FINANȚAREA SISTEMULUI DE OCROTIRE A SĂNĂTĂȚII DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN PERIOADA PRECEDENTĂ EPIDEMIEI DE COVID-19 Текст научной статьи по специальности «Клиническая медицина»

CZU: 614.2:336(478)

FINANTAREA SISTEMULUI DE OCROTIRE A SÄNÄTÄTII DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN PERIOADA PRECEDENTÄ EPIDEMIEI DE COVID-19

Rezumat

Epidemia de COVID-19 a demonstratsolvabilitatea sistemelor de sanatate tn diferite tari si a evidentiat púnetele slabe ale acestora tn timpul erizelor de sanatate publica. In República Moldova, problemele au fost depasite cu ajutorul comunitatii internationale, tnsa este indiscutabila necesitatea unei revizu-iri ample a structurii si functionalitatii sistemului de sanatate, tn perspectiva pregatirii pentru alte posibile situatii de urgenta de sanatate publica tn viitor. Analiza fluxului de finantare a sistemului de sanatate a elucidat aspectele care necesita discuta si modificari, care nu au avut loc pana tn prezent, privind activitatea de rutina a sistemului de sanatate. Putem conchide ca sistemul de sanatate nu este suficient de orientat catre necesitatile reale ale populatiei si nu exista mecanisme aplicative de calculare a finantelor necesare pentru protectia sanatatii.

Cuvinte-cheie: sistemul de sanatate, finantare, perioada precedenta COVID-19

Summary

Financing of the health protection system from the Republic of Moldova in the previous period of the COVID-19 epidemic

The COVID-19 epidemic demonstrated the solvency of health systems in different countries and highlighted weaknesses in a crisis. Now, in the Republic of Moldova, the problems have been overcome with the help of the international community, but the need for a general review of the structure and functionality of the health system, through the lens of preparation for other possible public health emergencies, is indisputable. The description of the financing flow of the health system elucidated the elements, which require discussion and changes, which have not taken place to date, regarding the routine activity of the health system. We can conclude that the health system is not fully oriented to the real needs of the population and there are no applicable mechanisms for calculating the subtleties necessary for health protection.

Keywords: the health system, funding, the period before COVID-19

Резюме

Финансирование системы здравоохранения в Республике Молдова в период до начала эпидемии COVID-19

Эпидемия COVID-19 продемонстрировала платежеспособность систем здравоохранения, в разных странах, однако выявила уязвимые моменты в условиях кризиса. На данный момент в Республике Молдова проблемы преодолены с помощью мирового сообщества, но неоспо-

Aliona SERBULENCO, Natalia ZARBAILOV

IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie Nieolae Testemitanu

https://doi.org/10.52556/2587-3873.2023.2(95).01

рима необходимость общего пересмотра структуры и функциональности системы здравоохранения через призму подготовки к другим возможным чрезвычайным ситуациям в области общественного здравоохранения. Анализ потока финансирования системы здравоохранения выявил элементы, требующие обсуждения и внесения изменений, которые ранее не учитывались в рамках повседневной деятельности системы здравоохранения. Можно сделать вывод, что система здравоохранения не полностью ориентирована на реальные потребности населения и отсутствуют применимые механизмы расчета финансовых средств, необходимых для обеспечения здоровья населения.

Ключевые слова: система здравоохранения, финансирование, период до COVID-19

Introducere

În toate tárile Uniunii Europene, guvernele sunt implicate În finantarea Îngrijirii medicale. Mecanis-mele de generare si alocare a fondurilor În sistemele de sánátate europene sunt deosebit de complexe si diferá de la o tará la alta [1, 2]. Majoritatea statelor membre folosesc un sistem combinat care implicá contributii la asigurárile sociale si finantare guverna-mentalá directá a serviciilor de sánátate. Asigurárile private reprezintá, mai degrabá, un supliment decât un substituent al sistemului principal de sánátate [3].

În tárile europene dezvoltate, existá diferite scheme de finantare a sistemelor de sánátate, dar acestea se bazeazá pe trei modele principale: Beve-ridge, Bismarck si Semasko [1, 3].

ModelulSemasko a fost caracteristic tárilor din Europa Centralá si de Est timp de mai multe decenii În perioada postbelicá. Totusi, acesta a fost eliminat În anii '90, odatá cu Începutul reformelor economice si politice. În prezent, tárile din Europa si-au organizat sistemul de sánátate pe baza modelelor Beveridge si Bismarck. Cu toate cá aceste tári pornesc de la unul din aceste douá modele de bazá, fiecare si-a adaptat sistemul la propriile realitáti si necesitáti. Realizárile statelor În ceea ce priveste protectia sánátátii nu de-pind neapárat de sistemul de finantare implementat, existând tári cu rezultate bune care se bazeazá atât pe modelul Beveridge (Danemarca, Islanda, Suedia, Norvegia), cât si pe modelul Bismarck (Olanda, Austria, Elvetia, Germania) [3, p. 49]. În prezent, 19 din cele 33 de state europene (tári monitorizate de

Health Consumer Powerhouse) ¡mplementeazá siste-mul asigurárilor sociale de sánátate. De asemenea, în topul celor mai bunelü tári din Clasamentul Euro Health Consumer Index 2, sase dintre ele au un sistem de finantare bazat pe modelul Bismarck. Cu toate acestea, structura interná a sistemelor de finantare a sánátátii variazá semnificativ în functie de gradul de dezvoltare a tárii si de momentul de implementare al actualului model [3, p. 51].

Sistemul de sánátate al Republicii Moldova este organizat conform principiilor de acces universal la serviciile medicale de bazá, de care au nevoie persoa-nele si comunitátile, fárá a impune sarcini financiare grele. Prin combinarea contributiilor salariale si transferurilor bugetare într-un singur fond de acumulare, acest sistem contribuie la asigurarea echitátii si solidaritátii în cadrul sistemului de sánátate [4].

Reforma finantárii sistemului de sánátate din Republica Moldova a fost lansatá la începutul anului 2004, odatá cu introducerea asigurárii obligatorii de asistentá medicalá (AOAM). De atunci, AOAM a de-venit un mecanism stabil si durabil de finantare [5]. Implementarea AOAM a influentat pozitiv nivelul de finantare si relatiile dintre actorii cheie din sistemul de sánátate. Scopul finantárii serviciilor medicale prin intermediul mecanismului de AOAM este de a proteja populatia de riscurile financiare, asociate serviciilor de sánátate si de a asigura echitatea în ceea ce priveste utilizarea si distributia acestora.

Rata persoanelor asigurate obligatoriu este în crestere, constituind 87,7% în anul 2019 [6, p. 3]. În ulti-mii ani, gama serviciilor cuprinse în Programul Unic s-a extins, prin includerea îngrijirilor medicale la domiciliu si a celor paliative, precum si a unui numár mai mare de medicamente compensate [5]. Mijloacele fondurilor AOAM, destinate protectiei financiare a populatiei în domeniul ocrotirii sánátátii, sunt constituite, prepon-derent, din primele AOAM si transferurile bugetare [6].

Programul Unic (PU) reprezintá un pachet universal de servicii care îsi propune sá ráspundá adecvat necesitátilor populatiei determinate de tendintele demografice, morbiditatea specificá Republicii Moldova, prioritátile în sánátatea publicá, garantarea echitátii si accesului la servicii medicale esentiale, sigure si de calitate. De asemenea, PU se concentreazá pe asigurarea continuitátii asistentei medicale, cu accent pe grupurile defavorizate si cele cu risc crescut; corespunderea cu gradul de utilizare a serviciilor medicale de cátre populatia asiguratá si cu perspectivele de organizare a serviciilor eficace si eficiente, în raport cu costul, orientate spre prevenirea si depistarea precoce a maladiilor si afectiunilor [7].

PU al AOAM cuprinde o listá a maladiilor si stárilor care necesitá asistentá medicalá si stabileste necesitátile populatiei în ceea ce priveste serviciile

medicale, raportate la capacitátile sistemului de sánátate, în limita mijloacelor fondurilor asigurárii obligatorii de asistentá medicalá (FAOAM), aprobate pentru fiecare an. Serviciile medicale pentru benefi-ciarii AOAM sunt furnizate de prestatorii de servicii medicale, atât din sectorul public, cât si din cel privat, care sunt contractati direct si finantati de CNAM [3].

Legea Fondurilor Asigurárii Obligatorii de Asistentá Medicalá (FAOAM) este un act legislativ anual prin care se aprobá în totalitate veniturile, chel-tuielile si sursele de finantare destinate functionárii si gestionárii sistemului de AOAM. Aceastá lege contine reglementári specifice pentru aceste fonduri pentru fiecare an bugetar [7, 8].

Principiile care stau la baza încheierii con-tractelor cu prestatorii de servicii medicale, repar-tizarea resurselor pe tipuri de asistentá medicalá, particularitátile de contractare a tipurilor de asistentá medicalá prevázute în PU si furnizorilor de servicii medicale sunt stabilite prin Criteriile de contractare ale institutiilor medico-sanitare, în cadrul sistemului AOAM. Aceste criterii sunt aprobate anual printr-un ordin comun al MS si CNAM, în baza sumelor aprobate în Legea FAOAM, pentru anul respectiv [8, p. 25].

Persoanele încadrate în sistemul AOAM be-neficiazá de o gamá completá de servicii medicale oferite la toate nivelurile de asistentá medicalá, inclusiv urgenta prespitaliceascá, primará, speciali-zatá de ambulator, spitaliceascá, serviciile medicale de maltá performantá, îngrijirile comunitare si la domiciliu, asa cum sunt specificate în PU al AOAM. Totodatá, pentru asigurarea accesului universal la servicii medicale, unele servicii din cadrul asistentei medicale de urgentá prespitaliceascá si primará sunt acordate gratuit atât persoanelor asigurate, cât si celor neasigurate [4, 5, 7, 9].

Persoanele neasigurate beneficiazá de servicii gratuite în cazul unor maladii social conditionate, precum tuberculoza, afectiunile oncologice, psihi-atrice, HIV/SIDA si bolile infectioase. Aceste servicii includ atât asistentá medicalá specializatá de ambulator, cât si spitaliceascá [9].

Scopul cercetárii constá în descrierea resurselor financiare în cadrul AOAM, pentru analiza situatiei din sistemul de sánátate din Republica Moldova în perioada anterioará epidemiei de COVID-19.

Materiale si metode

La baza acestei cercetári au stat Legea nr. 1585-XIII din 27.02.1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistentá medicalá si Legea nr. 301 din 30.11.2018 privind fondurile asigurárii obligatorii de asistentá medicalá pentru anul 2019. Studiul a fost realizat pe baza datelor statistice oficiale, rapoartelor CNAM, datelor oficiale ale Ministerului Sánátátii, Muncii si

Protectiei Sociale (MSMPS), actualmente - Ministe-rul Sänätätii (MS), rapoartelor statistice ale Agentiei Nationale pentru Sänätate Publicä (ANSP) si ale Mi-nisterului Finantelor, precum si a actelor normative in vigoare.

Pentru a atinge scopul propus al cercetärii, am optat pentru analiza perioadei curpinse intre 2015 si 2019, caracterizatä de activitatea obisnuitä a sis-temului de sänätate din Republica Moldova, inainte de izbucnirea epidemiei de COVID-19.

ín plus, au fost studiate rapoartele Organizatiei Mondiale ale Sänätätii (OMS) si au fost luate in considerare studiile sic<^r^(^tíárile Mntiflce au tohtone s¡ internationale, care se referä lasubiectul de interes, precum si literatura de specialitate relevantä.

Rezultate si discutii

Ev^lu^ia ircdicatorilor macroeconomici in peio-oada 2015-2019 atestä o tendintä in crestere a pro-dusulu1 mtern beut (PIB)C at^lieltciel ¡ lor «din bugoUul public nati ona I (BP NC ¡ncluric a che Ituielilor alo cate pentru sänätate. Astfel, cheltuielile pentru ocrotirea sänätät¡¡ au caesc ut Ce in6,5 m¡ ¡iande de Inicu nnul 2015 la 8,6 miliarde de lei in anul 2019 [8]. Cu toate acestea, pondereacaeltuielhorpunhra oorotirea sänätätii (inclusiv FAOAM), in totalul cheltuielilor BPN, a Tnregßtran ousoarä scädere, de la 14% in 2015 la 13,1% in anul 2019, iar ponderea acestor cheltuieli (inclusiv FAOAM) in PIB - o diminuare de la 4,5% (2015) la 4,1%(2019) [5].

ín Republica Moldova, FAOAM reprezintä o importantäsursa de finantareaintregului sistem de ocrotire a sänätätii. Prin urmare, sistemul AOAM reprezi ntä u n sistem garantat de stat pentru apärarea

intereselor populatiei in domeniul ocrotirii sánátátii, prin constituirea unor fonduri financiare destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a stárilor conditionate de survenirea evenimentelor asigura-te [6, 8, 9]. Constituirea FAOAM se face din primele de asigurare obligatorie de asistentá medicalá in cotá procentualá, achitate de angajati, precum si contributii in sumá fixá din partea persoanelor fizice, transferuri de la bugetul de stat si alte surse de venit [8, 9].

Analiza dinamicii veniturilor FAOAM prin evalu-area ponderii acestora in PIB si in totalul veniturilor BPNpentru p f>^019denotá o constant^

cu variatii cuprinse intre 3,5% si 3,6% in PIB si intre 11,0% si'l2,0% inBNP ffigura 1).

Analizaefectuatá privind evolutia venilurilor si cheltuielilor FAOAM pentru anii 2015-2019 relevá o creoteoe reren¡fkativo aNt a veniturNoe cN( si a cheltuielilor FAOAM. La sfarsitul anului 2019, veni-t^oaile ace muíate arr totaivN0 7P3^,3rr^¡noan^de iee inregistrand o crestere de 2 573,4 milioane de lei sau Ná,f%án cm^átie áa nnui 2015 [U],

ín ceea ce privrste etrupturr oeoiruniur, mai mult de jumátate din acestea sunt venituri proprii, na0% din vinituriletotaie ait , ermatu de

transferurile de la bugetul de stat, virate in sumá de 2 813,6 milioane de lei, revenindu-le 36,9% [10].

Pe parcursul anilor 2015-2019, primele de AOAMjn teta luí ortiCupilor FBOAM,e-au majoratde In U6,4% in P015 la 62,4% in 2019 [8, 10]. ín schimb, ponderea veniturilor destinate asigurárii medicale a categoriM^r do persorne apigurate BeGu totalul veniturilor FAOAM, a scázut de la 42,0% in 2015 la 35,6% in 2019 (figura2) [8]. Astfel, in aceastá

250

200

13,0

150

■o

100

50

210,1 11;0

Figura 1. Evolutia veniturilor FAOAM, 2015-2019

Sursá: Rapoariele anuale ANAM privind ececutanea lzC\t)Are.

perioadá, s-a observât o tendintä tot mai pronuntatä de majorare constantä a ponderii veniturilor proprii si, respectiv, de reducere a ponderii transferurilor cúrente cu destinatie generalä, încasate de la bu-getul de stat, destinate asigurärii medicale pentru categoriile de persoane asigurate de Guvern.

70,00% 60,00% 50,00% 40,00% 30,00% 20,00% 10,00% 0,00%

46,90%

tä crestere variazä de la 120,7% pentru serviciile medicale de înaltâ performantä pänä la 783,5% pentru serviciile de îngrijiri medicale comunitare si la domiciliu [5].

Majorarea cheltuielilor pentru acordarea servi-ciilor de îngrijiri medicale comunitare si la domiciliu

59,90% 62'40%

42,00% 41,10% 40,40%

38,30%

35,60%

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

primele de AOAM

transferurile de la BS, cu destinatie generalä

Figura 2. Evolutia ponderii primelor AOAM si a transferurilor bugetare cu destinatie generalä, 2013-2019,1 Sursà: Rapoartele anuale CNAM privind executarea FAOAM.

Fondulpentru achitarea servicii lormedicale curente (fondul de bazä) este destinat pentru aco-perirea cheltuielilor necesare realizärii Programului unic al AOAM, prin acordarea serviciilor medicale sub form a unui pac het universal,care arsati sface adecvat necesitätile populatiei in domeniul ocrotirii sänätätii. cvolutiamijlcaceler financiacecvcau tataclefondclei de bazä, inclusiv pe tipuri de asistentä medicalä, in perioada anilos 2 01 5-201V entv retlectatä in tabelult.

Potrivit cadrului normativ in vigoare, cel putin d e 94% etuvdn ititrile CAOAM sucaddeotoe ale anunl cätre fondul pentru achitarea serviciilor medicale cu-rcntetfeedul de r^a^^)[rtVi Astfel, Ce eoriocda 2d 52019, cheltuielile fondului de bazä destinate achitärii eoevinSIcd medialen farmuceutice,acordate conform contractelor incheiate, au constituit 95,1% in 2015 si au crescut la 97,9% in 2019 din totalul cheltuielilor FAOAM. Aceasta a insemnat o crestere cu 2.434,1 milioane de lei fatädeanul Uli 5.Cheltuielile fondului de bazä sunt urmate de cheltuielile fondului de admi-nistsarett,4% in 201,0% in 2019)sifo ndului de dezvoltare (3,0% in 201 0,70/o inU019) % 0].

Potrivit datelor aoalizate, m anul 201 vs-a inre-Oistuatomaio rare semnificativä a alocatiilor pentru toia^e categoriile de servicii medical), finantate din fontui de bazä, in comparatie cu anul 2015. Aceas-

(de p^^t^e^ap^teori mA mA^e explicá prin faptul cá, incepand cu anul 2018, in cadrul ingrijirilor medicale comunitare si la domiciliu au fost integrate serviciile de sánátate mintalá si cele de sánátate prietenoase tinerilor, a nterior aSribuite la asiste nta medicalá primará.

Pegarcursul anilc^r 2015-201P, s-a observa t mentinerea ponderii fiecárui tip de asistentá in to-talul Uondului de baná. Structure foaduluiUe ba zá, dupá tipuri de asistentá medico-sanitará, in perioada añilo 12515-SOIS, eitn iiustratá Pn O¡nuta 3.

Transferurile de la bugetul de stat destinate t^^<-aráriiebl¡astotii da asistpatá medicalápebtru anumite categorii de persoane se impart in transfe-ruripentsu as i geeasea uno t catugoriidepersoane neangajate si transferuri pentru compensarea veniturilor ratate ale FAOAM.

Guvernul are calitatea de asigurat pentru per-soanele neangajate, cu exceptia celor obligate prin Legea nr.1585/1998 sá se asigure in mod individual, (copiii cu varsta intre 0p¡ 1 8 ani, pensionarii, gravi-ale le, somerii Tnregiatrati s. a.). PottMO la<gíslatiei in vi go are, sum a trunste rurilor din b ugetul de ttetsn FAOAM pentru asigurarea categor lor de persoane neanpeiate se stabilnste anual prin Legea bugeiele i de stat. Aceastá sumá reprezintá suma aprobatá a

Tabelul 1

Evolutia cheltuielilor fondului de baza, 2015-2019

Indicatori 2015 2016 2017 2018 2019

execut. mii lei execut. mii lei % major. execut. mii lei % major. execut. mii lei % major. execut. mii lei % major.

Fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente (fondul de baza), mii lei, total: 4899,6 5570,2 113,7 6162,9 110,6 6586,4 106,9 7333,7 111,3

inclusiv:

Asistenta medicalá urgentá prespitaliceascá 428,1 456,6 106,7 544,1 119,2 561,6 103,2 613,7 109,3

Asistenta medicalá primará 1525,2 1729,2 113,4 1876,7 108,5 1885,5 100,5 2112,1 112,0

Servicii medicale ín asistenta primara 1245,5 1304,3 104,7 1352,8 103,7 1377,5 101,8 1516,2 110,1

Medicamente compensate 279,7 424,9 151,9 523,9 123,3 508,0 97,0 595,9 117,3

Asistenta medicalá specializatá de ambulator 360,3 389,2 108,0 423,6 108,8 504,6 119,1 712,2 141,1

Asistenta medicalá spitaliceascá 2401,2 2827,7 117,8 3118,1 110,3 3368,4 108,0 3620,3 107,5

Servicii medicale de ínaltá performantá 176,9 158,8 98,8 191,2 120,4 209,3 109,5 213,5 102,0

íngrijiri medicale comunitare si la domiciliu 7,9 8,7 110,1 9,2 105,7 57,0 619,6 61,9 108,6

Sursa: Rapoartele anuale CNAM privind executarea FAOAM.

2015

2016

2017

2018

2019

IAMUP ■ AMP ■ AMSA I AMS SIP ÍMD

Figsoa3.Stauctu-afonduluidebazá, dupa tipurilede asistenta medico-sanitará,2015-2019i Sursa: Rapoartele anuale CNAM privindexecutarea FAOAM.

transferurilor din bugetul de stat cátre FAOAM pen-tru anul precedent, ajustatá cu indicele preturilor de consum pentru anul respectiv.

Este important de mentionat cáaceste ^e-vederi se aplicá incepand cu anul 2018. Analiza evoluuiei aeeotái dip c^en transfer in iD^i'ioada 20152019 atestá o crestere a mijloacelor executate, asa cuan eate iiesOrattn dgara 4i

a transferat de 3,3 ori mai putin, ceea ce reprezintâ respectiv 31,3% si 39,6% din mârimea primei de asigurare obligatorie de asistentâ medicalâ, în sumâ fixâ de4056 le¡,carea râmasneschimbadâ îasepând cu anul 2014 [5].

Ane asdâ siteetie, ca azatâ de ualinarna cadrului legal referitor la modul de calcul al transfer urilorele Isbugetul destat destinate asigurârii

3000

2500

2000

'5

1500

1000

500

2125,9

2369,2

2015

2016

2525,6

2634,2

2718,5

2017

2018

2019

Piguta 4. Evolutia transferurilor de la BS catre FAOAM pentru asigurarea unor categorii de persoane neangajate, pentru care Guvernul are calitatea de asigurat, 2015-2019, mil. lei

Sursâ: Rapoartele anuale CNAM privind executarea FAOAM.

Conform legislatiei in vigoare, paná la 1 decem-brie 2017, contribusia finaeaierá aGuvernuluippnáeu asigurarea medicalá a categoriilor de populatie ne-angaj ate a constituit „o cotá procentualá a cheltuie-lilor din bugetul de stat, dar nu mai putin de 12,1%". Cu toateaeesruo, acaastf onsvs dere Isgaiar-u a fon intotdeauna respectatá de Ministerul Finantelor (MF) oI a fr^so lo mpf eonstant suOiactvl uno-5ez, bateri controversate intre MSMPS si MF, precum si in naarepartein aarlameip^e parcornuI ¡¡nones-Iti d-elaborare a bugetului anual. ín pofida modificárilor respective a prevederüso ^c^gela, Gunervnl oe a rrvIf sá acopere integral costurile primelor pentru AOAM eastru caPegoriilerepeective 0u persoane.

Potrivit datelor analizate, se constatá cá primele CnAStAMaufosmá deconttibcCii procentpale plánitn din mijloacele salariatilor si angajatorilor, pentru o ^rsoa^an g2jftáf au^r^iros i s trat o crní^terr srm mfi -cativá in anul 2019, ajungand la 5 310,79 lei. Aceasta rapteainSá o creyera da .own4 íc^í í+03,3%) fedá cie anul 2015 (cu o primá de 3 251,66 lei). ín acelasi timp, Guveraula nrnetrilauie dJoat cu1 606,a9d| ^ntru asigurarea unei persoane in anul 2019, inregistrand o crestere de doar 336,69 lei (+26,5%) comparativ cu cnA 2Pia (áái oanma da ( ca0,30 lei) [5].

Totodatá, este necesar de mentionat cá, in anul 2015, Guvernul a transferatpentru asigurarea unei persoane de 2,6 ori mai putin decat suma plátitá de angajator si snlaniut, i a-2n anul teia¡ n^r^-/^raui

de cátre Guvern a persoanelor neangajate, precum si contrni^a^aAOAi^^c^rm ulei existente, nu numai cá nu asigurá stabilitatea sistemului AOAM, dar limi-teazá si capacitatea de evaluare a nivelului de aco-perire a costurilor supórtate la acordarea serviciilor medicalecátrepacienti.

Potrivit prevederilor Legii ocrotirii sánátátii nr. 41 1/1995, aeticolel a, alineatul (41), CNAM este res-ponsabilá de realizarea programelor cu destinatie spe-ciaiám domeniul oceotirii sá náiátii,ut¡Üz4nd fonduri transferate de la bugetul de stat pentru implemen-terea gragramul or a tenite/lS

Prin urmare, pentru realizarea programelor naCioeaie /l spnsials in Uodsenml octotir i i sánátátii, in special „Controlul si profilaxia diabetului zaha-rnt",din conlul Ci^getuiuite stap tn pitloaCannil ot 2015-2019, s-au alocat fonduri cátre FAOAM. Analiza evelutiui a cintuitra nsfe rutirn pen oadaa0n5-2019 este prezentatá in figura 5.

M esnemenear mcepánd cUNesl2M^, eeninU) rile FAOAM au inclus si transferurile de la bugetul de ppatftentr u a aHsenea prsiectului „Modernizarea sectorului sánátátii". Executarea acestor transferuri in perioada 2015-2019 este prezentatá in tabelul 2.

Satale Mid tabel aratá m sct^cJi^re r epecNteni i transferurilor de la bugetul de stat pentru realizarea pro¡ectulu¡„Modern¡zarea sectorului sánátátii" de la 35,1 milioane de lei in 2015 la 22,1 milioane de lei tna nul2019[5].

g

II I I I

2015 2016 2017 2018 2019

aprobat 36,0 62,0 62,0 69,0 72,3

precizat 36,0 62,0 62,0 69,0 72,3

-executat 36,0 52,8 62,0 69,0 72,3

Figura 5. Enolusio (raosfasnelloadolerBSpentrurealizareaprogramelornationale (pentru controlul si profilaxia diabetuluizaharat), 2015-2019, mil. lei

Sursá: Rapoa rtele anuale privind executaree FAOAM.

Tabelul 2.

Executarea transferurilor de la bugetul de stat pentru realizarea proiectului„Modernizarea sectorului sánátátii", 2015-2019, mil.lei

Tipul transferului Executat in anul

2015 2016 2 0t7 20T8 2 019

Transferurile de la bugetul de stat pentru realizarea proiectului "Modernizarea sectorului sánátátii" 35,1 90,0 4,6 24,0 22,1

Sursá: 2apoantele enua/n privind executarea FAOAM.

Pentru asigurarea realizárii programelor nntieealede 5netete s¡ cre^t^^r^^ nalitátii vie1¡¡ pacientilor, a fost instituit un fond pentru másurile de profilaxie, cáruia ii revine 1% din mijloacele FAOAM [11].

ín pofida prevederilor in vigoare, mijloacele fonduluimásurilor c^e profNeuieeu Tnregistrat o executare semnificativ de redusá in perioada anilor 2015-2019, atineSeO cotemexime d e doar 0,3% din totalul cheltuielilor FAOAM la sfarsitul anului 2015 si, respectiv, la finele anului 2019, cu perioade de executare si mai scázute (0,1-0,2%) in anii 2016-2018 [11].

Concluzii

Fondul Asigurárii Obligatorii de Asistentá Me-Cicalx(FAOAM) din Republica Moldova reprezintá o importantá sursá de finantare a intregului sistem de o^i^u^tee s tánátátn. Pe eetcersui anilnr 2015-2019, primele de AOAM, in totalul veniturilor FAOAM, s-au majorat de la 56,4% in 2015 la 62,4% in 2019. Cu toate acestea, existá o instabilitate in finantare, deoarece sunt in diminuare transferurile curente cu destinatie generalá, incasate de la bugetul de stat pentru asigurarea medicalá a categoriilor de per-soane asigurate de Guvern. Contributia financiará

a Guvernului la primele AOAM pentru asigurarea me dica lá a categoriilor de populatie neangajate in campul muncii, in pofida prevederilor legale de a depási pragul de 12%, nu a fost atinsá pe parcursul anilor si rámane in continuare un subiect de discutie la nivel inalt.

Peparcurtu I anilor 2015-2019, s-a observat o mentinere a ponderii fiecárui tip de asistentá in totalul fondului de ta zv^otodatá, s-a inregistrat o majorare semnificativá a cheltuielilor pentru acor-da rea serviciilor de Tngri-re medicalácomunitará si la domiciliu. Aceastá crestere a fost determinatá de includerea serviciilor de sánátate mintalá si a celor prieteneas e tinee^r, care enteriorereu atribuite asistentei medicale primare.

Analiza datelor aratá o scádere a executárii transferurilor de la bugetul de stat pentru realizarea pro-¡ectulu¡„M odernizarea sectorului sánátátii", precum si o continuá subfinantare a másurilor de profilaxie. ín perioada epidemiei de COVID-19, prioritátile de finantare s-au schimbat, evidentiind necesitatea evaluárii corespunderii structurii si proceselor de functionare a sistemului de sánátate cu rezultatele de sánátate a populatiei scontate, asa cum a fost confirmat si de analiza prezentatá.

Declaratie de confidentialitate. Autorii declaré lipsa oricärui conflict de interese.

Declaratie de finantare. Analiza Programului Unie al Asigurárii Obligatorii de Asistentá Medicalá din perspectiva distributiei si a utilizârii structurale. Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului „Echitate în sänätate prin responsabilizare socialä", implementat de Crucea Rosie din Elvetia, în parte-neriat cu Asociatia Obsteascä CASMED" si Asociatia Obsteascä „HOMECARE", cu sustinere financiaré din partea Agentiei Elvetiene pentru Dezvoltare si Cooperare (SDC).

Multumiri speciale aducem partenerilor de realizare a cercetärii de analizâ a Programului Unie al Asigurárii Obligatorii de Asistentâ Medicalá din perspectiva distributiei si a utilizârii structurale, si anume: dlui Viorel GORCEAG, Reprezentant Crucea Rosie din Elvetia în Republica Moldova, dnei Laura GRECU, coordonator de proiect, dnei Tamara ADASAN (director AO„HOMECARE"), Consiliului de Administrare a AO „CASMED" si, în special, finantatorului de proiect, Agenti Elvetianä pentru Dezvoltare si Cooperare (SDC).

Bibliografie

1. Etco C. et al. Asigurarea obligatorie de asistentä medicalä din Republica Moldova: realizäri si perspective. Chisinäu, 2011. P.

2. Vlädescu C. (coord.) Sänätate publicä si management sanitar. Sisteme de sänätate.(Public health and sanitary management. Health systems), Bucharest, CPSS Publishing House, 2004. P.

3. Vlädescu C., Dragomirejteanu A., Enächescu D. Politici de alocare a resurselor $i de planificare a personalului

medical În sistemele de sánátate. România În context international.(Policies of resources allocation and medical personnel planning in health systems. Romania into international context), Bucharest, CPSS Publishing House, 2GG1. P.

4. Legea nr. 1SBS-XIII din 27.G2.199B cu privire la asigurarea obligatorie de asistentá medicalá. (Publicatá: 30-04-1998 În Monitorul Oficial Nr. 3B/39 art. 2BG).

5. Guvernul RM, CNAM. Raport anual privind executarea fondurilor Asigurárii Obligatorii de Asistentá Medicalá, 2G19.

6. Hotárârea Curtii de Conturi nr.43/2G19 „Cu privire la Raportul auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurárii obligatorii de asistentá medicalá În anul 2G1B".

7. Legea nr. 3G1 din 3G.11.2G1B fondurilor asigurárii obligatorii de asistentá medicalá pe anul 2G19. (Publicatá: 22-12-2G1B În Monitorul Oficial Nr. SG4-S11 art. B4G).

B. Analiza strategiei de dezvoltare a sistemului de sánátate În perioada 2GGB-2G17 În Republica Moldova, Chisináu, 2G2G.

9. Ordinul comun al MSMPS CNAM nr. S96/4G4-A din 21.G7.2G16 „Privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului unic al asigurárii obligatorii de asistentá medicalá".

Ю. Centru PAS, Barometru de sánátate a populatiei Re-publicii Moldova 2G19, Chisináu, 2G2G.

11. Hotárârea Guvernului Republicii Moldova nr. S94 din 14.05.2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de constituire si administrare a fondurilor asigurárii obligatorii de asistentá medicalá. (Publicatá: 23-05-2002 În Monitorul Oficial Nr. 66-6B art. 691).

Aiiona Serbuienco, conferentiar universitar, IP USMF Nicolae Testemitanu tel: G22 2GS-4BS

e-mail: [email protected]