CC BY
29CZU: 613.6.02:37.011.31
INFLUENTA FACTORILOR DE RISC AI MEDIULUI OCUPATIONAL ASUPRA STÂRII DE SÂNÂTATE A CADRELOR DIDACTICE
Dumitru CHEPTEA,
IP Universitatea de Stat de Medicinâ si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Un loc de munca sigur si sanatos contribuie la o forta de munca sanatoasa, creand din mediul ocupational un segment prioritar de studiu. Cadrele didactice ca grupa sociala sunt expuse la diversi factori de risc fizici, chimici, biologici sipsihologici. Acest studiu are drept scop evaluarea factorilor de risc ai mediului ocupational al profesorilor din institutiile preuniversitare. A fost realizat un studiu descriptiv, transversal. S-a aplicat un chestionar semistructurat, ce cuprinde: caracteristici sociodemografice si ocupationale, perceptii asupra mediului fizic. In studiu au participat 278 deprofesori din toate zonele Republicii Moldova. 94,7% au fost femei cu varsta medie de 44,16±9,9 ani, cu o vechime in munca de 20,21±10,5 ani, 60,5% activeaza in gimnazii, 34,2% - in licee, 5,2% - in scoli primare. Mai mult de jumatate (65,8%) au o munca dinamica, cu deplasari frecvente in spatiul de lucru, 18,4% activeaza in pozitie ortostatica, 13,2% - in pozitie sezand. 18,7% sustin ca locul de munca este incomod. 18,4% au mentionatprezenta temperaturii joase, 14,5% - a iluminatului insufficient, 40,8% - prezenta curentilor de aer. 9,2 % au fost bolnavi de mai mult de patru ori in ultimele 12 luni. S-a constatat ca 40,8% din profesori sufera de cel putin o maladie cronica, 55% fiind diagnosticati cu hipertensiune, 29,5% - cu gastrita, restul suferind de afectiuni ale tractului urinar si celui genital. In concluzie, s-a evidentiat un nivel inalt al morbiditatii in randul profesorilor. Este imperativ sa implementam strategiile de ameliorare a mediului scolar pentru a imbunatati starea de sanatate a cadrelor didactice si pentru a le asigura bunastarea.
Cuvinte-cheie: cadre didactice, mediu ocupational, factori de risc, preventie
Summary
The influence of occupational risk factors on the teachers' health
A safe and healthy workplace contributes to a healthy workforce, making the occupational environment a priority segment of study. Teachers as an occupational group are often exposed to various physical, chemical, biological and psychological risk factors. This study aims to assess the risk factors of the occupational environment of teachers in pre-university educational institutions. It was performed a descriptive, cross-sectional study. A semi-structured questionnaire was applied, which includes: sociodemographic and occupational characteristics, perceptions on the physical environment. In the study was involved 278 teachers from all regions of the Republic of Moldova. 94,7% were women with an average age of 44,16±9,9 years with a work experience of 20,21±10,5 years. 60,5% of persons involved in study work in gymnasiums; 34,2% - in high schools; 5,2% - in primary schools. Most (65,8%) have a dynamic work, with frequent movements through the work
space, 18,4% - in orthostatic position, 13,2% in sitting position. 18,7% state that the workplace is uncomfortable. 18,4% mentioned the presence of low temperature, 14,5 - insufficient lighting, 40,8% - the presence of air currents. 9,2% of teachers have been ill more than 4 times in the last 12 months. 40,8% suffer from at least one chronic disease, 55% being diagnosed with arterial hypertension, 29,5% with gastritis, the rest with diseases of the genitourinary tract. In conclusion, high level of morbidity among teachers was highlighted. It is important to implement healthy school strategies for ensuring the health and the well-being of the teachers.
Keywords: teachers, occupational environment, risk factors, prevention
Резюме
Влияние факторов риска профессиональной среды на состояние здоровья учителей
Безопасное и здоровое рабочее место способствует здоровой рабочей силе, что делает профессиональную среду приоритетным сегментом исследования. Учителя, как социальная группа, подвержены различным физическим, химическим, биологическим и психологическим факторам риска. Целью исследования было выявление факторов риска профессиональной среды учителей в доуниверситетских учреждениях. Для этого было проведено описательное перекрестное исследование. Было проведено анкетирование, включающее социально-демографические и профессиональные характеристики, представления о физической среде. В исследовании приняли участие 278 учителей из всех регионов Республики Молдова. 94,7% были женщины, средний возраст которых составил 44,16±9,9 года, стаж работы составил 20,21±10,5 года, 60,5% работают в гимназиях, 34,2%
- в лицеях, 5,2% - в начальных школах. Более половины (65,8%) имеют динамичную работу с частыми движениями в рабочем пространстве, 18,4% работают в ортостатическом положении, 13,2% - в сидячем. 18,7% утверждают, что на рабочем месте неудобно, 18,4% отметили наличие низкой температуры, 14,5% - недостаточное освещение, 40,8% - наличие сквозняков. 9,2%учителей болели более 4раз за последние 12 месяцев. Выяснилось, что 40,8% учителей страдают по крайней мере от одного хронического заболевания, у 55% диагностирована гипертония, у 29,5% - гастрит, у остальных
- заболеваниямочевыводящих путей и половых органов. Отмечается высокий уровень заболеваемости среди учителей. Крайне важно, чтобы школьные стратегии для поддержания здоровья были ориентированы на учителей для обеспечения их здоровья и благополучия.
Ключевые слова: учителя, профессиональная среда, факторы риск, профилактика
Introducere
Cadrul didactic, în rolul sáu profesional si social, este o figurä-cheie în procesul educational, un pur-tätor de cunostinte speciale, precum si un model de comportament si atitudine fatä de propria sänätate [20]. În prezent, activitätile profesorilor din Republica Moldova nu se limiteazä doar la predarea temelor în clase. Suplimentar, acestia trebuie sä se pregäteascä pentru lectii, sä evalueze cunostintele elevilor, sä desfäsoare activitäti de îndrumare, sä se pregäteascä pentru revizuiri scolare externe, sä urmeze cursuri de perfectionare profesionalä continuä, sä satisfacä solicitärile din partea administratiei, a pärintilor etc. [8, 18]. Abordând problema influentei diferitor categorii de factori asupra sänätätii, este necesar sä fie abordate si aspectele activitätii profesionale a cadrelor didactice. În consecintä, profesorii pot suferi de probleme de sänätate mentalä si fizicä, datorate diversitätii functiilor si orelor suplimentare de muncä [6, 8, 15].
Conform studiilor efectuate anterior, a fost sta-bilit faptul cä aproximativ 70% din respondent au raportat abateri în starea lor de sänätate [13]. Cele mai întâlnite nosologii au fost: patologia organului de väz - 68%; bolile cardiovasculare - 48%; bolile sistemului musculoscheletic - 44%. De asemenea, se remarcä o incidentä ridicatä a maladiilor polior-ganice [3, 4, 22]. Aceste patologii sunt cauzate, în mare mäsurä, de expunerea mdelungatä la stres, de sedentarism si de alti factori sociali [21].
Un studiu efectuat de R. Rastogi si K. Kashyap (2003) a arätat cä prevalenta hipertensiunii arteriale si pre-hipertensiunii a fost de 25,2% la bärbati si de 43,0% la femei, iar diabetul a fost semnificativ asociat cu HTA [10].
Munca staticä prelungitä, precum si mobila necorespunzätoare, sunt cauza aparitiei afectiunilor musculoscheletice. Din cauza mobilierului neadec-vat, 15,3% din numärul total de pedagogi suferä traumatisme de diferit gen, iar cäzäturile în timpul lectiilor constituie 4,1% [5, 16].
Stresul ocupational este una dintre cele mai mari provocäri în ceea ce priveste sänätatea si siguranta la locul de muncä [10, 16]. Pedagogia este una dintre profesiile cele mai stresante, 42% din profesori rapor-teazä un nivel de stres ocupational foarte ridicat si 36% dintre ei spun cä se simt stresati în permanentä [8, 12]. Un factor esential este interdependenta dintre värstä si nivelul de stres. Astfel, în studiile efectuate anterior s-a observat cä profesorii în värstä de 25-34 de ani au prezentat cel mai înalt nivel de stres fizic -47,4%, stres emotional - 42,1%, profesional - 63,2 %, familial - 38,6%, social - 26,3% [20]. Cadrele didactice cu vârsta de peste 55 de ani au indicat o scädere a
stresului fizic, ocupational, social si emotional [9, 20]. Analizand acest fenomen, putem presupune cä ar exista o adaptabilitate la stresul profesional, ce survine odatä cu cresterea experientei de muncä.
Cadrele didactice cu o experientä vastä in do-meniu si care activeazä intr-un singur loc de muncä o perioadä mai indelungatä, au capacitatea de a ignora influenta acestor factori. Totodatä, aceastä grupä de persoane au o satisfactie mai mare la locul de muncä [9, 10].
Analizand datele unui studiu desfäsurat in India, s-a observat cä majoritatea respondentilor au cali-ficat munca lor in mare parte "interesantä" (88,9%), in cea mai mare parte - "pläcutä" (93,1%) si au avut "suficientä pregätire pentru a-si indeplini sarcinile" (81,9%). Aproximativ 56,9% au raportat cä munca lor este „suficient de variatä,,, iar 20,8% considerä cä munca lor este "prea simplä" [5]. Conform aceluiasi studiu, 75,0% din respondenti au declarat, de asemenea, cä existä anumiti factori ce le impiedicä ac-tivitatea. Factorii principali raportati sunt: zgomotul (36,1%), lipsa de aer proaspät (9,7%), aerul uscat (8,3%) si mirosurile nepläcute (15,3%).
Arderea profesionalä sau "sindromul de burnout" este foarte caracteristic pentru aceastä grupä de persoane. P. Benevene si coaut. au determinat cä aproximativ 7,0% din cadrele didactice sunt extenuate si nu mai pot continua aceastä meserie, 45,6% s-au declarat epuizate din punct de vedere psihologic si numai 11,1% au mentionat cä nu simt careva schimbäri [1].
ín prezent, in Republica Moldova, in institutiile de invätämant primar si secundar general isi desfäsoarä activitatea circa 29,6 mii de persoane, care activeazä in 118 scoli primare, 794 de gimnazii, 392 de licee si 17 institutii de invätämant special. Cadrele didactice care au vechimea in munca peda-gogicä de 20 de ani si mai mult, au constituit 57,9% din numärul lor total. ín acelasi timp, 89,8% de cadre didactice au studii superioare, iar circa 9,9% - studii medii de specialitate. Ponderea femeilor in totalul cadrelor didactice constituie 85,8 % [11].
Scopul acestui studiu este evaluarea factorilor de risc ai mediului ocupational al profesorilor din institutiile preuniversitare din Republica Moldova.
Materiale si metode
t
A fost realizat un studiu descriptiv, longitudinal al factorilor de risc din mediul ocupational care influenteazä starea de sänätate a cadrelor didactice din institutiile de invätämant primar si secundar general din Republica Moldova.
S-a aplicat un chestionar, semistructurat pe un lot de 278 de persoane, care cuprinde: caracte-ristici sociodemografice, caracteristicile mediului
ocupational, perceptii asupra mediului fizic. Sindro-mul de ardere profesionalá a fost másurat folosind Maslach Burnout Inventory, care contine 25 de itemi si este structurat pe trei dimensiuni: extenuare emo-ponalá (9 itemi), depersonalizare (6 itemi), reducerea realizárilor personale (1G itemi). Ca modalitate de ráspuns am utilizat o scalá Likert În cinci trepte, cum urmeazá: 1 - "foarte rar", 2 - "rar", 3 - "uneori", 4 -"frecvent", 5 - "foarte frecvent". Criteriile de includere sunt: persoane de orice sex care activeazá În calitate de cadru didactic În institutiile de învátámânt primar si secundar general, care anterior au semnat acordul informat, persoane ce tráiesc În mediul urban si rural, În vârstá de pâná la 63 de ani.
Rezultate obtinute
Persoanele de sex feminin au constituit 94,7% din toate persoanele chestionate. Vârsta medie a fost de 44,16±9,9 ani, au participat preponderent persoane cu vârsta de 48 de ani, cu o vechime În muncá de 2G,21±1G,5 ani. 6G,5% activeazá În gimnazii, 34,2% - În licee, 5,2% - În scoli primare. În studiu au participat preponderent mvátátori ai claselor primare, cu o pondere de 22,4%, 14,5% - profesori de matematicá si de limbá si literaturá mi^ná, 9,2% - informaticá si fizicá, 7,9% - biologie si chimie, 3,9% din respondenti predau istoria, geografia, o limbá stráiná (englezá sau francezá). Majoritatea respondentilor (92,1%) au studii superioare si doar 3,9% au studii superioare incomplete sau studii postuniversitare. 68,4% din respondenti locuiesc În mediul rural si 31,6% - În mediul urban. 76,3% din profesori sunt cásátoriti, 1G,5% sunt divortati si 6,6% - necásátoriti sau váduvi. 1G,5% dintre profesori nu au copii, pe când 89,5% au În custodia lor În medie câte doi copii.
Analizând mediul ocupational al cadrelor didactice, putem observa cá În 65,8% din cazuri pozitia de muncá este caracterizatá prin miscári frecvente În spatiul de lucru, 18,4% activeazá În pozitie ortosta-ticá, 13,2% - În pozitie sezând, iar În 2,6% cazuri este vorba de o pozitie combinatá de muncá. Microclima-tul zonei de lucru În 77,6% cazuri este caracterizat de o temperaturá normalá a aerului, pe când În 18,4% se sesizeazá o temperaturá joasá În timpul rece al anului si În 3,9% - o temperaturá ridicatá În timpul cálduros. Prezenta curentilor de aer au raportat-o 4G,8% din profesorii chestionati, iar 59,2% au negat prezenta acestui factor. Un nivel suficient de iluminat la locul de muncá a fost relatat de 85,5% din cadrele didactice, iar 14,5% au subliniat lipsa iluminatului adecvat la locul de muncá.
Profesia de pedagog este foarte solicitantá, mai ales atunci când este vorba de Încordarea neu-ropsihicá. 57,9% din cadrele didactice mentioneazá acest factor, pe când doar 14,5% afirmá absenta
lui si 27,6% sustin cá le este greu sá ráspundá. Mai mult decât atât, 65,8% din pedagogi sustin ca sunt În permanentá Într-o Încordare emotionalá, 27,6% mentioneazá cá observá acest simptom periodic si doar 6,6% raporteazá cá niciodatá nu s-au confruntat cu aceastá stare.
Un element-cheie În activitatea pedagogicá este satisfactia moralá si materialá de la profesia exercitatá. Dacá vorbim de satisfactia moralá, sunt satisfácuti doar 38,2% din cadrele didactice participante În studiu, 5,3% din ele sustin ca nu sunt Împliniti moral, iar la 56,6% se atestá o indecizie la acest capitol. Insatisfactia este conditionatá de urmátorii factori: salariul mic - 63,2%, organizarea muncii - 15,8%, situatii conflictuale În colectiv -11,9%; alte 7,9% sunt indecisi referitor la cauza principalá, 2,6% sustin cá munca nu este interesantá, 15,8% relateazá alte cauze. Satisfactia materialá de asemenea este o temá "dureroasá"pentru pedagogii din Republica Moldova. Astfel, doar 19,7% din ei sunt multumiti de salariile ridicate, 36,8% au relatat des-pre nemultumirea materialá, iar 43,4% au mentionat cá le este greu sá se expuná pe acest subiect.
Munca intelectualá a fost, mcá din cele mai vechi timpuri, caracterizatá de solicitári intense, re-spectiv nivelul de obosealá este un indicator-cheie În cadrul acestei profesii. 97,4% din respondenti relateazá cá se simt obositi la finele zilei de muncá: 57,9% raporteazá un grad pronuntat de obosealá, 32,9% - un grad moderat, 9,2% - un grad usor de obosealá. Principalii factori de risc relatati au fost: suprasolicitarea ochilor (61,8%), orarul organizat incorect (29,G%), suprasolicitarea musculará (15,8%), monotonia În muncá (14,5%), temperatura aerului ridicatá/scázutá si mirosurile neplácute (1G,5%). Mai mult decât atât, la 61,8% din cadre didactice senzatia de obosealá nu dispare dupá finalizarea orelor de clasá.
Evaluarea subiectivá a stárii de sánátate a cadrelor didactice denotá cá 67,1% din respondenti au raportat o stare a sánátátii satisfácátoare, 23,7% - o stare buná. O stare de sánátate rea la momentul anchetárii a fost relatatá de 5,3% din respondenti, iar 3,9% nu stiu care e starea sánátátii lor. Cele mai frecvente simptome din timpul lectiilor acuzate de cadrele didactice sunt: dureri de cap (59,2%), dureri oculare (36,8%), slábiciune generalá (4G,8%), scáde-rea atentiei (15,8%). Dupá finalizarea orelor, cele mai frecvente acuze printre profesori au fost: slábiciune generalá - 53,9%, durere În membre - 19,7%, zgo-mote În urechi - 14,4%, cefalee - 15,8%.
Mai mult de 4G,8% din cadrele didactice suferá de cel putin o boalá cronicá, iar 22,4% nu stiu dacá suferá sau nu de careva maladii cronice. Mai mult de 9,2% din profesori au fost internati În spital mai
mult de patru ori pe parcursul ultimelor 12 luni, 47,4% au fost internati de 2-3 ori si doar 36,8% nu au fost bolnavi in aceastá perioadá. Dintre cei care acuzá boli cronice, doar 21,1% se aflá in evidentá dispensaricá.
A fost determinat un nivel inalt al morbiditátii in randul profesorilor: 55% din ei au mentionat cá suferá de hipertensiune arterialá esentialá; 29,5% -de afectiuni ale tractului gastrointestinal; 5,4% - de afectiuni ale SNC (disfunctii vegetative suprasigmen-tare, anxietate, depresie), 3,2% - de maladii autoimu-ne, iar restul - de afectiuni ale tractului urinar si ale aparatului genital.
Tot mai actualá pentru profesia de pedagog devine notiunea de "ardere profesionalá". Aceastá stare a fost studiatá prin aplicarea chestionarului Maslach Burnout Inventory. Niveluri ridicate de extenuare emotionalá au prezentat 60,9% din respondenti, nivel mediu - 5,3%, nivel scázut - 33,9%. Dacá vor-bim de depersonalizare, 5,3% din respondenti au demonstrat niveluri inalte, 15,3% - niveluri medii, iar marea majoritate, anume 79,4%, au raportat niveluri scázute de depersonalizare. Un alt element important in caracterizarea sindromului de Burout este "reducerea realizárilor personale". ín actualul studiu, 14,5% din respondenti au mentionat un nivel inalt, 61,8% - nivel mediu si doar 23,7% au raportat un nivel scázut de reducere a realizárilor personale.
Discutii
Sánátatea omului modern este influentatá de o multitudine de factori fizici, chimici, biologici, sociali si reflectá sistemul integral al relatiilor materiale si spirituale existente in societate. Ea depinde in mare másurá de calitatea mediului, nivelul de dezvoltare a societátii, conditiile de muncá, nivelul profesional, starea materialá, organizarea asistentei medicale [17].
Analizand datele expuse mai sus, putem mentiona cu certitudine cá pedagogia este mai mult o profesie femininá.
Starea de sánátate, in majoritatea cazurilor, se caracterizeazá ca una satisfácátoare, doar cá existá o parte mare din cadrele didactice care nu cunosc dacá suferá sau nu de careva maladii cronice. Influenta factorilor ocupationali asupra stárii de sánátate a fost reflectatá si intr-un studiu din India, care a demonstrat existenta unor corelatii statistice pozitive moderate intre pozitia ortostaticá de mun-cá si incidenta hipertensiunii arteriale esentiale. De asemenea, s-a observat si o corelatie puternicá cu aparitia maladiilor cronice ale aparatului locomotor si ale sistemului circulator (de ex., boala varicoasá etc.) [5]. Se poate de concluzionat cá acestea se datoreazá
faptului cá majoritatea persoanelor intervievate sunt locuitori ai mediului rural si, respectiv, au o adresa-bilitate mai joasá.
Elementele microclimatului ocupational de asemenea au demonstrat o influentá negativá asupra stárii generale de sánátate, avand o asociere negativá moderatá cu afectarea generalá a SNC, dar totodatá se observá o asociere pozitivá puternicá cu aparitia maladiilor cronice mai des la nivel osteoarticular, date similare studiilor efectuate de S. Chaiklieng si coaut., care raporteazá cá in asemenea circumstante profesorii au prezentat o prevalentá mai mare a du-rerilor de gat (68,9%), umár (73,4%) si dureri de spate (59,2%), apárute in ultimele 30 de zile [2, 10, 15].
Nivelurile crescute ale arderii profesionale prezentate prin cele trei componente (epuizarea emotionalá, depersonalizarea, reducerea realizárilor personale) de asemenea au demonstrat asocieri pozitive moderate cu aparitia si instalarea hipertensiunii arteriale, precum si cu aparitia unor deficiente ale SNC si cu márirea ratei prevalentei prin maladii cronice. Asemenea rezultate au fost obtinute si in alte cercetári. Un studiu efectuat de S. Chaiklieng si P. Suggaravetsiri (2012) a stabilit cá cele mai relatate cauze au fost: numárul prea mare de sarcini intr-un timp relativ scurt (20,8%), lucrul peste program (18,1%), activitatea de muncá stresantá (6,9%) si doar 54,1% au mentionat cá fac fatá ritmului de muncá si de odihná [2, 3].
Datele prezentate denotá importanta studierii factorilor de risc ai mediului ocupational, a modificá-rilor fiziologice apárute in timpul procesului de muncá, a influentei stresului ocupational si a conditiilor de aparitie a acestuia, fiind necesará elaborarea unor másuri de prevenire a aparitiei stárilor patologice la cadrele didactice.
Concluzii
Munca cadrelor didactice se caracterizatá prin suprasolicitári statice sporite asupra aparatului locomotor. Pe parcursul orelor de clasá, organismul peda-gogilor este supus unei incárcáturi psihoemotionale inalte. ín combinatie cu climatul psihoemotional din colectiv, cu orele de muncá prelungite, acestea duc la o epuizare emotionalá mai accentuatá, care necesitá de obicei o pauzá de odihná mult mai mare.
Conditiile fizice ale mediului ocupational se plaseazá in limitele normale, cu mici devieri ne-semnificative. Rezultatele studiului demonstreazá necesitatea implementárii serviciilor psihologice la locul de muncá pentru cadrele didactice, precum si necesitatea efectuárii unor examene medicale periodice calitative.
Bibliografie
1. Benevene P., De Stasio S., Fiorilli C., et al. Effect of Teachers' Happiness on Teachers' Health. The Mediating Role of Happiness at Work. In: Frontiers in Psychology. 2019, pp. 24-49. ISSN: 1664-1078.
2. Chaiklieng S., Suggaravetsiri P. Risk factors for repetitive strain injuries among school teachers in Thailand. In: Work: A Journal of Prevention, Assessment and Rehabilitation. 2012, pp. 2510-2515. Disponibil pe: doi:10.3233/WOR-2012-0491-2510
3. Christian N. Eze, Olufunke M. Ebuehi, Francesco Brigo, et al. Effect of health education on trainee teachers' knowledge, attitudes, and first aid management of epilepsy: An interventional study. In: Seizure. 2015, pp. 46-53. Disponibil pe: doi:10.1016/j. seizure.2015.10.014
4. Coutarel F. Physical education and sport teachers' health: from expressed ill-being to hindrances of action. In: Work (Reading, Mass.). 2012, pp. 5228-5230.
5. Damayanti S., Zorem M., Pankaj B. Occurrence of Work Related Musculoskeletal Disorders Among School Teachers in Eastern and Northeastern Part of India. In: IJMPP. 2017, pp. 187-192.
6. Friptuleac Gr., Mesina V. Sanatatea si factorii ocupaÇionali. Chisinau: Casa editorial-poligrafica "Bons Offices", 2006, pp. 42-44. ISBN: 978-9975-80017-4.
7. Harding Sarah, Richard Morris, David Gunnell, et al. Is teachers' mental health and wellbeing associated with students' mental health and wellbeing? In: Journal of Affective Disorders. 2019, vol. 253, pp. 460-466.
8. Hassanpour Dehkordi A., Shohani M., Salehiyan T., et al. A comparison of life style with body mass index (BMI) of loss and more than 25 in individuals between 20-65 years in Shahrekord city. In: J. Shahrekord Univ. Med. Sci. 2010, vol. 12, pp. 24-31.
9. Holeyannavar P., S.K. Itagi. Stress and health status of primary school teachers. In: Karnataka J. Agric. Sci. 2010, pp. 620-624.
10. Kutcher Stan. A school mental health literacy curriculum resource training approach: effects on Tanzanian teachers' mental health knowledge, stigma and help-seeking efficacy. In: International Journal of Mental Health Systems. 2016, pp. 75-82
11. Mérida-Lôpez S. Emotion-regulation ability, role stress and teachers' mental health. In: Occupational Medicine (Oxford). 2017, vol. 67(7), pp. 540-545.
12. Ntina Kourmousi, Christina Darviri, Liza Varvogli, et al. Teacher Stress Inventory: validation of the Greek
version and perceived stress levels among 3,447 educators. In: Psychology Research and Behavior Management. 2G15, vol. 1(8), pp. Ю3-115.
13. Pogrebaan D., Croitoru C. Stresul ca problemá a cadrelor didactice. In: Arta Medica. 2G17, vol. 2(162), pp. 34-36. ISSN: 18Ю-1852.
14. Rastogi R., Kashyap K. Study of occupational stress and work adjustment among working women. In: J. Com. Guid. Res. 2GG3, vol. 3(2G), pp. 245-251.
15. Rossi T., Pavey A., Macdonald D., et al. Teachers as health workers: Patterns and imperatives of Australian teachers' work. In: Br. Educ. Res. J. 2G16, vol. 42, pp. 258-276.
16. Russu-Deleu R., Lipovan S. s.a. Stresul la locul de muncá - problemá actualá a sánátáfii ocupafionale. In: Sánátate Publicá, Economie si Management în Mediciná. 2G14, nr. 3(54), pp. Ю5-1Ю. ISSN: 17298687.
17. Shimazu A., Okada Y., Sakamoto M., et al. Effects of stress management for teachers in Japan. In: J. Occup. Health. 2GG3, pp. 2G2-2G8.
18. Sleahtitchi M. Stresul organizational Între „a fi" si „a nu fi". In: Structura sidinamicapersonalitá¡ii umaneîn epoca globalizárii: perspective psiho-sociopedagogice. Bálti, 2G17, pp. 188-192. ISBN: 978-9975-50-205-4.
19. Tânia Maria de Araújo. Teachers' work and health in Brazil: thoughts on the history of research, strides, and challenges. In: Cadernos desaúdepública. 2G19, pp. 87-9G.
2G. Tavares Leite Cicero, Antero Sousa Machado, Maria de Fátima, et al. The school health program: teachers' perceptions. In: Investigación y Educación en Enfermería. 2G15, vol. 33(2), pp. 28G-287.
21. Глушкова Н.И. Аномальнаяизменчивостьличности учителя в условиях современной социальной среды. Фундаментальные исследования. 2GG7, 58 c.
22. Жуков О.Ф., Россошанская Н.С. Профессиональное здоровье учителя. B: Ученые записки университета Лесгафта. 2G11, c. 75-78.
23. Кисель О.В. Организационно-педагогическое сопровождение здоровьесбережения учителей общеобразовательной школы. B: Вестник ЧГПУ. 2G12, № 9, c. 26-38.
Dumitru Cheptea,
doctorand, Catedra de igiená, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: (+373)68-176-8G2, ' e-mail: [email protected]
