CC BY
1CZU: 616.98:578.834.1-053.2:614.21(478)
MANAGEMENTUL CAZURILOR DE COVID-19 LA COPII IN CONDITIILE REPUBLICII MOLDOVA
Ludmila BÎRCA12, Gheorghe PLÄCINTÄ2, Oleg LOZAN3
1 Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase de Copii,
2 Catedra de boli infectioase, USMF Nicolae Testemitanu,
3
Scoala de Management în Sänätate Publicä, USMF Nicolae Testemitanu, Chisinäu, Republica Moldova
Rezumat
De la începutul pandemiei s-a considérât cä copiii reprezintä cel mai putin afectat grup populational, dar pe parcurs au fost demonstrate implicarea acestora atât în procesul epidemiologic, cât si în evolutii clinic severe si stäri/sindroame ce conduceau spre complicatii si chiar decese. A fost efectuat un studiu mixt, cantitativ si calitativ, metodele de cercetare fiind epidemiologicä, biostatisticä, istoricä si analiticä. Au fost utilizate bazele de date si rapoartele epidemiologice cu privire la cazurile de COVID-19 la copii, Pubmed, MEDLINE, COVerAGE-DB. Populatia-tintä: cazurile pediatrice spitalizate cu COVID-19. Esantionul a inclus 56813 cazuri de COVID-19 la copii. În Republica Moldova, în perioada 2020-2022, s-au înregistrat 56813 cazuri de COVID-19 la copii, ceea ce a constituit 9,18% din numärul total de cazuri depistate. Numärul de copii spitalizati a crescut în aceastä perioadä, cu 3312 cazuri în 2020, 4697 de cazuri în 2021 si 5341 de copii în 2022, reprezentând astfel 40,9%, 25,5% si 19,3% din totalul copiilor confirmati cu infectie cu SARS-CoV-2. Rata de fatalitate a COVID-19 la copii în Republica Moldova a fost de 0,01%, 0,03% si 0,01% pentru anii 2020, 2021 si 2022, respectiv, cea mai înaltà ratä de fatalitate fiind mregistratä la nou-näscuti. În Republica Moldova managementul copiilor cu COVID-19 a depins de situatia epidemiologicä, numärul si severitatea cazurilor, precum si de capacitatea sistemului spitalicesc de a gestiona fluxul de pacienti pediatrici.
Cuvinte-cheie: COVID-19, copii, pandemie, management spitalicesc al copiilor cu COVID-19, decese copii COVID-19
Summary
Management of cases of COVID-19 in children in the Republic of Moldova
From the beginning of the pandemic, it was considered that children represent the least affected population group, but along the way, their involvement in both the epidemiological process and severe clinical evolutions and conditions/ syndromes leading to complications and even deaths were demonstrated. A mixed, quantitative and qualitative study was conducted, the research methods being epidemiological, biostatistical, historical and analytical. Research tool: Epidemiological databases and reports on pediatric COVID-19 cases, Pubmed, MEDLINE, COVerAGE-DB. Target population: hospitalized pediatric cases of COVID-19. The study group included 56,813 pediatric COVID-19 cases. In the
Republic of Moldova for 2020-2022 activities, 56,813 cases of COVID-19 in children were registered (9.18% of the total number of detected cases. The number of hospitalized children was increasing during the years 2022-2022 (3312, 4697 and 5341 children, respectively), their share is 40.9%, 25.5% and 19.3% of the number of children confirmed with infection with SARS CoV-2. The fatality rate of COVID-19 in children in the Republic of Moldova was 0.01%, 0.03% and 0.01% for the years 2020, 2021 and 2022, respectively, with the highest fatality rate being recorded in newborns. In the Republic of Moldova, the management of children with COVID-19 has met recommendations depending on the epidemiological situation, the number and severity of those affected, but also the hospital's ability to cope with the flow of children.
Keywords: COVID-19, children, pandemic, hospital management of children with COVID-19, child deaths from COVID-19
Резюме
Особенности ведения случаев COVID-19 у детей в условиях Республики Молдова
С начала пандемии считалось, что дети представляют собой наименее вовлеченную группу населения, но на протяжении пандемии была продемонстрирована их вовлеченность как в эпидемиологический процесс, так и в тяжелые формы заболевания или состояния/ синдромы, приводящие к осложнениям и даже к летальному исходу. Проведено исследование (смешанное, количественное и качественное) эпидемиологическими, биостатистическими и аналитическими методами. Были использованы эпидемиологические базы данных о подтверждённых случаях COVID-19 у детей, Pubmed, MEDLINE, COVerAGE-DB. В исследование было включено 56 813 детей с COVID-19. В Республике Молдова с 2020 по 2022 гг. зарегистрировано 56813 случаев заболевания COVID-19 у детей (9,18% от общего числа выявленных случаев). Количество госпитализированных детей увеличивалось в течении 2020-2022 годов (3312, 4697 и 5341 соответственно), их доля составила 40,9%, 25,5% и 19,3% от числа детей с COVID-19. Уровень смертности от COVID-19 у детей в Республике Молдова составил: 0,01% (2020 г.) 0,03% (2021 г.) 0,01% (2022 г.), при этом самый высокий уровень смертности зафиксирован у новорожденных. В Республике Молдова ведение детей с COVID-19 соответствовало рекомендациям и за-
висело от эпидемиологической ситуации, количества и тяжести больных, а также от способности больниц справиться с потоком детей.
Ключевые слова: COVID-19, дети, пандемия, стационарное лечение детей с COVID-19, смертность детей от COVID-19.
Introducere
Infectia de COVID-19 a cauzat un imens impact medical, social si economic, În timp record devenind o problemá imperioasá de sánátate publicá. Reco-mandárile internationale elaborate pentru gesti-onarea acestei infectii au fost integrate În diferitá másurá În documentele reglatorii nationale, cum ar fi protocoalele clinice, ghidurile si recomandárile practice, strategiile de management ale pandemiei locale, fiind adaptate În dependentá de situatia epidemiologicá, gradul de dezvoltare a sistemului de sánátate, posibilitátile economice ale tárii, dar si de gradul de constientizare a populatiei largi pri-vind riscurile de expunere si complianta la politicile implementate, care rezidá din gradul de Încredere În sistemul propriu de sánátate. În acestá ordine de idei, sistemul de sánátate din Republica Moldova (RM) pe parcursul pandemiei (2G2G-2G23) a dezvoltat si implementat o strategie proprie de management al pacientului pediatric cu COVID-19, aliniindu-se pe parcurs cátre recomandárile si dovezile publicate/ acumulate de cátre expertii internationali, dar si formându-si propria experientá managerialá.
Astfel, scopul studiului a constat În analiza mo-dului În care au fost gestionate cazurile de COVID-19 la copii În timpul epidemiei de coronavirus de tip nou (SARS-CoV-2), cu accent pe elaborarea unor recomandári pentru organizarea asistentei medicale În urgente de sánátate publicá.
Materiale si metode
A fost efectuat un studiu mixt, cantitativ si ca-litativ, metodele de cercetare fiind epidemiologicá, biostatisticá, istoricá si analiticá. Ca instrumente de cercetare au fost folosite bazele de date si rapoartele epidemiologice referitoare la cazurile de COVID-19 la copii, Pubmed, MEDLINE, COVerAGE-DB. Populatia tintá a studiului a fost reprezentatá de cazurile pedi-atrice spitalizate cu COVID-19, iar esantionul a inclus un numár de 56B13 astfel de cazuri.
Rezultatele si discutii
În Republica Moldova, primul caz de COVID-19 a fost Înregistrat la l martie 2G2G, iar pe parcursul a trei ani de pandemie, au fost identificati 61Bll4 de pacienti cu COVID-19. Incidenta acestei infectii a fost de 151l3,46 la 1GGGGG locuitori, iar rata de fatali-
tate (IFR) a constituit 1,96% (COVID-19 Dashboard Science and Engineering (CSSE) at Johns Hopkins University (JHU).
Din totalul de cazuri de COVID-19 înregistrate, 56813 au implicat copii cu vârsta cuprinsá între 0 si18 ani, ceea ce a constituit 9,18% din numárul total de cazuri depistate în tará. Dacá raportám aceste date la numárul total de copii în RM, care este de 610237 (conform datelor Biroului National de Statisticá -BNS), atunci cazurile pediatrice de COVID-19 au alcátuit 9,3% (56813/610237) din totalul cazurilor raportate de RM. Datele publicate în sursele din literatura de specialitate enuntá o ratá mai maltá a îmbolnávirilor cu COVID-19 printre copii, raportatá atât la numárul total de cazuri depistate, cât si la numárul total al populatiei pediatrice. Spre exemplu, páná în luna mai 2023, în SUA, cazurile de COVID-19 printre copiii cu vârsta de 0-17 ani au reprezentat 17,9% (15.587.232/86.839.098) din totalul cazurilor raportate, cota parte a copiilor din aceastá categorie de vâ^ constituind 22,3% din totalul populatiei [1]. Aceste cifre sunt în concordantá cu datele din studiile de seroprevalentá efectuate în SUA [7], care indicá o ratá foarte maltá (96,3%) de seroprevalentá în rândul copiilor. De mentionat cá numárul absolut al cazurilor pediatrice, dar si ponderea lor în totalul de cazuri de COVID-19, au înregistrat o crestere semnificativá pe parcursul întregii perioade de pandemie. Astfel, în anul 2020, au fost diagnosticate 8093 de cazuri la copii, reprezentând 5,59% din totalul cazurilor înregistrate, în 2021 acest numár a crescut la 18403 de cazuri (7,95% din total), în 2022 la 27645 de cazuri (12,52%), iar în primele trei luni ale anului 2023 au fost raportate 2672 de cazuri la copii (12,2% din total). Dacá mcercám sá corelám aceste date cu cele din studiile de prevalentá, în special cu cel efectuat în RM de cátre Agentia Nationalá pentru Sánátate Publicá (ANSP) în decembrie 2020 (seroprevalenta SARS-CoV-2 printre copii 0-18 ani a constituit 42,45% (44,3%, 43,0% si 69,1% în grupurile de vâ^ (0-4 ani, 5-11ani si 12-18 ani, respectiv - date ANSP, ne-publicate), putem concluziona cá numárul de cazuri asimptomatice/atipice/nediagnosticate la copii era impunátor, iar cifra realá de Nmbolnáviri, probabil depásea datele înregistrate oficial. La momentul respectiv, în tará erau înregistrate cumulativ doar 8093 cazuri de COVID-19 la copii, ceea ce constituia 1,32% din numárul total de copii înregistrat, conform BNS. Pe parcursul anilor urmátori, indicii de morbiditate COVID-19 printre copii au crescut, dar cu sigurantá nu au reflectat situatia epidemiologicá realá. Acest fapt s-a datorat în egalá másurá ponderii foarte în-alte a cazurilor asimptomatice si usoare la copii, dar si testárii insuficiente a tuturor cazurilor suspecte
de COVID-19 [11]. Odatä cu introducerea testelor rapide de diagnostic în farmacii, acest fenomen a luat o amploare si mai mare. De astfel, situatia a fost similarä pe întreg globul, fiind estimat cä suprave-gherea bazatä pe raportarea cazurilor confirmate de COVID-19 a subestimat numärul de copii infectati cu SARS-CoV-2 mai mult decât alte categorii de värstä, iar monitorizarea continuä a seroprevalentei anticorpilor SARS-CoV-2 la copii ar putea oferi date importante pentru strategiile de prevenire si vacci-nare [4, 6]. Structura de värstä a cazurilor confirmate la copii s-a modificat pe parcursul pandemiei. Astfel ponderea sugarilor (copii cu vârsta de 0-1 an) a cres-cut de circa 2,5 ori, de la 5,23% în anul 2020 pänä la 13,1% în 2022, în special în perioadele de dominatie a variantelor Delta si Omicron.
Numärul total de copii spitalizati a fost în crestere pe parcursul anilor 2022-2023 (3312, 4697 si 5341 de copii pentru anii 2020, 2021 si 2022, respectiv). De notat structura de värstä, în special numärul de sugari internati în spitale, care a variat de la 343 în 2020 la 727 în 2021 si 2263 în anul 2022, reprezentând o pondere de 10,4%, 15,5% si 42,4 din totalul pacientilor spitalizati pentru anii 2020, 2021, si 2022, respectiv. Aceastä crestere spectaculoasä se datoreazä sporirii afectärii copiilor de värstä fragedä, gradului de severitate crescut al evolutiei COVID-19 în acest grup de värstä [9], dar si cerintelor privind obligativitatea internärilor în stationar conform cri-teriilor de spitalizare, stabilite în Protocolul Clinic National 371 (PCN 371) „Infectia cu coronavirus de tip nou (COVID-19)" în toate editiile sale de la I la VIII.
Cerintele PCN 371 au fost concordate cu evaluärile situationale referitoare la dimensiunile morbiditätii/mortalitätii COVID-19, varianta do-minantä a SARS-CoV-2 la momentul respectiv si impactul asupra sistemului de sänätate. S-au luat în considerare si datele initiale insuficiente cu privire la severitatea, complicatiile si particularitätile de evolutie a COVID-19 la copii, precum si conditiile de nutritie si sänätate, aspecte sanitare si igienice, nivelul de scolarizare a mamelor si vulnerabilitätile economice. Astfel, ponderea copiilor spitalizati cu COVID-19 în RM a constituit 40,9%, 25,5% si 19,3% din numärul total de copii confirmati cu infectia cu SARS-CoV-2 pentru anii 2020, 2021 si 2022, respectiv. De mentionat cä, în pofida faptului cä anul 2022 a înregistrat cel mai mare numär de spitalizäri în rândul copiilor, ponderea acestpra (19,3%) a fost cea mai micä în comparatie cu anii precedenti, tinând cont de cresterea exponentialä a numärului de cazuri COVID-19 la copii.
Datele noastre sunt în concordantä cu un studiu canadian [12], care examineazä cresterea semnifica-tivä a numärului de cazuri pediatrice cu COVID-19
spitalizate în 64 spitale pe parcursul valurilor 5-6, în care varianta Omicron era dominantä (decembrie 2021 - mai 2022), comparativ cu 1-4 (variante dominante de tip sälbatic, variante mixte Alpha, Beta si/ sau Gamma: martie 2020 - decembrie 2021 ). Cercetä-torii canadieni afirmä cä, desi numärul de spitalizäri a crescut, proportia pacientilor pediatrici cu COVID-19 internati în Sectiile de Terapie Intensivä si Reanimare (STIR) a fost semnificativ mai micä, dar proportia celor care au necesitat ventilatie mecanicä în timpul valurilor 5 si 6 - mai mare. Aceste constatäri pot fi atribuite, probabil, aparitiei unei variante potential mai putin virulente a SARS-CoV-2, imunitätii naturale dezvoltate în urma infectiilor anterioare cu acest virus, dar si Nmbunätätirii în gestionarea COVID-19 de-a lungul timpului.
Distributia pacientilor pediatrici cu COVID-19 în reteaua de spitale a RM a fost reglementatä de documentele directive ale MSMPS/MS; PCN-371; ghi-durile practice si recomandärile ANSP, conditionate de evaluärile situationale asupra nivelurilor de morbiditate COVID-19, asigurarea cu specialist (infectionisti-pediatri, pediatri, specialisti în terapie intensivä si reanimare cu competente în pediatrie), asigurarea cu utilaje medicale necesare, posibilitätile de asigurare a controlului infectiei si impactul general asupra sistemului de sänätate.
Pe parcursul anului 2022, marcat de valurile Delta-Omicron, numärul total de copii cu COVID-19 în Republica Moldova s-a triplat, crescând de la 8093 în 2020 la 27645 în 2022. Cu toate acestea, numärul de spitalizäri pediatrice conditionate de COVID-19 a crescut doar de 1,6 ori, fapt conditionat de o pondere mai micä a cazurilor severe, care sunt provocate de varianta Omicron. De notat, msä afectarea mai frec-ventä în aceastä perioadä a sugarilor si a copiilor de vârstä micä. Datele noastre referitor la morbiditatea prin COVID-19 a copiilor si cresterea spitalizärilor, în special a sugarilor, în perioada Omicron, sunt în concordantä cu cele oferite de un studiu recent pu-blicat al colegilor din România [8], care relateazä cä numärul copiilor internati pentru COVID-19 a crescut odatä cu aparitia variantei Omicron (65,0% din toti copiii internati în spital de la debutul pandemiei). Aceeasi tendintä este raportatä si de cätre alti cer-cetätori [5, 13]. Se constatä cä variantele B.1.617.2 Delta si B.1.1.529 Omicron au afectat o proportie semnificativä a populatiei pediatrice, determinând manifestäri clinice severe si, ca urmare, o crestere a ratei de spitalizare [10].
În RM, pe parcursul anilor 2020-2022, nouä copii au decedat din cauza COVID-19. Aceste decese au inclus un copul în anul 2020, cinci în 2021 si trei în anul 2022. De mentionat cä patru dintre acesti copii aveau vârsta de pânä la un an (un copil de 3 luni si
trei nou-nascuti), un copil din grupul de värstä 1-7 ani (de 2 ani) si patru copii din grupul de värsta 7-18 ani (cu värste cuprinse intre 12 si 17 ani). Toti acesti copii aveau si alte afectiuni concomitente severe, cum ar fi sepsis ciroza hepatica etc. Astfel, in RM rata de deces din cauza COVID-19 la copii a constituit 0,16, 0,8 si 0,49 la 100 000 copii pentru anii 2020, 2021 si 2022, respectiv. In dependenta de värsta s-au atestat devieri importante, cei mai afectati fiind copiii päna la 3 luni (in categoria copiilor de päna la un an).
Datele publicate de cercetatorii din SUA de-monstreaza rate de deces similare sau chiar mai mari la unele categorii de värsta. Astfel, rata de deces printre copii de 0-19 ani a fost de 1,0 la 100 000. In perioada de studiu, ratele de deces cauzat de COVID-19 la sugari au fost de 4,3 decese la 100 000, la copiii cu värsta cuprinsa intre 1 si 4 ani - 0,6 la 100 000, pentru cei cu värsta cuprinsa intre 5 si 9 ani - 0,4 la 100 000, pentru cei cu värsta cuprinsa intre 10 si 14 ani - 0,5 la 100 000, iar pentru cei cu värsta cuprinsa intre 15 si 19 ani, rata de deces a crescut päna la 1,8 la 100000 de locuitori [9].
In unul dintre reviurile efectuate in baza datelor colectate din sapte tari dezvoltate (Franta, Germania, Italia, Spania, Coreea de Sud, Anglia si SUA), rata de deces cauzat de COVID-19 la copii a fost de 0,17 la 100.000 de locuitori [2].
In Republica Moldova, rata de fatalitate (IFR) a COVID-19 la copii a atins valori cuprinse intre 0,01%, 0,03% si 0,01 % pentru anii 2020, 2021 si 2022, respectiv. Datele disponibile au permis calcularea ratei de fatalitate in doua grupuri de värsta: 0-1 an si 1-18 ani. Astfel, cea mai inalta valoare a IFR (0,03%-0,25%) a fost identificata la copiii sugari, iar trebuie de mentionat ca toti copiii din acest grup erau cu värsta de päna la 3 luni, inclusiv trei nou-nascuti. Aceste date sunt in concordanta cu cele publicate in alte studii care au evidnetiat un risc mai mare de evolutie severa, complicatii si deces la copiii de päna la 3 luni cu COVID-19. De asemenea, studiile stiintifice au constatat ca IFR-ul median global a scazut cu aproximativ 33% intre 15 aprilie 2020 si 1 ianuarie 2021, de la 0,466% (IQR 0,223-0,840) la 0,314% (0-143-0-551). Cu toate acestea, estimarile IFR si ale mortalitatii specifice värstei arata ca copiii sub 5 ani prezinta un risc de deces mai mare decät copiii cu värsta cuprinsa intre 10-14 ani sau chiar 15-19 ani [7].
Conform bazei de date COVerAGE-DB, care include informatii despre decese COVID-19 dezagre-gate pe värste din 95 de tari, decesele inregistrate in grupul de värsta 0-19 ani au constituit 17491 (0,4%) de cazuri din totalul de 4,4 milioane de decese inregistrate in aceste teritorii. IFR COVID-19 in perioada 2020-2022 a constituit 0,02%, valoarea lui variind in
functie vârsta copiilor, anul de pandemie, mäsurile restrictive aplicate si alti factori. Baza de date oferä, de asemenea, acces la date privind cazurile de deces dezagregate pe vârste în functie de clasificarea tärii conform Bäncii Mondiale în dependentä de venituri, RM fiind inclusä în grupul tärilor cu venituri medii-superioare. În acest grup, valorile IFR au fost cele mai înalte în grupul de värstä 0-4 ani, atingând valoare maximä în anul 2020 (1,04%) si micsorându-se la 0,33% cätre anul 2022. Datele privind IFR înregistrate în RM coreleazä în mare mäsurä cu cele extrase din baza de date mentionatä. Acest fapt se datoreazä mai ales mäsurilor de management al infectiei cu SARS-CoV-2 la copii (spitalizarea obligatorie la prima etapä, concentrarea pacientilor pediatrici în clinicile specializate din Chisinäu, transferurile inter-spitalicesti operative, elaborarea si respectarea traseelor destinate copiilor si respectarea PCN-371). Cu toate acestea, trebuie mentionatä si capacitatea redusä de testare (subdiagnosticarea cazurilor), în special la faza initialä a pandemiei, precum si distri-buirea diferitä pe grupuri de vârste, ceea ce ar putea produce o oarecare marjä de eroare în raportarea datelor.
Informatiile cu privire la decesele pediatrice cauzate de COVID-19 din RM aratä cä majoritatea deceselor în populatia de copii au avut loc în anul 2021 (5 din 9, adicä 55,55%), în special în lunile octombrie - decembrie 2021 (4 din 9 - 44,44%), în timpul dominärii circulatiei variantei Delta al viru-sului SARS-CoV-2.
Opinia factorilor de decizie implicati în managements spitalicesc al cazurilor de COVID-19 la copii pe perioada pandemiei a fost examinatä în cadrul a trei focus-grupuri, care au inclus manageri si factori de decizie de nivel central - MSMPS/MS, ANSP (11 persoane), manageri de asistentä spitaliceascä de nivel municipal/republican din municipiul Chisinäu, manageri ai Directiei Generale de Asistentä Medicalä si Socialä, mun. Chisinäu (6 persoane), manageri de asistentä spitaliceascä de nivel raional (7 persoane). Opinia acestor factori de decizie implicati în managements spitalicesc al cazurilor de COVID-19 la copii în perioada pandemicä a fost aproape unanimä si a apreciat managementul pacientului pediatric cu COVID-19 ca fiind unul de maltä calitate, calificat si responsabil. S-a subliniat necesitatea instituirii unui spital infectios pediatric de nivel tertiar, fortifi-carea capacitätilor sectiilor de boli infectioase prin specialisti, spatii si utilaje adecvate. De asemenea, factorii de decizie au propus definirea unui sistem de referire a pacientului pediatric sever infectios, atât în perioadele epidemice, cât si în cazurile sporadice de infectii severe, optimizarea comunicärii cu toate nivelurile ierarhice ale sistemului de sänätate.
Concluzii
În Republica Moldova, managementul cazurilor de COVID-19 la copii a fost adaptat la situatia epide-miologicä, tulpina predominant circulants a SARS-CoV-2, numärul si severitatea copiilor afectati, pre-cum si la posibilitatea sistemului spitalicesc de a face fatä fluxului de pacienti. Cu toate acestea, au existat si probleme stringente ale managementului pacien-tului pediatric cu COVID-19, cum ar fi insuficienta resurselor umane specializate - infectionisti-pediatri, specialisti în reanimare si terapie intensivä cu competente în pediatrie, epidemiologi de spital; insuficienta spatiilor spitalicesti destinate trata-mentului copiilor cu COVID-19, lipsa capacitätilor/ unui spital pediatric infectios de referintä de nivel tertiar; dificultäti în comunicarea intersectorialä în vederea ajustärii fluxurilor de copii cu COVID-19; insuficienta de informatie accesibilä vizând numärul de copii spitalizati, numärul de paturi pediatrice destinate acestui contingent, numärul de paturi de TIR, distributia lor teritorialä. Aceste aspecte reprezintä provocäri importante pentru sistemul de sänätate si necesitä atentie continuä si nrnbunätätiri în viitor.
Declaratie de conflict de interese. Autorii declarä lipsa conflictului de interese.
Lista abrevierilor
ANSP - Agentia Nationalä pentru Sänätate Publicä
BNS - Biroul National de Statisticä CSSE - COVID-19 Dashboard Science and Engineering IFR - Rata de fatalitate a infectiei JHU - Universitatea John Hopkins MSMPS - Ministerul Sänätätii, Muncii si Protectiei Sociale
OMS- Organizatia Mondialä a Sänätätii PCN - Protocol Clinic National SARS-CoV-2 - Coronavirusul de tip nou STIR - Sectia Terapie Intensivä si Reanimare
Bibliografie
1. American Academy of Pediatrics. Children and COVID-19: State-Level Data Report. Available at services.aap.org/en/pages/2019-novel-coronavirus-covid-19-infections/children-and-covid-19-state-level-data-report/,
2. Bhopal S. S., Bagaria J., Olabi B. et al. Children and young people remain at low risk of COVID-19 mortality. Lancet Child Adolesc Health 2021; 5:e12.
3. Centers for Disease Control and Prevention. COVID Data Tracker. Atlanta, GA: US Department of Health and Human Services, CDC; 2023, April 05. https:// covid.cdc.gov/covid-data-tracker.
4. Clarke Ken J. M. Jones, Deng Y. et al. Seroprevalence of I nfection-I nduced SARS-CoV-2 Antibodies - Statele Unite, septembrie 2021-februarie 2022. MMWR Morb Mortal Wkly Rep. 2022 Apr 29;71(17):606-608.
5. Cloete J., Kruger A., Masha M. et al. Paediatric hospitalisations due to COVID-19 during the first SARS-CoV-2 omicron (B.1.1.529) variant wave in South Africa: a multicentre observational study. Lancet Child Adolesc Health. 2022 May;6(5):294-302.
6. Couture A., Lyons B. C., Mehrotra M. L. et al. Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus 2 Seroprevalence and Reported Coronavirus Disease 2019 Cases in US Children, August 2020-May 2021. Open Forum Infect Dis. 2022 Jan 30;9(3):ofac044.
7. COVID-19 Forecasting Team Variation in the COVID-19 infection-fatality ratio by age, time, and geography during the pre-vaccine era: a systematic analysis The Lancet 2022, Volume 399, Issue 10334, 1469 - 1488.
8. Drägänescu A. C., Miron V. D., Sändulescu O. et al. Omicron in Infants-Respiratory or Digestive Disease? Diagnostics (Basel). 2023 Jan 23;13(3):421.
9. Flaxman S., Whittaker C., Semenova E. et al. Assessment of COVID-19 as the Underlying Cause of Death Among Children and Young People Aged 0 to 19 Years in the US. JAMA Netw Open. 2023 Jan 3;6(1):e2253590.
10. Khemiri H., Ayouni K., Triki H. et al SARS-CoV-2 infection in pediatric population before and during the Delta (B.1.617.2) and Omicron (B.1.1.529) variants era. Virol J. 2022 Sep 8;19(1):144.
11. Birca L., Spataru D., Cornilov S. et al. Epidemiological features of COVID-19 family outbreaks in children. One Health & Risk Management 2 (4), 2021, 93-100.
12. Mitchell R., Cayen J., Thampi N. et al. Trends in Severe Outcomes Among Adult and Pediatric Patients Hospitalized With COVID-19 in the Canadian Nosocomial Infection Surveillance Program, March 2020 to May 2022. JAMA Netw Open. 2023 Apr 3;6(4):e239050.
13. Torjesen I. Covid-19: Omicron variant is linked to steep rise in hospital admissions of very young children. BMJ. 2022 Jan 14;376:o110.
Autor corespondent:
Ludmila Bîrca, Director IMSP SCMBCC,
dr. st. med.; conf. universitar
Catedra de boli infectioase,
USMF NicolaeTestemitanu,
sef Clinica de Boli Contagioase de Copii
Valentina Halitova,
tel:+37379508934,
e-mail: [email protected]
