CC BY
22CZU: 613.6.027>371.124
particularitAtile factorilor de risc occupational in randul cadrelor didactice
Dumitru CHEPTEA,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Inceputul secolului XXI este remarcat de o schimbare semni-ficativa a procesului educational (metode interactive, lucru in grup etc.), de dezvoltarea unor noi forme de organizare a invatamantului scolar, atatprimar, cat si secundar. In acelasi timp, a crescut nu numai volumul, dar si complexitatea materialului care trebuie cunoscut, respectiv au crescut soli-citarile informationale si necesitatea unei abordari creative in activitatea didactica. Studiul a implicat o cautare avansata in bazele de date MEDLINE si PubMed in 2019. Au fost se-lectate toate cercetarile care au raportatprevalenta factorilor de risc in profesia de cadru didactic. Din cele 50 de articole care au indeplinit criteriile de includere, in final doar 32 au fost incluse in studiu. Aceasta revizuire a literaturii demon-streaza ca prevalenta bolilor musculo-scheletice in randul cadrelor didactice variaza intre 59,2% si 68,9% din cauza pozitiei statice indelungate, indeplinirii miscarilor de ampli-tudine mica. Din cauza diferitor factori, 15,3% dinprofesori sunt traumatizati. Aproximativ 45,5% au raportat epuizare emotionala si fizica. Exista un motiv de ingrijorare in ceea ce priveste modificarile musculo-scheletice, tulburarile de voce si stresul raportat in randul cadrelor didactice. Totodata nu a fost cercetata actiunea factorilor ocupationali in functie de unele conditii specifice pentru institutiile de invatamant ca: nivelul scolar, tipul institutiei scolare (privata sau de stat), locatie (urbana/rurala) s.a.
Cuvinte-cheie: cadre didactice, factori de risc, masuri de preventie
Summary
Occupational risk factors among school teachers
The beginning of the 21st century is marked by a significant change in the educational process (interactive methods, group work, etc.), and by the development of new forms of educational organization. At the same time, it was attested an increment not only in the volume, but also in the complexity of the material which is need to be known. Moreover, it increased the necessity of creative approaching in teaching. The study involved an extensive search of MEDLINE and PubMed databases in 2019. All studies which reported on the prevalence and/or risk factors in the teaching profession were initially selected for inclusion. From the 50 articles which were initially found, the final group of 32 met the inclusion criteria and were examined in detail. This review suggests that the prevalence of musculoskeletal diseases among school teachers ranges between 59,2%and 68,9%. More than15,3% of teachers are injured. About 45,5% of all respondents have reported emotional and physical exhaustion. There appears
to be a cause for concern regarding musculoskeletal disorders, voice disorder, and stress reported among educators. While most risk factors matched those reported in studies elsewhere, others such as school characteristics (school level, government or private school, and location [rural/urban]) have not been investigated.
Keywords: teachers, occupational risk factors, prevention Резюме
Особенности факторов риска для преподавательского состава
Начало XXI века ознаменовалось значительным изменением образовательного процесса (интерактивные методы, групповая работа и т.д.), развитием новых форм организации образования. В то же время это увеличило не только объем, но и сложность материала, который нужно усвоить, и необходимость творческого подхода к преподаванию. Исследование включило в себя продвинутый поиск в базах данных MEDLINE и PubMed в 2019 году. Были отобраны все исследования, в которых сообщалось о распространенности факторов риска в профессии учителя. Из 50 первоначально найденных статей только 32 соответствовали намеченным критериям для включения в дальнейших исследованиях. Аналитический обзор показывает, что распространенность заболеваний опорно-двигательной системы среди учителей школ составляет от 59,2% до 68,9%, которые в значительной степени обусловлены продолжительными нагрузками, направленными на позиции тела, постоянные ограничения в движениях. У 15,3% учителей зарегистрированы травмы. Около 45,5% всех респондентов отмечают голосовые расстройства, эмоциональную и физическую усталость. Существует причина для беспокойства по поводу нарушения опорно-двигательного аппарата, голосового расстройства и стресса у педагогов. Одновременно не было изучено воздействие профессиональных факторов в корреляции с некоторыми специфическими условиями для образовательных учреждений, такие как: уровень образования, тип учебного заведение (государственное или частное), тип населенного пункта (сельский/городской) и др.
Ключевые слова: учитель, факторы риска, профилактические меры
Introducere
Sanatatea ocupationala a atras o atentie sporita in Republica Moldova in ultimii ani, inclusiv cea din sectorul academic. Organizatia International a Muncii (OIM/OMS) defineste (1950) sanatatea ocupationala drept "promovarea si mentinerea celui mai inalt nivel de stare buna fizica, mintala si sociala a lucratorilor prin prevenirea tulburarilor de sanatate, controlul riscurilor si adaptarea ocupationala la locul lor de munca"[2]. In sectorul academic, profesorii joa-ca un rol esential in asigurarea succesului discipolilor. Elevii lor ating rezultatele de invatare corespunza-
toare nivelului educatiei si politicilor educationale. Cu toate acestea, calitatea activitátilor de predare si invátare poate fi afectatá in cazul in care cadrele di-dactice se imbolnávesc din cauza riscurilor mediului ocupational la locul de muncá si sunt "obligati" sá lipseascá mult timp pe parcursul semestrului.
Mentinerea sánátátii umane este consideratá una dintre cele mai importante sarcini ale societátii oricárui stat din lume. ín acest context, in stadiul actual al dezvoltárii, problema sánátátii umane este mentionatá ca o problemá globalá [11]. Sánátatea unui individ modern este influentatá de o multi-tudine de factori fizici, chimici, biologici, sociali si reflectá sistemul integral al relatiilor materiale si spirituale existente in societate [10]. Ea depinde in mare másurá de calitatea mediului, nivelul de dezvoltare a societátii, conditiile de muncá, nivelul profesional, starea materialá, organizarea asistentei medicale [30].
Profesorul, in rolul sáu profesional si social este o figurá-cheie in procesul educational, un purtátor de cunostinte speciale, precum si un model de compor-tament si de atitudine fatá de sánátate. ín prezent, activitátile profesorilor din Republica Moldova nu se limiteazá doar la predarea lectiilor in clase. Suplimen-tar, acestia trebuie sá se pregáteascá pentru lectii, sá evalueze exercitiile elevilor, sá desfásoare activitáti de indrumare, sá se pregáteascá pentru revizuiri scolare externe, sá participe la dezvoltarea profe-sionalá continuá, sá satisfacá solicitárile din partea conducerii etc. [15]. Abordand problema influentei diferitor categorii de factori asupra sánátátii, este necesar sá fie abordate si aspectele activitátii profesionale a cadrelor didactice. ín consecintá, profesorii pot suferi probleme de sánátate mentalá si fizicá, din cauza diversitátii functiilor si a orelor suplimentare de muncá [27].
Cadrele didactice care dispun de o experientá vastá in domeniu si activeazá intr-un singur loc de muncá o perioadá mai indelungatá, au capacitatea de a ignora influenta acestor factori. Aceasta se mai datoreazá faptului cá aceste grupe de persoane au o satisfactie mai mare la locul de muncá [23, 26].
Scopul studiului a fost cercetarea particula-ritátilor factorilor de risc ocupational in randul ca-drelor didactice, in conditiile actuale.
Material si metode
t
Studiul s-a bazat pe analiza narativá si com-parativá a 32 de surse stiintifice ce vizeazá proble-mele sánátátii cadrelor didactice din institutiile de invátámant primar si secundar general. O cáutare extensivá a literaturii a fost efectuatá in bazele de date MEDLINE si PubMed. ín urma cáutárii in bazele de date, listele de referintá ale articolelor identificate
initial au fost apoi examinate pentru publicatii suplimentare. Cuvintele-cheie utilizate pentru cáutare au fost: cadre didactice, profesori, învâtâtori, factori de rise, mediu occupational, dereglarea stârii de sânâtate, boalâ, stres, încordare psihoemotionalâ.
Ca urmare a unei cáutári avansate în aceste douá baze de date electronice utilizând cuvintele-cheie, au fost identificate publicatiile care apoi au fost incluse în studiu. Au fost gásite articole suplimentare care nu au apárut în bazele de date ale sistemului de cáutare din listele de referintá ale fiecárui studiu. Lista literaturii ce a îndeplinit criteriile de includere a fost examinatá în continuare de doi recenzenti, pe baza titlului, rezumatului, cuvintelor-cheie si a declaratiei în criteriile de eligibilitate. Studiile fárá texte complete disponibile, în alte limbi decât en-gleza, rusa si româna, si studiile irelevante au fost excluse din aceastá revizie a literaturii utilizând instrumentele de filtrare ale bazelor de date.
Rezultate si discutii
» *
Conform studiilor efectuate anterior a fost sta-bilit faptul cá aproximativ 70% din cadrele didactice au declarat abateri în starea lor de sánátate. Cele mai întâlnite nosologii au fost: patologia organului de váz - 68%; bolile cardiovasculare - 48%; bolile sistemului musculo-scheletic -- 44%. De asemenea, se remarcá o incidentá ridicatá a maladiilor poliorganice [31]. Aceste patologii sunt cauzate în principal de expunerea mdelungatá la stres, sedentarism si alti factori sociali [32].
Un studiu efectuat de Rastogi R. si Kashyap K. (2003) pe un lot de 126 de profesori din Universitatea Guilan (Rasht, Iran) a arátat cá prevalenta hiperten-siunii arteriale (HTA) si pre-hipertensiunii a fost de 25,2% la bárbati si de 43,0% la femei, iar diabetul a fost semnificativ asociat cu HTA [26].
Munca staticá prelungitá, precum si mobila necorespunzátoare sunt cauza aparitiei afectiunilor musculo-scheletice la personalul academic [18] Numeroase studii au arátat cá prevalenta afectiunilor musculo-scheletice în rândul profesorilor constituie de la 12% pâná la 84%. [19]. Acest fenomen s-a înre-gistrat în majoritatea tárilor lumii: de la incidente mici de 17,7% în state ca Japonia pâná la cifre de 53,3% în Brazilia, o pondere si mai mare înregistrându-se în China cu 59,2% si în SUA cu 62% [28].
Din cauza mobilierului neadecvat, 15,27% din numárul total de pedagogi suferá traumatisme de diferit gen, 4,16% constituind cázáturile din timpul lectiei [9]. În asemenea circumstante, profesorii au prezentat o prevalentá mai mare a durerilor de gât (68,9%), umár (73,4%) si spate (59,2%), apárute în ultimele 30 de zile [5]. Constatári similare au fost gásite într-un alt studiu chinez, în care dascálii care predau
În treapta gimnazialá au raportat o prevalentá a durerii la nivelul gâtului de 68,2%, dureri apárute În primele 12 luni de la Încadrarea În câmpul muncii -64,4%, dureri În regiunea cervicalá survenitá imediat dupá absolvire - 56,8% [7].
Stresul ocupational este una dintre cele mai mari provocári cu care se confruntá Europa În ceea ce priveste sánátatea si siguranta la locul de muncá [26]. Pedagogia este una dintre profesiile cele mai stre-sante: 42% din profesori raporteazá un nivel de stres ocupational foarte ridicat si 36% dintre ei spun cá se simt stresati În permanentá [23]. Un factor esential este interdependenta vârstei cu nivelul de stres. Astfel, În studiile efectuate anterior s-a observat cá pedagogii În vârstá de 25-34 de ani au prezentat cel mai Înalt nivel de stres fizic - 47,4%, stres emotional - 42,1%, profesional - 63,2 %, familial - 38,6% si stres social - 26,3% [4]. Cadrele didactice cu vârsta de peste 55 de ani au indicat scáderea stresului fizic, ocupational, social si emotional [4, 23]. Examinând acest fenomen, putem presupune cá ar fi posibilá existenta unei adaptabilitáti la stresul profesional odatá cu cresterea experientei de muncá.
Analizând datele unui studiu desfásurat În India, s-a observat cá 88,88% din respondent au calificat munca lor ca "interesantá", 93,G5% - ca "plácutá" si 81,94% au avut suficientá pregátire pentru a-si Îndeplini sarcinile. Aproximativ 56,94% au raportat cá munca lor este "suficient de variatá", iar 2G,83% considerá cá munca lor "este prea simplá" [16]. Conform aceluiasi studiu, 74,96% din respondenti au raportat de asemenea cá existá anumiti factori ce le nmpiedicá activitatea, si anume: zgomotul (36,11%), lipsa de aer proaspát (9,72%), aerul uscat (8,33% %) si mirosurile neplácute (15,27%) [29].
Arderea profesionalá sau "sindromul de burnout" este foarte caracteristicá pentru acest grup de persoane. Aproximativ 6,95% din cadrele didactice au raportat ca sunt extenuati si nu mai pot practica aceastá meserie, 45,54% din cei chestionati s-au declarat epuizati din punct de vedere psihologic si nu-mai 11,1% au mentionat cá nu simt careva schimbári [6]. Cauzele enumerate au fost mai multe: 2G,85% sustin cá de viná ar fi numárul prea mare de sarcini pe un timp relativ scurt, 18,G7% au fost impusi sá lucreze peste program, 6,95% au raportat cá munca lor este agitatá si doar 66,72% au mentionat cá fac fatá acestui ritm de muncá si de odihná [6, 8]
În ceea ce priveste factorii ocupationali, trei publicatii au arátat asocierea prevalentei tulburárilor musculo-scheletice si vocale cu experienta de preda-re (vechimea În muncá) si cu numárul sesiunilor de predare [1, 17, 12]. Vocea este consideratá un instrument de comunicare n^Ntá la formele superioare
de viatá, care are o importantá semnificativá În multe profesii. Predarea este una din profesiile care depind În principal de voce, ea fiind un instrument primar pentru transmiterea mesajului. Orice tulburare a vocii afecteazá munca profesorului În mod diferit. Prevalenta perturbárilor de voce, conform mai multor studii, constituie aproximativ 27% [2G]. Aceste cifre sunt În concordantá cu alte publicatii, care aratá cá aproximativ 8G% dintre profesori nu au consultat niciodatá un otorinolaringolog În cazul aparitiei unor probleme legate de voce [13].
Prevalenta tulburárilor musculo-scheletice a fost asociatá pozitiv cu o experientá de predare mai mdelungatá [3]. Timpul derulárii sesiunilor de preda-re (dimineata sau seara) a fost asociatá cu tulburári de voce, sesiunile de dimineatá având o prevalentá mai mare [14]. Cadrele didactice expuse la factori de risc ergonomici, inclusiv sedinte lungi, sederea prelungitá, lucrul la calculator, cárarea greutátilor pe trepte În sus si În jos, au avut o prevalentá mai mare a tulburárilor musculo-scheletice [21, 24].
În prezent, În Republica Moldova În institutiile de învátámânt primar si secundar general de zi Îsi desfásoará activitatea circa 29,6 mii de persoane care activeazá În 118 scoli primare, 794 de gimnazii, 392 de licee si 17 institutii de n^tái^^ special. Cadrele didactice care au vechimea În munca pedagogicá de 2G de ani si mai mult au constituit 57,9% din numárul lor total. În acelasi timp, 89,8% din cadrele didactice sunt cu studii superioare, iar circa 9,9% - cu studii medii de specialitate. Ponderea femeilor În totalul cadrelor didactice constituie 85,8% [25].
Cu toate acestea, nu s-au efectuat cercetári În acest domeniu pe parcursul ultimilor 25 de ani. Datele elucidate vor constitui premisele esentiale pentru elaborarea scopului si a obiectivelor necesare pentru initierea si realizarea unui studiu special.
ConcIuzii
1. Conform datelor din literaturá, la pedagogi se mregistreazá o prevalentá ridicatá a afectiunilor musculo-scheletice, a tulburárilor de voce si a stre-sului.
2. Pe ^ngá factorii de risc sociodemografici (sex, vârstá, nivel de educatie, indice de masá cor-poralá) raportate frecvent, factorii profesionali de risc (experienta didacticá, problemele ergonomice, volumul de muncá), ai stilului personal de viatá si psihosociali sunt prezenti la cadrele didactice.
3. Prin Întelegerea factorilor de risc ce influenteazá starea de sánátate a acestui contingent de populatie, studiile viitoare sunt justificate pentru elaborarea politicilor si asigurarea celor mai adecvate si eficiente másuri preventive.
Bibliografie
1. Ahmed A. Alrahim, Rawan A. Alanazi, Mohammad H. Al-Bar. Hoarseness among school teachers: A cross-sectional study from Dammam. In: Journal of Family & Community Medicine, 2018, nr. 25(3), pp. 205-210.
2. Augis R. Health, Environment & Work. [online]. 2019. http://www.agius.com/hew/resource/ohsilo.htm
3. Azizah A., Rozainee K., Nada I., et al.. The Prevalence of Occupational Stress and Its Association With Socio-Demographic Factors Among Lecturers in a Private University in Malaysia. In: International Journal of Public Health and Clinical Science, 2016, nr. 3(4), pp. 63-71.
4. Bowers T. Stress, teaching and teacher health, education. In: International Journal of Primary, Elementary and Early Years Education. 2004. DOI: 10.1080/03004270485200361
5. Chaiklieng S., Suggaravetsiri P. Risk factors for repetitive strain injuries among school teachers in Thailand. In: Journal of Prevention, Assessment and Rehabilitation, 2012, p. 41.
6. Cheng H.Y.K., Cheng C.Y., Ju Y.Y. Work-related musculoskeletal disorders and ergonomic risk factors in early intervention educators. In: Applied Ergonomics Journal, 2013, pp. 134-141.
7. Chiu T.W., Lau K.T., Ho C.W., et al. A study on the prevalence of and risk factors for neck pain in secondary school teachers. In: Public Health, 2006, pp. 563-565.
8. Chong E.Y., Chan A.H. Subjective health complaints of teachers from primary and secondary schools in Hong Kong. In: International Journal of Occupational Safety and Ergonomics, 2010, nr. 16(1), pp. 23-39.
9. Damayanti S., Zorem M, Pankaj B.. Occurrence of Work Related Musculoskeletal Disorders Among School Teachers in Eastern and Northeastern Part of India. In: International Journal of Musculoskeletal Pain Prevention, 2017, vol. 2, nr. 1, pp. 187-192.
10. Friptuleac G. Ecologie umana. Chisinau: Medicina, 2006. 295 p.
11. Friptuleac G. Promovarea sanatatiisi educatiapentru sanatate. Chisinau: Medicina, 2018. 332 p.
12. Gustavo Polacow-Korn, Antonio Augusto de Lima, Pontes Denise. Hoarseness and Risk Factors in University Teachers. In: Journal of Voice, 2015, p. 518.
13. Hamdan A.L., Sibai A.M., Srour Z.M., et al. Voice disorders in teachers. The role of family physicians. In: Saudi Medical Journal, 2007, nr. 28, pp. 422-428.
14. HAR. Roscellalnja. Prevalence ofVoice Disorder among Primary School Teachers in Bintulu, Sarawak. In: Malaysian JournalofPublicHealth Medicine [online] 2016, nr. 16(2), pp. 89-98.
15. Hassanpour Dehkordi A., Shohani M., Salehiyan T., et al. A comparison of life style with body mass index of loss and more than 25 in individuals between 20-65years in Shahrekord city. 2012. 50 p.
16. Inge Bogaert, Kristine De Martelaer, Benedicte Deforche. Associations between different types of physical activity and teachers' perceived mental, physical, and work-related health. In: BioMed. Central Public Health, 2014, p. 534.
17. Karwan M.K., Azuhairi A.A., Hayati K.S. Predictors of Upper Limb Disorders Among a Public University Workers in Malaysia. In: International Journal ofPublic Health and Clinical Sciences [online], 2015, nr. 2(3), pp. 133-150.
18. Klaus Scheuch, Eva Haufe, Reingard Seibt. Teachers' Health. In: Deutsches Arzteblatt International, 2015, pp. 347-356.
19. Korkmaz N.C., Cavlak U., Telci E.A. Musculoskeletal pain, associated risk factors and coping strategies in school teachers. In: Sci. Res. Essays, 2001, nr. 6(3), pp. 649-657.
20. Martins R.H., Pereira E.R., Hidalgo C.B., Tavares E.L. Voice disorders in teachers. A review. In: Journal of Voice, 2014, pp. 716-724.
21. Mohan V., Justine M., Jagannathan M., et al. Preliminary Study of The Patterns and Physical Risk Factors of Work-related Musculoskeletal Disorders among Academicians in A Higher Learning Institute. In: Journal of Orthopaedic Science [online] 2015, nr. 20(2), pp. 410-417.
22. Ntina Kourmousi, Christina Darviri, Liza Varvogli, Evangelos C Alexopoulos. Teacher Stress Inventory: validation of the Greek version and perceived stress levels among 3,447 educators. In: Psychology Research and Behavior Management. 2015. DOI: 10.2147/ PRBM
23. Itagi S., Holeyannavar P. Stress and health status of primary school teachers. In: The Journal of Agricultural Science, 2010, nr. 23(4), pp. 620-624.
24. Rajan B., Chellappan M., Thenmozhi E. Prevalence of Low Back Pain and its Risk Factors among School Teachers at Bentong, Pahang. In: International Journal of Physical Education, Sport and Health, 2016, nr. 3(2), pp. 35-40.
25. Raportul Ministerului Educatiei, Culturii si Cercetarii. Date statistice generale privind educapa in Republica Moldova pentru anul de studii 2015-2016.
26. Rastogi R., Kashyap K. Study of occupational stress and work adjustment among working women. In: Com. Guid. Res., 2003, nr. 20(3), pp. 245-251.
27. Shimazu A., Okada Y., Sakamoto M., Miura M. Effects of stress management for teachers in Japan. In: Jurnal Occup. Health, 2003, nr. 45, pp. 202-208.
28. Voo P., Maakip I. Psychosocial factors, depression, and musculoskeletal disorders among teachers. In: BMC Public Health, 2019, nr. 19(1), p. 234.
29. Yoshimura E., Fjellman-Wiklund A., Paul P.M., et al. Risk Factors for Playing-related Pain among Piano Teachers. In: Medical Problems of Performing Artists, 2008, nr. 23(3), pp. 107-113.
30. Глушкова Н.И. Аномальная изменчивость личности учителя в условиях современной социальной среды. B: Фундаментальные исследования, 2007, № 1, c. 58.
31. Жуков О.Ф., Россошанская Н.С. Профессиональное здоровье учителя. B: Ученые записки Университета Лесгафта, 2011, № 3, c. 75-78.
32. Кисель О. Организационно-педагогическое сопровождение здоровьесбережения учителей общеобразовательной школы. B: Вестник ЧГПУ, 2012, № 9, c. 26-38.
Dumitru Cheptea, Catedra de igiena, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: 068176802,
e-mail: dumitru.cheptea@usmf.md
