EVOLUȚIA SITUAȚIEI EPIDEMIOLOGICE PRIN HEPATITE CRONICE, CIROZE HEPATICE ȘI CANCER HEPATIC ÎN REPUBLICA MOLDOVA Текст научной статьи по специальности «Клиническая медицина»

ORRM

'MEDICAL SCIENCES

OPEN

EVOLUTIA SITUATIEI EPIDEMIOLOGICE PRIN HEPATITE CRONICE, CIROZE HEPATICE SI CANCER HEPATIC IN REPUBLICA MOLDOVA

Angela PARASCHIV

Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie „Nicolae Testemitanu", República Moldova

Autor corespondent. Angela Paraschiv, e-mail: [email protected]_

DOI: 10/38045/ohrm.2021.2.11

CZU: [616.36-002.2+616.36-004+616.36-006]-036.22(478)

Keywords: chronic hepatitis, liver cirrhosis, primary liver cancer, prevalence, morbidity, risk factors.

Cuvinte cheie: hepa-tita crónica, ciroza hepatica, cancer hepatic primar.

EPIDEMIOLOGICAL EVOLUTION OF CHRONIC HEPATITIS, LIVER CIRRHOSIS AND LIVER CANCER IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA

Introduction. The burden of liver diseases is a major health issue, being underestimated both at national and international level. In the Republic of Moldova, there are over 70 thousand patients with chronic hepatitis and over 10 thousand people suffering from liver cirrhosis. 70% of patients with cirrhosis develop liver cancer. Over 2,000 patients die annually from complications caused by liver cirrhosis, and over 400 patients die due to primary liver cancer.

Material and methods. The statistical analysis of 2000-2019 reports, presented by Agency for Public Health, as well as of3666 patient medical records retrieved from „Timo-fei Mosneaga" Republican Hospital, „Toma Ciorba" Clinical Hospital and "Sfinta Treime" Clinical Hopital was carried out.

Results. 89290 cases of chronic hepatitis, liver cirrhosis and liver cancer have been officially registered. Most of them exhibited a viral etiology. The death rate was mostly recorded in patients aged 70-79. The mean age of patients with chronic hepatitis was 57.74±11.22, liver cirrhosis - 56.21±10.17, and liver cancer- 59.05±10.94. The risk factors included unprotected sex, use of sharp objects, scissors and syringes, noncompliance with dietary regimens, alcohol and tobacco use, etc. Close relatives were also investigated for the presence of viral markers in only 38.81% cases of chronic hepatitis and in 24.37% patients with liver cirrhosis

Conclusions. The study of common epidemiological evolution of chronic hepatitis, liver cirrhosis and primary liver cancer in population, while considering the patient's close relationship, might reduce both morbidity and medical and socio-economic impact. Introducere. Povara patologilorficatului reprezinta o problema majora si, cu siguranta, este subestimata atat la nivel national, cat si la nivel global. In Republica Moldova sunt inregistratipeste 70 de miipacienti cu hepatita cronica sipeste 10 mii - cu ciroza hepatica, iar cca 70% dintre pacientii cu ciroza dezvolta cancer hepatic. Anual, circa 2 mii de bolnavi decedeaza in urma complicatiilor cauzate de ciroza hepatica, iar peste 400 de bolnavi - ca urmare a cancerului hepatic primar.

Material si metode. Au fost analizate rapoartele statistice pentru anii 2000-2019, prezentate de Agentia Nationala pentru Sanatate Publica si 3666 fise de observatie ale pacientilor internati in SCR„TimofeiMosneaga", SCBoli infectioase„Toma Ciorba"siSCM „Sfanta Treime", pentru perioada 2015-2019.

Rezultate. Oficial sunt inregistrate 89290 de cazuri de hepatite cronice, ciroze hepatice si de cancer hepatic, majoritatea fiind de etiologie virala. Decesele sunt inregistrate pre-ponderent la varsta de 70-79 de ani. Varsta medie a pacientilor cu hepatite cronice este de 57,74±11,22, cu ciroze hepatice - 56,21±10,17si a celor cu cancer hepatic 59,05±10,94. Factorii de risc frecventi sunt relatiile sexuale neprotejate, utilizarea obiectelor ascutite in comun, a foarfecelor si a seringilor nesterile, nerespectarea regimului alimentar, con-sumul de alcool si de tutun etc. Membrii familiei au fost investigati la prezenta markerilor virali doar in 38,81% de cazuri cu hepatite cronice si 24,37% pentru cei cu ciroze hepa-tice.

Concluzii. Studierea particularitatilor epidemiologice a hepatitelor cronice, a cirozelor hepatice si a cancerului hepatic primar in randul populatiei, tinand cont de legatura stransa dintre ele, va permite reducerea atat a morbiditatii, cat si a impactului medical si a celui socio-economic.

ORRM

INTRODUCERE

În ultímele decenii s-a atesta o crestere constanta a incidentei patologiei hepatice, care este o problema grava a medicinei moderne si, este cu sigu-ranta subestimata atât la nivel national, cât si la nivel global (1 - 4). Estimarile actuale la nivel mondial arata ca 844 de milioane de persoane su-fera de boli hepatice cronice, cu o rata a morta-litatii de 2 milioane de decese pe an, inclusiv 1 mi-lion de decese din cauza complicatiilor de ciroza si 1 milion ca urmare a hepatitei virale si a carci-nomului hepatocelular (5, 6, 7). Acestea pot fi comparate si cu alte probleme grave de sanatate publica, asociate bolilor cronice, precum diabetul - 422 dee milioane de cazuri si 1,6 milioane decese, bolile pulmonare - 650 de milioane de cazuri, 6,17 milioane decese si bolile cardiovascu-lare - 540 de milioane de cazuri, 17,7 milioane decese (8 - 11).

Astfel, la aceasta etapa hepatita cronica, ciroza hepatica si cancerul hepatic primar reprezinta una dintre cele mai grave probleme pentru omenire, datorita raspândirii globale, morbiditatii si a mortalitatii crescute, precum si a gradului ridicat de dizabilitate, cauzat de evolutia rapida a acestor patologii. La nivel global, aproximativ 257 de mi-lioane de persoane sunt infectate cu hepatita cronica B, iar alte 71 de milioane cu hepatita cronica virala C, în special în tarile cu venituri mici si medii.

În Republica Moldova, în 2019, s-au înregistrat peste 70 de mii de pacienti cu hepatita cronica si peste 10 mii cu ciroza hepatica, iar 70%, dintre pacientii cu ciroza au dezvoltat cancer hepatic primar.

Ipoteza studiului: Studiul în cauza vizeaza una dintre problemele majore în domeniul Sanatatii Pub-lice. Actualmente problema hepatitelor cronice, cirozelor hepatice si a cancerului hepatic nu a fost studiata în comun. Astfel, ne-am propus abordarea acestor patologii în complexitate, pentru a evidentia particularitatile bolilor în cauza, în diferite etape de dezvoltare si evi-dentierea unor factori de risc, ce determina cro-nicizarea pacientilor, prin dezvoltarea cirozelor hepatice si a cancerului hepatic primar.

MATERIAL SI METODE

Materialul primar utilizat, pentru realizarea studiului, a fost colectat din datele statistice fur-

nizate de Agentia Nationala de Sanatate Publica, documentate în Forma nr. 2, Raportul privind unele boli infectioase si parazitare înregistrate în Republica Moldova (pentru analiza morbiditatii prin hepatite acute) si Darea de seama nr. 29 privind bolnavii cu hepatite cronice si ciroze he-patice. Acest studiu este unul epidemiologic ret-rospectiv al morbiditatii prin hepatitei cronice, ci-roze hepatice si a cancerului hepatic primar. Totodata, fost analizata si mortalitatea cauzata de aceste boli în ansamblu, în Republicii Moldova. Pentru a evidentia factorii de risc, care contribuie la evolutia cronica a hepatitelor si dezvoltarea ul-terioara a cirozei si a cancerului hepatic primar, au fost chestionati 3666 de pacienti, inclusiv cu hepatita cronica - 1528 de persoane, cu ciroza hepatica - 1891 de persoane si cu cancer hepatic primar - 247 de pacienti. Pentru determinarea facto-rilor de risc a fost realizat un studiu de caz si de control, pentru a evidentia probabilitatea riscului (OR) pentru fiecare factor analizat. Grupul principal a fost constituit din pacienti care sufera de aceste boli, iar grupul de control de persoane care au bolile în cauza. Pacientii au fost divizati în 3 grupuri de studiu. În primul grup au intrat pa-cientii cu hepatita cronica si un grup de control (persoane sanatoase), în grupul II - pacienti cu ciroza hepatica si un grup de control (pacienti cu hepatita cronica), în grupul III - pacienti cu cancer hepatic primar si un grup de control (pacienti cu ciroza hepatica). OR a fost calculata în baza for-mulei: cotele unui eveniment din grupul expus/ cotele unui eveniment din grupul neexpus. Daca raportul de cote este mai mare de 1, rezulta ca probabilitatea ca evenimentul sa aiba loc în gru-pul expus, este mai mare decât în grupul neexpus. Rezultatele au fost procesate utilizând Programul Epi Info 7.2.

REZULTATE

Analiza situatiei epidemiologice în Republica Moldova, privind morbiditatea prin hepatite cronice, ciroze hepatice si cancer hepatic, denota o creste-rea evidenta a cazurilor în toata perioada anali-zata, anii 2000-2019. În special, în anul 2019 au fost înregistrate în total 89290 de cazuri de hepatite cronice, ciroze hepatice si de cancer hepatic primar, dintre care 78643 de pacienti cu hepatite cronice, 10246 - cu ciroze hepatice si 401 -cu cancer hepatic. Dinamica multianuala a morbiditatii, prin hepatite cronice, s-a marit de 2 ori în perioa-

ORRM

da de studiu, de la 1092,2±5,68 cazuri la 100 mii de locuitori (46667 de cazuri) in anul 2000, pana la 2218,34±7,83 cazuri la 100 mii de locuitori in 2019. Morbiditatea prin ciroze hepatice a progresa de la 168,6±2,23 cazuri la 100 mii de

locuitori în 2000, pâna la 289,02±2,89 cazuri la 100 mii de locuitori în 2019, iar morbiditatea prin cancer hepatic a sporit de la 5,1±0,37 cazuri la 100 mii de locuitori, pâna la 12,01±0,59 cazuri la 100 mii de locuitori în 2019 (fig.1).

2500

£ 2000

TO

13

& 1500

a

o

§ 1000

o

o

500

2218,3

1092,2

14 12 10 8 6

24

2 0

20002001200220032004200520062007200820092010201120122013201420152016201720182019

cancer hepatic

hepatite cronice

ciroze hepatice

Figura 1. Dinamica multianuala a morbiditatii prin hepatite cronice, ciroze hepatice si cancer hepatic

în Republica Moldova, perioada 2000-2019.

Analiza retrospectiva a morbiditatii, prin hepatite cronice, demonstreaza faptul ca, daca la inceputul perioadei analizate predominau cazurile de etiol-ogie nevirala in 63,67±0,27% de cazuri, compara-tiv cu cele de etiologie virala - 36,33±0,36% de cazuri, atunci in 2019 situatia s-a schimbat con-siderabil (fig.2). Astfel, la etapa actuala majorita-tea cazurilor sunt determinate de hepatitele cro-nice virale in 64,25±0,21% de cazuri, comparativ

cu cele de etiologie nevirala - 35,77±0,28% de cazuri. O situatie similara s-a înregistrat si în cazul cirozelor hepatice, daca la începutul perioadei analizate (anul 2000), cirozele hepatice de etiologie nevirala au constituit 77,94% de cazuri, comparativ cu cele virale - 22,06%, atunci în anul 2019 ponderea acestora a progresat pâna la 53,5%, iar cele nevirale s-au redus pâna la 46,49% (fig.3).

100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0%

63,67

6

36,3

0 0 0

2

35,77

64,2

246 000 000 222

œ

0 0

2

0

2

0

2

0

2

0

2

0

2

I virale ■ nevirale

100% 77,94 90% 80% 70% 60% 50%

40% 30% 20% 10% 0%

22

46,49

0 0 0

2

2 0 0 2

4 0 0 2

6 0 0 2

8 0 0 2

0

2

0

2

0

2

I virale ■ nevirale

0

2

0

2

Figura 2. Ponderea hepatitelor cronice virale nevirale, în Republica Moldova, în dinamica multianuala, perioada 2000-2019.

Figura 3. Structura etiologica a cirozelor hepatice de origine virala neviral, în Republica Moldova, în dinamica multianuala, perioada 2000-2019.

0

5

3

5

3

ORRM

Numarul de pacienti cu hepatita crónica vírala a crescut practic de 3 ori, de la 16955 de cazuri in anul 2000, pana 50525 de cazuri in 2019. La ma-joritatea pacientilor s-a izolat virusul hepatitei B. In dinamica multianuala indicii de prevalenta a

morbiditatii prin HVB crónica s-au majorat de la 8817 cazuri (206,4 cazuri la 100 mii de locuitori) în 2000, pâna la 30264 de cazuri (853,68 de cazuri la 100 mii de locuitori) în 2019 (fig.4).

HVB HVC HVD _etiologie neprecizata

Figura 4. Dinamica multianuala a morbiditatii prin hepatite virale cronice provocate de virusurile „B", „C", „D" de etiologie neprecizata.

Este alarmanta situatia in cazul hepatitelor cronice cauzate de virusul C, unde prevalenta pacientilor a crescut practic de 9 ori in perioada ana-lizata, de la 1855 de cazuri (43,4 de cazuri la 100 mii de locuitori) in 2000, pana la 16791 de cazuri (473,64 de cazuri la 100 mii de locuitori) in 2019. Morbiditatea prin hepatite virale cronice cauzate de virusul D s-a majorat de la 464 de cazuri (10,9 cazuri la 100 mii de locuitori) in 2000, pana la 1818 cazuri (51,28 de cazuri la 100 mii de locuitori) in 2019. Totodata, se inregistreaza o dimi-nuare substantiala a cazurilor de hepatite cronice virale, de alta etiologie si neprecizate, de la 5819 cazuri (136,2 de cazuri la 100 mii de locuitori) in 2000, pana la 1652 de cazuri (46,60 de cazuri la 100 mii de locuitori) in 2019.

Situatia epidemiologica, privind cirozele hepatice de etiologie virala, denota o crestere a morbidita-tii de 3 ori in 2019, fata de primul an analizat-2000. Astfel, numarul de pacienti cu ciroze hepatice de etiologie virala a sporit de la 1589 de cazuri in 2000, pana la 5482 de cazuri in 2019. La fel ca in cazul hepatitelor cronice virale, majorita-tea pacientilor au fost depistati cu virusul hepa-titei B.

In dinamica multianuala indicii de prevalenta a morbiditatii prin CHB s-au amplificat de la 655 de

cazuri (15,3 cazuri la 100 mii de locuitori) in 2000, pana la 2422 de cazuri (68,32 de cazuri la 100 mii de locuitori) in 2019 (fig.5).

Indicii de prevalenta in ciroze hepatice cauzate de virusul C, a sporit practic de 9 ori, de la 229 de cazuri (5,4 cazuri la 100 mii de locuitori) in 2000, pana la 2240 de cazuri (63,19 cazuri la 100 mii de locuitori) in 2019. Morbiditatea prin ciroze hepa-tice virale, cauzate de virusul D, s-a majorat de la 183 de cazuri (4,3 cazuri la 100 mii de locuitori) in 2000, pana la 400 de cazuri (11,28 cazuri la 100 mii de locuitori) in 2019. Cirozele hepatice virale, de alta etiologie si cele neprecizate, au inregistrat o diminuare usoara de la 522 de cazuri (12,2 cazuri la 100 mii de locuitori) in 2000, pana la 420 de cazuri (11,85 de cazuri la 100 mii de locuitori) in 2019.

Analiza situatiei epidemiologice in Republica Moldova pentru ultimii 11 ani (2009-2019) de-monstreaza ca majoritatea pacientilor inregis-trati, cu patologiile analizate in acest studiu, dece-deaza in faza de ciroza hepatica, iar unii - in faza de cancer hepatic.

Totodata, este de mentionat faptul ca in aceeasi perioada (2009-2019) mortalitatea, din cauza hepatitelor cronice si a cirozelor hepatice, este in scadere. Asadar, daca in 2009 erau inregistrate 31

ORRM

de cazuri (0,84 cazuri la 100 mii de locuitori) de decese, ca rezultat al hepatitelor cronice, atunci în 2019 numarul persoanelor, care au decedat de aceasta patologie, s-a redus practic de 2 ori, cons-tituind 15 cazuri (0,4 cazuri la 100 mii de locuitori) (fig. 6). Decesele cauzate de ciroze hepatice s-au redus de la 3117 cazuri (87,42 de cazuri la

100 mii de locuitori) în 2000, pâna la 2367 de cazuri (66,77 de cazuri la 100 mii de locuitori) în 2019. Numarul de decese cauzate de cancer hepatic s-a dovedit a fi stabil, pe toata perioada anali-zata, variind de la 424 de cazuri (11,89 cazuri la 100 mii de locuitori) în 2000 si 447 de cazuri (12,6 cazuri la 100 mii de locuitori) în 2019.

HVB H HVC HVD etiologie neprecizata

Figura 5. Dinamica multianuala a morbiditatii prin ciroze hepatice provocate de virusurile

„B", „C", „D" de etiologie neprecizata.

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

■ hepatite cronice ■ ciroza hepatica ■ cancer hepatic

87,42

66,77

1,89 1 _ 2,6 1

0,87 1 _ 1 _ 1 1 1 _ 1 _ 1 1 0,4

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Figura 6. Dinamica multianuala a mortalitatii prin hepatite cronice, ciroze hepatice si cancer hepatic în Republica Moldova, în perioada 2009-2019 (la 100 mii de locuitori).

Cazuri de deces au fost înregistrate practic la toate categoriile de vârsta, inclusiv la copii de 0-4 ani. În majoritatea situatiilor, decesele sunt înregistrate la pacientii cu vârsta de 70-79 ani, atât la cei cu ciroze hepatice, cât si la cei cu cancer

hepatic (2,72 cazuri si respectiv 0,63 cazuri la 1000 de locuitori) (fig.7, 8).

Numarul cazurilor de decese, printre pacientii cu ciroze hepatice si cancer hepatic, se amplifica odata cu înaintarea în vârsta (fig.7, 8).

ORRM

3,00 2,50

CD

§ 2,00

a 1,50 0

о 1,00

0,50 0,00

-2 2,52 ,72 г

1,97

l ,в5

Q,76

Q,2Q Q,QQ Q,QQ Q,QQ Q,QQ Q,Q2

0-4 ani 5-9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-29 ani

30-39 40-49 50-59 60-69 70-79 80 si mai ani ani ani ani ani mult

Figura У. Indicii medii ai mortalitatii prin ciroze hepatice, în functie de vârsta, în Republica Moldova, pentru anii 2009-2G19 (la 1GGG de locuitori).

0,700 0,600 0,500 0,400 0,300 0,200 0,100 0,000

Q,QQ4 Q-QQQ5 Q Q,QQ

0-4 5-9 10-14 15-19

Q,QQ4 Q,Q1

20-29 30-39

40-49 50-59 60-69

70-79 80 si mai mult

Figura 8. Indicii medii ai mortalitatii prin cancer hepatic, în functie de vârsta, în Republica Moldova,

pentru anii 2GG9-2G19 (la 1GGG de locuitori).

Evolutia hepatitelor cronice în ciroze hepatice si în cancer hepatic primar este conditionata de un sir de particularitati epidemiologice si de factori de risc, asociati diagnosticului de baza. În acest context, au fost analizate fisele de observatie a 3666 de pacienti, inclusiv cu hepatite cronice -1528 de bolnavi (41,68±1,26%), cu ciroze hepatice 1891 de bolnavi (51,58±1,14%) si cu cancer hepatic - 24У de bolnavi (6,У4±1,59%), pentru a stabili factorii de risc care contribuie la evolutia hepatitelor cronice în ciroze hepatice si în cancer hepatic primar. Analiza patologiilor hepatice cro-nice denota ca, mai frecvent hepatite cronice se înregistreaza la femei, însa evolutia acestora în ci-roze hepatice si în cancer hepatic se evidentiaza, mai frecvent, printre barbati. Astfel, hepatitele cronice la femei au fost înregistrate în 8У3 de cazuri sau 57,13±1,67% [95%, CL:54,64-59,59], fata de barbati - 655 de cazuri sau 42,87±1,93%

[95%, CL;40,41-45,36] (P<0,001). Raportul dintre barbati si femei a constituit 1,33 (873:655), reprezentând 968 de cazuri sau 51,19±1,60% [95%, CL;48,94-53,44] si respectiv 923 de cazuri sau 48,81±1,64% [95%, CL;46,56-51,06]. O pondere mai mare a barbatilor afectati s-a dovedit a fi printre pacientii cu cancer hepatic primar. Barbatii, cu cancer hepatic primar, au constituit 156 de cazuri sau 63,16±3,86% [95%, CL;56,81-69,19], fata de femei - 91 de cazuri sau 36,84±5,05% [95%, CL;30,81-43,19] (fig.9).

Vârsta medie a pacientilor cu hepatite cronice a constituit 57,74±11,22, cu ciroze hepatice de 56,21±10,17 si cu cancer hepatic de 59,05±10,94 (fig.10).

Totodata, este de mentionat faptul ca, hepatitele cronice, cirozele hepatice si cancerul hepatic au fost înregistrate si la copii cu vârsta de 10 ani. Ma-joritatea cazurilor de hepatite cronice si ciroze

ORRM

hepatice au fost înregistrate la pacientii cu vârsta în cazul cancerului hepatic - în grupa de vârsta de de 50-59 de ani (37,50% si 39,56% respectiv), iar 60-69 de ani (49,80%) (fig.11).

% 100

80 60 40 20 0

57Ü3

I

42,87

48^1

51,19

à

36^84 63,16

74351

à

25,49

hepatite cronice

ciroze hepatice cancer hepatic primar ■ femei ■ barbati

lot martor

Figura 9. Structura patologiei ficatului în functie sex.

61 ani 60 59 58 57 56 55 54 53 52

59,05

57,74

56,21

55,5

hepatita cronica

ciroza hepatica

cancer hepatic

lot martor

Figura 10. Ponderea pacientilor în functie de vârsta medie.

60 %

49,8

50

39,56

10-19 20-29 30-39 40-49 50-59 60-69 70-79 80 si mai

mult

hepatitacronica cirozahepatica ■ cancer hepatic Blot martor

Figura 11. Ponderea patologiilor hepatice în functie de grupele de vârsta.

ORRM

Pacientii cu hepatite cronice, ciroze hepatice si cancer hepatic au fost chestionati pentru a determina factorii de risc comportamentali, dupa care au fost analizati în programul EpiInfo 7.2. Analiza factorilor de risc, prin metoda regresiei liniare, a constatat ca, pentru pacientii cu hepatite cronice OR înalt a fost în cazul pacientilor care practica re-latii sexuale neprotejate - 1378 de pacienti (OR=5,92; 95%: Cl 4,11-8,54, P<0,001), utilizarea obiectelor ascutite în comun - 925 de pacienti (OR= 1,91; 95%: Cl 1,3-2,68, P<0,001), utilizarea în comun a foarfecii - 845 de pacienti (OR=1,15; 95%: Cl 0,83-1,61, P=0,38) si utilizarea în comun a seringilor - 37 de pacienti (OR=1,24; 95%: Cl 0,37-4,07, P=0,38) (fig.12).

Pentru pacientii cu ciroze hepatice, OR înalt a fost în cazul relatiilor sexuale neprotejate - 1831 de pacienti (OR=19,68; 95%: Cl 13,01-29,78, P<0,001), utilizarea obiectelor ascutite în comun - 1358 de pacienti (OR= 3,15; 95%: Cl 2,25-4,4, P<0,001) si utilizarea în comun a lamei de barbie-rit - 100 de pacienti (OR=1,36; 95%: Cl 0,59-3,17, P=0,46).

Pentru pacientii cu cancer hepatic, OR înalt a fost în cazul utilizarii obiectelor ascutite în comun -239 de pacienti (OR= 37,34; 95%:' Cl 17,23-80,91 P<0,001), a relatiilor sexuale neprotejate - 241 de pacienti (OR=25,91; 95%: Cl 10,82-62,01, P<0,001), utilizarea în comun a periutei de dinti -31 de pacienti (OR=5,34; 95%: Cl ' 1,84-15,46, P<0,001) si utilizarea în comun a foarfecii - 154 de pacienti (OR=1,55; 95%: Cl 1,03-2,33, P=0,003).

Totodata, pacientii cu patologiile ficatului au fost chestionati privind respectarea regimului alimentar si a consumului de alcool si tutun. Astfel, analiza datelor, prin metoda regresie liniare, a de-monstrat ca în cazul pacientilor cu hepatite cro-nice, factorul de risc cu OR>1 s-a dovedit a fi nerespectarea regimului alimentar prescris de medicul specialist si de consumul de alcool.

În cazul consumului cronic al unei cantitati ex-cesive de alcool, sporeste riscul progresiei, cu dezvoltarea mai rapida a fibrozei si a cirozei hepa-tice (6, 14, 15).

Din cei 1528 de pacienti cu hepatite cronice, nerespectarea regimului alimentar au mentionat 835 de pacienti - 54,65% (OR= 1,43; 95%: Cl 1,012,02, P=0,01), iar problema consumului de alcool au mentionat 605 pacienti -39,59% (OR=1,01;

95%: Cl 0,72-1,42, P=0,46).

Analiza datelor prin regresie liniara, pentru pa-cientii cu ciroze hepatice, a evidentiat în calitate de factor de risc doar consumul de alcool, care a fost mentionat de 723 de pacienti - 38,23% (OR=3,06; 95%: Cl:2,57-3,64, P=0,00001). Pentru pacientii cu cancer hepatic, factorii de risc s-au dovedit a fi nerespectarea regimului alimentar si consumul de alcool. Nerespectarea regimului alimentar au mentionat - 213 pacienti - 86,23% (OR=1,29; 95%:Cl:0,87-1,91, P=0,09), iar consumul de alcool a fost mentionat de 164 de pacienti - 66,40% (OR=3,19;' 95% Cl: 2,41-4,22, P=0,00001).

Peste 90% dintre pacientii cu hepatite cronice si ciroze hepatice s-au aflat în stationar, pentru tra-tament, doar 10 zile. Pe parcursul aflarii în statio-nar majoritatea au primit tratament simptomatic (hepatite cronice - 45,45%, iar în cazul cirozelor hepatice - 54,47%) si doar în 24,68% de cazuri pacientii cu hepatite cronice au primit tratament antiviral, iar cei cu ciroze hepatice -21,95%.

Membrii familiei pacientilor, depistati cu hepatite cronice sau ciroze hepatice, au fost investigati la markeri virali doar în 38,81% si, respectiv 24,37% de cazuri.

Totodata, este de mentionat si faptul ca membrii familiei pacientilor cu hepatita virala cronica B au fost vaccinati doar în proportie de 18,46%, iar cu ciroze hepatice si mai putin - 15,25%. În 81,54 de cazuri respondentii au mentionat ca, membrii fa-miliei nu au primit vaccin contra hepatitei virale B.

Pacientii cu hepatite cronice si cu ciroze hepatice au evidentiat prezenta conditiilor nocive de munca (fig.12) cum ar fi îngrasaminte (18,42% si 15,15% respectiv), activitati la ferma de animale (15,79% si 14,14% respectiv), insecticide (14,47% si 14,14% respectiv), pesticide (11,84% si 13,13%), detergenti chimici (11,84% si 13,13%), etc.

DISCUTII

Controlul eficient al bolilor transmisibile se ba-zeaza pe eficienta sistemului de supraveghere epidemiologica. Un sistem de supraveghere functional la nivel national este bazat pe realizarea actiunilor de prevenire si de control, al bolilor transmisibile prioritare. Obiectivele supraveghe-rii epidemiologice constau în stabilirea particula

ORRM

lacuri vinârie

prelucrarea tutunului clei

materiale de reparatie vopsea detergenti chimici pesticide insecticide fermâ de animale îngrâseminte

L,011,32

,63s,03 3,404

3,95

5,05

6,066,58

9,21 11,11

L,84L3.

,13

11,

TT^13,13 -14,14L4,47

14,14 15,79

15,15

18,42

0,00 2,00 4,00 6,00 8,00 10,00 12,00 14,00 16,00 18,00 20,00 ■ ciroze hepatice ■ hepatite cronice

Figura 12. Ponderea pacientilor cu hepatite cronice si ciroze hepatice în functie de conditiile nocive de muncâ.

ritatilor si a evolutiei procesului epidemic, in functie de componentele de baza (timp, loc, per-soana); stabilirea cauzelor si a conditiilor apa-ritiei cazurilor de boala, depistarea izbucnirilor epidemice si prognozarea evolutiei lor; monitori-zarea realizarii programelor nationale de control al maladiilor; evaluarea eficacitatii masurilor de prevenire si de control. Analiza situatiei epidemiologice in Republica Moldova privind hepati-tele cronice, cirozele hepatice si cancerul hepatic a evidentiat ca, indicii morbiditatii sunt in continua crestere, iar situatia necesita o solutionare urgenta. Este evident faptul ca, studierea

particularitâtilor de manifestare epidemiologicâ a hepatite-lor cronice, a cirozelor hepatice si a can-cerului hepatic, în complexitate, va permite apli-carea mâsu-rilor de prevenire si de control eficiente, la diferite niveluri de asistentâ medicalâ, inclusiv etapa de îngrijire prespitaliceascâ si cea spitaliceascâ a pacientului. Monitorizarea indici-lor de evolutie si de agravare a stârii de sânâtate a pacientului va permite implicarea precoce a specialistului, pen-tru prevenirea evolutiei hepa-titei cronice în ciro-zâ hepaticâ si, ulterior, în cancer hepatic primar.

CONCLUZII

Astfel, din cele mentionate, se constata ca problema hepatitelor cronice, a cirozelor hepatice si cea a

cancerului hepatic primar este deosebit de stringenta la etapa actúala, care necesita solutionare. Analiza

situatiei epidemiologice privind hepatitele cronice, cirozele hepatice si cancerul hepatic au evidentiat

urmatoarele:

1. Indicii de prevalenta a morbiditatii prin hepatite cronice, ciroze hepatice si prin cancer hepatic este in continua crestere.

2. Majoritatea hepatitelor cronice si a cirozelor hepatice sunt de etiologie virala.

3. Numarul pacientilor cu HVB cronica s-a majorat de la 8817 de cazuri in 2000, pana la 30264 de cazuri in 2019, iar in cazul hepatitelor cronice provocate de virusul C, s-a amplificat practic de 9 ori, de la 1855 de cazuri in 2000, pana la 16791 de cazuri in 2019.

4. Numarul pacientilor cu ciroza hepatica B a sporit de la 655 de cazuri in 2000, pana la 2422 de cazuri in 2019, iar cu ciroze hepatice cauzate de virusul C, a sporit practic de 9 ori, de la 229 de cazuri in 2000, pana la 2240 de cazuri in 2019.

5. Majoritatea deceselor sunt inregistrate la pacientii cu ciroze hepatice la varsta de 70-79 de ani.

6. Mai frecvent, hepatitele cronice se inregistreaza la femei, iar cirozele hepatice si cancerul hepatic se evidentiaza la barbati.

7. Varsta medie a pacientilor cu hepatite cronice a constituit 57,74±11,22, cu ciroze hepatice 56,21±10,17 si cancer hepatic 59,05±10,94.

ORRM

8. Factorii de rise s-au dovedit a fi relatii sexuale neprotejate, utilizarea obiectelor ascutite în comun, utilizarea în comun a foarfecii si a seringilor, nerespectarea regimului alimentar si consumul de alcool si de tutun.

9. Peste 90% dintre pacientii cu hepatite cronice si cu ciroze hepatice s-au aflat în stationar, pentru tratament, doar 10 zile.

10. Pacientii cu hepatite cronice au primit tratament antiviral doar în 24,68% de cazuri, iar cei cu ciroze hepatice -21,95%.

11. Membrii familiilor au fost investigati la prezenta markerilor virali doar în 38,81% de cazuri, în hepatite cronice si 24,37% - cu ciroze hepatice.

12. Vaccinarea membrilor familiei, împotriva hepatitei virale B, dupa depistarea bolnavului cu hepatitâ viralâ cronicâ B, au mentionat 18,46%, iar dintre cei cu ciroze hepatice - 15,25%.

13. Pacientii cu hepatite cronice si ciroze hepatice au evidentiat prezenta conditiilor nocive de muncâ, cum ar fi lucru cu îngrâsâminte, insecticide, pesticide, detergenti chimici, activitâti la ferma de animale etc.

CONFLICT DE INTERESE

Autorul declara ca nu sunt conflicte de interese APROBAREA ETICÄ

Studiul a fost aprobat prin aviz favorabil al Co-mitetului de Etica si Cercetare nr. 90 din 21.06.2017.

1. Paraschiv A. Studiu epidemiologic retrospectiv privind morbiditatea prin hepatite cronice si ciroze hepatice. Buletinul Academiei Çtiinpe a Moldovei. Çtiinpe Medicale. 2017;2:201-5.

2. Paraschiv A., Secrieru C. Aspecte epidemiologice ji unii factori de risc în ciroze hepatice virale. Anale stiintiflce USMF "Nicolae Testemitanu", Editia a XIII-a. 2012.

3. Dänut-Laurentiu N. Patologia digestivâ cronicâ -abordare actualâ si de perspectiva. 2017.

4. Feofanov IS, Mihailov D. Unele particularitâpi ale procesului epidemic în hepatitele cronice pi cirozele hepatice nonvirale în municipiul Chipinâu. Sânâtate publica, Economie si Management în Medicinä 2014;6(57):45-6.

5. Stanaway J.D., Flaxman A.D., Naghavi M., Fitzmaurice C., Vos T., Abubakar I., et al. The global burden of viral hepatitis from 1990 to 2013: findings from the Global Burden of Disease Study 2013. Lancet. 2016;388(10049):1081-8.

6. Pimpin L., Cortez-Pinto H., Negro F., Corbould E., Lazarus J. V., Webber L. et al. Burden of liver disease in Europe: Epidemiology and analysis of risk factors to identify prevention policies. Journal Hepatology. 2018. doi:10.1016/j.jhep.2018.05.011

7. Sepanlou S. G., Safiri S., Bisignano C., Ikuta K. S., Me-rat S., Saberifiroozi M. et al. The global, regional, and national burden of cirrhosis by cause in 195

countries and territories, 1990-2017: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2017. Lancet Gastroenterol Hepatology. 2020;5(3):245-66.

8. Paula De Souza N., Melo Villar L., José A., Garbin Î., Adas T., Rovida S. et al. Assessment of health-related quality of life and related factors in patients with chronic liver disease. Brazilian Journal Infection Disease. 2015; 19:590-5. doi:10.1016/j.bjid. 2015.08.003

9. WHO. Global Health Sector strategy on Viral Heap-atitis2016-2021. WHO Guidlines. 2016.

10. Blachier M., Leleu H., Peck-Radosavljevic M., Valla D-C., Roudot-Thoraval F. The burden of liver disease in Europe: A review of available epidemiological data. Journal of Hepatology. 2013;58. Dis-ponibil: http://data.euro.who.int [Accesat 23 sep-tembrie 2019].

11. Waheed Y., Siddiq M., Jamil Z., Najmi M. H. Hepatitis elimination by 2030: Progress and challenges. World Journal of Gastroenterology. 2018;24:4959-61.

12. Mayevskaya M. V. Alkogol', alkogolizm i svyaza-nnyye s nimi posledstviya. Rossiyskiy zhurnal gas-troenterologii, gepatologii, koloproktologii [Alcohol, alcoholism and related consequences. Russian journal of gastroenterology, hepatology, colo-proctology]. 2013;6:43-8.

Date of receipt of the manuscript: 07/02/2021 Date of acceptance for publication: 15/03/2021

Angela PARASCHIV, ORCID ID: 0000-0003-0817-8316