnosticul Poliradiculopatie/sin-dromul Gulian-Barre/Landry, în 21 cazuri (17,8%) - patologii neurologice nespecifice, în 5 cazuri (4,2%) tumoare a maduvei spinale (com-presie acuta a maduvei spinale cauzata de tumori, hematoame, abces) sau alte tumori, a câte 8 cazuri (6,8%)- patologii sistemice sau ale metabo-lismului (boli ale muschilor sau ale oaselor) si patologii de etiologie necunoscuta sau diagnostic necunoscut, iar în 3 cazuri diagnosticul final a constituit mielita transversale (tab. 3).
DISCUTII
În prezent, mecanismul primar pentru detectarea poliovirusului este supravegherea paraliziei acute flasce (PAF), cu esantionarea de mediu, care serveste drept completare. Totusi, pe masura ce cazurile de PAF scad, supravegherea în mediul ambiant va deveni din ce în ce mai critica pentru detectarea poliovirusului (20). Cel putin un caz PAF non-poliomielitic ar trebui detectat anual la 100.000, la persoane sub 15 ani. În zonele ende-mice, rata ar trebui sa fie de 2 cazuri la 100.000 de populatie (21).
Datele studiului nostru au determinat rata cazuri-lor non-polio (PAF), pentru perioada 2002-2017, în limitele 0,3-2,3 la 100 mii de copii, cumulativ incidenja constituind 17,9 cazuri la 100 mii de copii. Datele de supraveghere PAF din America arata ca, în anul 2017 au fost raportate 1975 de cazuri de PAF, care corespundeau unei rate PAF de 1,17 cazuri, la o populatie de 100.000. În
CONCLUZII
absenta transmisiei de polio sâlbatic, era de asteptat ca rata PAF sâ se reducâ la aproximativ 2/100000, consideratâ o ratâ acceptabilâ a PAF (6). Un total de 4974 de cazuri de PAF au fost raportate de Irak între ianuarie 1997 si decembrie 2011 (22). '
Datele relatate de noi demonstreazâ faptul câ, persoane de gen masculin depistate cu paralizie acutâ flascâ sunt în proportie de 54,2%, iar persoane de gen feminin constituie 45,8%. În acest sens, nu am reuçit sâ determinâm o diferenfâ sta-tisticâ semnificativâ (p>0,05). Un studiu de meta-analizâ a stabilit incidenta PAF pe sexe, similarâ cu 55% si, respectiv, 45% pentru bârbati si femei. Pentru bârbati Africa de Sud a raportat 54,3% si Ghana - 55,8% (9). '
În urma clasificârii finale a cazurilor de PAF, diagnosticul de poliomielitâ a fost infirmat În stu-diul nostru, la 20 de cazuri (16,9%) s-a stabilit diagnosticul Poliradiculopatie/sindrom Gulian-Barre/Landry, iar pe primul loc cu 32 cazuri sau 27,2% diagnosticul final a fost de Neuropatie pe-rifericâ postinfectioasâ (difterie, boreliozâ) sau ca urmare a intoxicatiilor (toxicoze, muscâturi de sarpe, intoxicatii cu sâruri de metale grele sau pesticide). Un studiu efectuat în Irak a declarat câ Sindromul Guillain-Barré a constituit mai mult de jumâtate dintre cazurile raportate (N=2611, 52,5%), urmatâ de nevrita traumaticâ (N=715, 14,4%) si alte infectii ale SNC (5,9%) (22).
Mâsurile de menfinere a statutului fârii ca liberâ de poliomielitâ, se realizeazâ conform Planului de acfiuni pe republicâ. Vaccinarea copiilor çi menfi-nerea nivelului înalt de acoperire vaccinalâ contra poliomielitei, reprezintâ activitatea prioritarâ în realizarea strategiei de menfinere a statutului fârii ca liberâ de poliomielitâ, specialiçtii din sânâtatea publicâ fiind veriga principalâ în moni-torizarea çi controlul PAF (paraliziei acute flasce).
1. Situafia epidemiologicâ privind paralizia acutâ flascâ la copii, în Republica Moldova, în perioada de postcertificare çi a stabilirii statutului ca farâ liberâ de poliomielitâ sâlbaticâ, râmâne a fi una stabilâ, datoritâ aportului în implementarea mâsurilor antiepidemice, conform regulamentelor aplicate çi recomandârilor realizate la nivel international. Rata cazurilor non-polio (PAF), pentru perioada 2002-2017, este în limitele 0,3-2,3 la 100 mii de copii, cumulativ incidenja constituind 17,9 cazuri la 100 mii de copii.
2. Toate tulpinile poliovirale au origine vaccinalâ çi au fost izolate de la copii imunizati anterior îmbolnâvirii.
ORRM
3. Cele mai multe cazuri de paralizie acuta flasca au fost înregistrate în zona Centru (58,5%), în special, în mun. Chiçinau 29,7% çi în celelalte localitafi incluse în aceasta zona - 28,8%.
4. Persoanele de gen masculin, depistate cu paralizie acuta flasca, alcatuiesc 54,2%, iar cele de gen feminin de 45,8%, reprezentând o diferenfa statistics nesemnificativa (p>0,05).
5. Se atesta o pondere de 32,2% a copiilor care sunt vaccinafi incomplet contra poliomielitei sau nevac-cinafi çi chiar lipsa datelor, privind vaccinarea acestora. Datele indicate, releva un risc sporit de con-tractare a poliomielitei.
CONFLICT DE INTERESE
Nu sunt
REFERINTE
1. Tangermann R.H., Lamoureux C., Tallis G., Goel A. The critical role of acute flaccid paralysis surveillance in the Global Polio Eradication Initiative. Int Health. 2017;9(3):156-63.
2. Ningi A.I., Shuaib F., Ibrahim L.M., Saleh J.-E.A., Ab-delrahim K., Bello I.M., et al. Polio eradication in Nigeria: evaluation of the quality of acute flaccid paralysis surveillance documentation in Bauchi state, 2016. BMC public health. 2018;18(Suppl 4):1307.
3. Lahariya C. Global eradication of polio: the case for "finishing the job". Bull World Health Organ. 2007;85(6):487-92.
4. Berkelman R.L., Bryan R.T., Osterholm M.T., LeDuc J.W., Hughes J.M. Infectious disease surveillance: a crumbling foundation. Science. 1994; 264(5157):368-70.
5. CDC. Vaccine preventable diseases surveillance manual. 5th edition ed2011.
6. Umeh G.C, Shuaib F., Musa A., Tegegne S.G., Braka F., Mkanda P., et al. Acute flaccid paralysis (AFP) surveillance intensification for polio certification in Kaduna state, Nigeria: lessons learnt, 20152016. BMC Public Health. 2018;18(4):1310.
7. Duintjer Tebbens R.J., Pallansch M.A., Chumakov K.M., Halsey N.A., Hovi T., Minor P.D., et al. Review and assessment of poliovirus immunity and transmission: synthesis of knowledge gaps and identification of research needs. Risk Anal. 2013;33(4):606-46.
8. Laxmivandana R., Yergolkar P.., Gopalkrishna V., Chitambar S.D. Characterization of the non-polio enterovirus infections associated with acute flaccid paralysis in South-Western India. PLoS One. 2013;8(4):e61650.
9. Shuaib F.M.B., Musa P.F., Gashu S.T., Onoka C., Ahmed S.A., Bagana M., et al. AVADAR (Auto-Visual AFP Detection and Reporting): demonstration of a novel SMS-based smartphone application to improve acute flaccid paralysis (AFP) surveillance in Nigeria. BMC public health. 2018;18(Suppl 4):1305.
10. Uhari M., Rantala H., Niemela M. Cluster of child
hood Guillain-Barre cases after an oral poliovac-cine campaign. Lancet. 1989;2(8660):440-1.
11. Kinnunen E., Farkkila M., Hovi T., Juntunen J., Weckstrom P. Incidence of Guillain-Barre syndrome during a nationwide oral poliovirus vaccine campaign. Neurology. 1989;39(8):1034-6.
12. Anlar O., Tombul T., Arslan S., Akdeniz H., Caksen H., Gundem A., et al. Report of five children with Guillain-Barre syndrome following a nationwide oral polio vaccine campaign in Turkey. Neurol India. 2003;51(4):544-5.
13. Stratton K.R., Howe C.J., Johnston Jr R.B. Adverse events associated with childhood vaccines: evidence bearing on causality. 1994.
14. World Health Organization, GPEI. Polio Now. Ave-
nue Appia 20, 1211 Geneva 27 Switzerland; [updated 02.03.2021; cited 09.03.2021]. Disponibil: https://polioeradication.org/polio-today/ polio-now/ [Accesat 3 ianuarie 2021].
15. Dhiman R., Prakash S.C., Sreenivas V., Puliyel J. Correlation between Non-Polio Acute Flaccid Paralysis Rates with Pulse Polio Frequency in India. Int J Environ Res Public Health. 2018;15(8):1755.
16. Baicus A., Combiescu M., Persu A., Oprisan G., Au-bert-Combiescu A., Delpeyroux F. The molecular characterization of poliovirus strains by the RT-PCR-RFLP assay and its use in the active surveillance for acute flaccid paralysis cases in Romania between 2001-2006. 2006.
17. Sousa I., M. Burlandy F., S. Oliveira S., M. Nunes A., Sousa C., M. da Silva E., et al. Acute Flaccid Paralysis Laboratorial Surveillance in a polio-free Country: Brazil, 2005-2014. 2017.
18. Fifteen years of acute flaccid paralysis surveillance in Hong Kong: findings from 1997 to 2011. J Paediatr Child Health. 2014;50(7):545-52.
19. Samoilovich E.O., Ermolovich M.A., Kotova I.F., Svirchevskaia E., Shimanovich VP, Kozhemiakin AK, et al. Surveillance of acute flaccid paralysis in Belarus. Zh Mikrobiol Epidemiol Immunobiol. 2007(2):24-31.
20. Altamirano J., Leary S., van Hoorebeke C., Sarnquist
C., Behl R., Garcia-Garcia L., et al. Validation of a High-throughput, Multiplex, Real-time Qualitative Polymerase Chain Reaction Assay for the Detection of Sabin Oral Polio Vaccine in Environmental Samples. Clinical infectious diseases: an of
ORRM
ficial publication of the Infectious Diseases Society of America. 2018;67(suppl 1):S98-S102. 21. Vsemirnaja Organizacija Zdravoohranenija. Jepidnadzor za ostrym vjalym paralichom (OVP). [World Health Organization. Acute flaccid paralysis (AFP) surveillance]. [Disponibil:
https: / / www.who.int/ topics / poliomyelitis/sur-veillance/ru/ [Accesat 3 ianuarie 2021].
22. Jasem J.A., Marof K., Nawar A., Khalaf Y., Al-Hamdani F., Ali S., et al. An epidemiological analysis of acute flaccid paralysis and its surveillance system in Iraq, 1997-2011. BMC infectious diseases. 2014;14:448.
Date of receipt of the manuscript: 08/02/2021 Date of acceptance for publication: 20/03/2021
Mariana APOSTOL, ORCID ID 0000-0002-2905-2424