CC BY
24CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU SÄNÄTATE ÎN REPUBLICA MOLDOVA §I ROMÂNIA: REALITÄTI §I POSIBILITÄTI DE OPTIMIZARE
Victoria GANEA1, Cristina COPÁCEANU2, Cristina GAFTON3 (Romania), Patrick RUSU4,
'Consiliul National pentru Acreditare §i Atestare, 2Academia de Studii Economice din Moldova, 3Universitatea de Stat din Moldova, 4Institutul de Cercetari Economice al A§M
Summary
Public health expenditure in Moldova and Romania: reality and opportunities to optimize
This article reflects the analysis of some problems in the management of public spending for health care in the Republic of Moldova and Romania. The Mission of public medical-sanitary institutions is directly dependent on the financing ofhealth care, a process that differs from one country to another, includingfees and taxes, social insurance contributions, private health insurance, direct payments of households and informal payments in health systems. In order to improve public spending for health care in the Republic of Moldova the authors propose the use of a system of indicators tested by the Institute of the mother and child. This system of indicators allows obtaining a full and effective diagnosis of public medical-sanitary institution and provide an appropriate financial position in public medical-sanitary institutions.
Keywords: health care, public expenditure, public medical-sanitary institution, the system of indicators
Резюме
Государственные расходы на здравоохранение в Республике Молдова и Румынии:реальность и возможности оптимизации
Статья отражает анализ некоторых проблем управления государственных расходов на здравоохранение в Молдове и Румынии. Функция государственных медицинских учреждений напрямую зависит от финансирования здравоохранения, процесс, который отличается от одной страны к другой, в том числе налогов, социального обеспечения, частного медицинского страхования, прямых платежей домохозяйств и неформальных платежей в системах здравоохранения. В целях повышения государственных расходов на здравоохранение, авторы предлагают использовать систему показателей, испытанных в Институте Матери и Ребенка. Эта система показателей позволяет получать полную и эффективную диагностику деятельности медицинских учреждений, дает полный обзор финансовой отчетности в этих учреждениях.
Ключевые слова: государственные расходы, здравоохранение, учреждения здравоохранения, показатели системы
Introducere
Actualmente, în procesul de finantare a sistemelor de sänätate din tärile europene predominé tendinta de mentinere constantä a cheltuielilor acestui sector din surse publice. De asemenea, în ultimii ani, analiza acestei probleme în tärile cu economii dezvoltate si venituri mari denotä o tendintä de finantare a sectorului din contul sectorului privat.
Este bine stiut faptul cä misiunea institutiilor medico-sanitare publice constä în protectia sänätätii populatiei, în profilaxia, diagnosticarea, tratamentul si reabilitarea bolna-vilor, în promovarea modului sänätos de viatä, or aceasta este direct dependentä de finantarea sänätätii, proces care diferä de la o tarä la alta, incluzând taxe si impozite, contribuai la asigurärile sociale, asiguräri private de sänätate, pläti directe ale gospodäriilor populatiei si pläti informale din sistemele de sänätate.
Pe an ce trece, cheltuielile publice pentru sänätate au o tendintä de majorare datoritä cresterii numärului populatiei, sporirii duratei medii de viatä, modificärii structurii demografice si din cauza accentuärii factorilor de risc, aparitiei unor noi tipuri de ümbolnäviri, cresterii costului prestatiilor medicale. De regulä, cheltuielile publice pentru sänätate sunt destinate întretinerii si functionärii institutiilor sani-tare, finantärii unor actiuni de prevenire a nmbolnävirilor, de evitare a accidentelor si de educatie sanitarä, precum si functionärii institutiilor medicale de stat si private.
Societatea contemporanä cunoaste trei sisteme de finantare a sänätätii:
1. Sistemul german (Bismark), care se bazeazä pe co-tizatii obligatorii suportate atât de salariati, cât si de între-prinderi. Cotizatiile sunt mobilizate de casele de asiguräri, iar pacientii nu plätesc nimic pentru consultatii, tratamente etc., iar raportul dintre finantarea publicä si cea pe bazä de cotizatii este de 25%-75%. Acest sistem se aplicä în Germania, Belgia, Luxemburg, Olanda, Franta, Austria.
2. Sistemulenglez,care oferä îngrijiri medicale gratuite pentru toti indivizii si este bazat pe resursele financiare provenite din impozite. Pacientii nu plätesc nimic, dar au obligatia de a se înscrie la un medic care primeste remu-neratia de la sistemul national de sänätate. Finantarea bugetarä este în proportie de 85%, iar restul se suportä din alte fonduri sau de cätre pacienti. Acest sistem se aplicä în Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia, Grecia, Italia, Canada, Marea Britanie.
3. Sistemulamericanse realizeazä, într-o mare mäsurä, prin intermediul pietei, inclusiv prin asigurärile private de
sänätate. Acest sistem este orientat excesiv cätre interventii pentru afectiuni acute, in defavoarea celor profilactice, si se caracterizeazä prin asiguräri individúale pe baze contractuale, iar acordarea serviciilor medicale se face prin sistem privat orientat in mod predominant spre profit. Statul american finanteazä douä programe in domeniul sänätätii: Medicare, fiind destinat persoanelor in varstä de peste 65 de ani si celor aflati in incapacitate de muncä, si programul Medicaid, orientat spre persoanele cu venituri sub pragul säräciei.
ín cadrul sistemelor din Marea Britanie, Italia, Danemarca, Spania, unde statul are rolul de auto-ritate definitä si prestabilitä, iar contribuabilul este beneficiarul serviciilor de sänätate, finantarea sänätätii se realizeazä de la bugetul de stat. Astfel de sisteme, unde statul din impozitele colectate alocä si sume pentru sänätate, färä ca nivelul impozitului plätit de individ sä fie determinat de nevoia de ser-vicii medicale a acestuia, in literatura de specialitate sunt denumite si „sisteme nationale de sänätate". Sistemele in care veniturile sunt generate pe baza impozitelor si taxelor sunt apreciate in functie de eficienta economicä, echitatea impozitärii si modul de administrare a acestor venituri.
Rezultate si discutii
Pornind de la aceste premise, sustinem ideea cä fiecare tarä si-a construit propria politicä de sänätate si propriul sistem pe baza contextului politic, social, cultural si economic, iar punerea in practicä a acestor politici s-a transpus prin mecanismele de finantare adoptate si dezvoltate cu privire la colectarea resur-selor, alocarea acestora si plata serviciilor de sänätate. ín acest sens, eficienta cheltuielilor publice pentru sänätate se apreciazä prin raportul determinat intre consumul de resurse financiare publice si efectele comensurabile cu privire la cantitatea si calitatea serviciilor medicale acordate populatiei [8].
ín República Moldova, institutiile medico-sani-tare publice sunt unice in felul lor, sau cel putin dife-rite de alte tipuri de entitäti. Principalele elemente distinctive ale acestor institutii pot fi definite prin urmätoarele:
• definirea si mäsurarea rezultatelor sunt difici-le;
• activitatea globalä este perceputä ca fiind mult mai variabilä si complexä decat in alte entitäti;
• o mare parte din activitäti au caracter de urgen-tä si nu suferä amanare;
• activitatea globalä presupune o tolerantä micä fatä de ambiguitate sau eroare;
• activitätile sunt interdependente, necesitand un grad mare de coordonare intre diferite gru-puri profesionale;
• activitatea implicä un grad mare de specializare;
• angajatii au un grad inalt de pregätire profesi-onalä si sunt legati mai mult de profesie decat de entitate;
• posibilitate redusä de control efectiv, managerial si organizational asupra medicilor, cärora le revine cea mai mare responsabilitate pentru activitatea depusä si cheltuieli;
• in multe institutii medicale existä douä surse de autoritate - medicalä si economicä, ceea ce creeazä probleme de coordonare, räspundere si confuzie de roluri.
ín analiza cheltuielilor publice pentru sänätate ale institutiilor medico-sanitare publice din Republica Moldova, ne vom axa pe o institutie concretä din sistemul de sänätate, si anume pe Institutia Medico-Sanitarä Publicä Institutul de Cercetäri Stiintifice in Domeniul Ocrotirii Sänätätii Mamei si Copilului (in continuare - IMC). Selectia IMC este justificatä printrun sir de factori de naturä socialä si economicä, inclusiv prin aceea cä IMC este o institutie medico-sanitarä publicä de nivel national tertiar, multiprofil, care asigurä la nivel inalt calificat si specializat asistentä medicalä pentru pacienti, inclusiv cu cele mai grave si complexe maladii. Avand calitatea de institutie de cercetäri stiintifice, efectueazä cercetäri stiintifice fundamentale si aplicative, intreprinde activitäti de inovare si transfer tehnologic in scop de protectie a sänätätii mamei si copilului, profilaxie, diagnosticare, tratament si reabilitare a bolnavilor, promovare a modului sänätos de viatä. Totodatä, asistenta mamei si copilului este una dintre strategiile prioritare ale Ministerului Sänätätii al Republicii Moldova.
La momentul actual, raportarea situatiei financiare a institutiilor medicale este o problemä majorä, cäci reprezintä totalitatea sistematizatä de indicatori si caracterizeazä situatia patrimonialä si financiarä a institutiei medicale, existenta fluxului mijloacelor bänesti. insä aceasta nu corespunde cu statutul ju-ridic de organizare si, ca urmare, genereazä situatii de dezafectare a mijloacelor financiare din sistemul de sänätate in urma achitärii unor obligatiuni fiscale (impozite).
Potrivit extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice din 19.02.2013, IMC are statut juridic de institutie publicä, iar potrivit Regulamentului - desfäsoarä activitate necomercialä pe principiul autofinantärii, nonprofit (specific tuturor institutiilor medicale). Totodatä, conform politicii de con-tabilitate a IMC, evidenta contabilä se tine in baza actelor normative ale activitätii economico-financiare a intreprinderilor (Planul de conturi contabile al activitätii economico-financiare a intreprinderilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Finantelor nr. 174 din 25.09.1997).
Lipsa ajustârii rapoartelor financiare de câtre institutiile medicale la cerintele regulamentare si la sta-tutul juridic de organizare (institutie publicâ, necomercialâ, nonprofit) va determina înregistrâri si raportâri eronate ale capitalului social, calculâri si achitâri gresite de impozite, ca urmare mijloacele vor fi utilizate contrar destinatii - prestarea serviciilor medicale.
În acest context, considerâm oportunâ ajustarea actelor normative în vigoare, tinând cont de statutul juridic de institutie publicâ, care îsi desfâsoarâ activitatea necomercialâ pe principiul autofinantârii, nonprofit. Acest fapt va permite acumularea veniturilor proprii si, ca urmare, institutiile medicale vor îmbunâtâti con-ditiile de sedere în stationare a pacientilor pentru o platâ suplimentarâ, reglementatâ prin tarife aprobate de legislatie.
Actualmente, veniturile IMC sunt distribuite pe articolele prezentate numai dupâ contractarea cu CNAM, fapt ce denotâ lipsa unui instrument intern al IMC care ar permite dezvoltarea strategicâ a institutiei, precum si estimarea unor venituri suplimentare care ar putea fi atrase din alte surse. Lipseste analiza economico-financiarâ a institutiei, ceea ce nu permite diagnoza si reglarea activitâtii, identificarea si mobilizarea rezer-velor interne de sporire a performantelor financiare, întârirea autonomiei economico-financiare, cresterea eficientei economice, precum si fundamentarea deciziilor financiare.
Situatia creatâ impune o analizâ riguroasâ în vederea ameliorârii semnificative a activitâtii IMC, dimi-nuând concomitent costurile inutile si asigurând o crestere durabilâ a institutiei medicale sanitare. În acest context, subliniem structura cheltuielilor IMC pe articolele principale, în perioada 2008-2013, efectuatâ în baza datelor privind situatia economico-financiarâ a IMC (tabelul 1).
Tabelul 1
Analiza structurii cheltuielilor IMC pentru anii 2008-2013
Articol de cheltuieli Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2013,
2008 2009 2010 2011 2012 2013 ponderea, %
Total cheltuieli IMC mii lei, din care: 89 619,7 105 244,6 113 841,0 127 515,4 146 346,6 195 082,70 100
Retribuirea muncii 40 269,4 48 778,2 50 563,6 58 455,9 68 147,0 88 635,70 45,43
Alimentarea pacientilor 4 297,9 4 658,4 4 838,2 6 222,5 5 935,4 7 936,30 4,07
Medicamente 8 864,6 10 902,5 11 128,0 13 075,0 18 051,7 21 335,50 10,94
Alte cheltuieli (mii lei): 36 187,8 40 905,5 47 311,2 49 762,0 54 212,5 77 175,20 39,56
Contributii la buget 8 126,3 12 786,2 13 146,7 15 345,7 17 919,7 23 067,90 11,82
Reparatia curenta 215,8 722,1 818,1 835,2 481,8 995,79 0,15
Reparatia capitala 776 1 602,2 1 155,7 1 901,2 2 234,4 4 992,00 2,56
Produse petroliere 391,5 309,2 301,4 371,9 410 664,00 0,34
Energia electrica 2 185,9 2 543,3 2 807,1 3 193,5 3 428,6 5 677,70 2,91
Energia termica 4 625,1 4 921,1 6 389,3 7 724,6 8 269,5 8 083,60 4,14
Apa §i canalizare 3 296,0 3 807,5 3 712,4 3 081,9 3 096,7 2 813,40 1,44
Evacuarea de^eurilor 153,9 186,8 188 194,9 206,8 301,50 0,51
Plata marfurilor, serviciilor §i alte plati 10 704,6 8 213,1 12 280,4 9 734,0 9 709,8 29 932,41 15,34
Perfectionarea cadrelor 5,1 4,5 9,8 860,3 656,4 611,10 0,31
Deplasari 38,1 13,2 26,6 42,5 71,5 35,80 0,02
Sursá: elaborat de autor ín baza raportului statistic Date privind situatia economico-financiará a IMC pe anii 2008-2013.
Din datele tabelului constatám cá cele mai semnificative cheltuieli ale IMC (nu mai putin de 45% din veniturile acumulate) se efectueazá pentru retribuirea muncii angajatilor. Pentru asigurarea alimentatiei pacientilor institutia alocá anual cota de aproximativ 4%. Medicamentele sunt o componentá foarte impor-tantá pentru desfásurarea eficientä a activitátii si asigurarea calitativá a actului medical, ínsá ín acelasi timp acestui articol íi sunt destinate cheltuieli ín márime de aproximativ 11%, ceea ce nu poate asigura prestarea calitativá a serviciilor medicale si aplicarea completá a prevederilor standardelor medicale nationale.
Analiza situatiei economico-financiare efectuatá ín cadrul institutiilor medicale constá din:
a) efectuarea lunará a analizei executárii Devizului de venituri si cheltuieli separat pe tipuri de asistentá medicalá si separat pe articole de cheltuieli, prezentatá Companiei Nationale de Asigurári ín Mediciná;
b) executarea trimestrialá a analizei economico-financiare, prezentate spre aprobare Consiliului de administratie al IMC;
c) prezentarea dárilor de seamá Ministerului Sánátátii al RM, Companiei Nationale de Asigurári În Mediciná, Academiei de Stiinte a Moldovei, Biroului National de Statisticá al RM.
Tinem sá mentionám cá analiza situatiei economico-financiare efectuatá de cátre economistii care activeazá În cadrul institutiilor medico-sanitare este insuficientá pentru a oferi managerilor fundamentul deciziilor de dezvoltare viitoare (oficializarea plátilor, obtinerea profitului care ar permite dezvoltarea ba-zei tehnico-materiale, stimularea angajatilor etc.). Or, În aceste conditii, modificarea statutului acestora nu permite obtinerea profitului, ci doar prestarea serviciilor În limita asigurárilor obligatorii, astfel devine imposibilá acumularea resurselor proprii, iar plátile neoficiale se majoreazá.
Pentru a avea performante financiare Înalte, este necesar ca economistii care activeazá În cadrul institutiilor medico-sanitare publice, pe ^ngá cele 3 tipuri de analizá a situatiei economico-financiare relatate anterior, sá foloseascá si un ansamblu complex de metode, tehnici si instrumente de analizá financiará, fapt care În ultimá instantá va face posibilá atragerea investitorilor, donatiilor, sponsorizárilor etc.
Cu referire la Romania, constatám cá cheltuie-lile de sánátate sunt finantate astfel:
• de autoritáti publice centrale - Ministerul Sáná-tátii, Casa Nationalá de Asigurári de Sánátate, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vârstnice, alte autoritáti cu retea sanitará proprie sau cu activitate În domeniu;
• de autoritátile publice locale - judetene, municipale, orásenesti si comunale;
• din fondurile organizatiilor neguvernamenta-le;
• din fonduri externe rambursabile si nerambur-sabile;
• de persoane fizice sau juridice private. Principala sursá de finantare a ocrotirii sánátátii
populatiei o constituie msá Fondul National Unic de Asigurári Sociale de Sánátate, care asigurá cumpára-rea si decontarea serviciilor medicale În caz de boalá obisnuitá sau accident. Aceste servicii sunt asigurate persoanelor care Îndeplinesc obligatia de platá a contributiei la Fondul National Unic de Asigurári Sociale de Sánátate, iar pentru persoanele care nu fac dovada acestei pláti sunt asigurate numai servi-ciile pentru urgentele medico-chirurgicale si pentru bolile cu impact endemo-epidemiologic.
Având În vedere costurile serviciilor medicale, sistemul de asigurári sociale de sánátate din România a fost conceput sá fie guvernat de principiul solidari-tátii. În finantarea unitátilor sanitare si a serviciilor de sánátate sunt utilizate urmátoarele sisteme de platá:
• decontarea de cätre Casa Nationalä de Asiguräri de Sänätate prin casele judetene de asiguräri de sänätate, din Fondul National Unic de Asiguräri Sociale de Sänätate a serviciilor prestate de unitätile sanitare aflate în relatii contractuale cu CNAS;
• finantarea unor categorii de prestatii medicale, cu preponderentä cele cu scop curativ din programele nationale de sänätate, precum si unele cheltuieli de infrastructurä din unitätile sanitare - de cätre Ministerul Sänätätii, de la bugetul de stat alocat ministerului si din veniturile proprii ministerului (taxe pentru eliberarea de autori-zatii, amenzi, avize, închirieri de spatii etc.);
• prin bugetele ministerelor si ale altor autoritäti centrale care au retea sanitarä proprie;
• finantarea anumitor categorii de servicii medicale si acordarea unor indemnizatii persoanelor asigurate în caz de incapacitate sau handicap datorat unei boli sau unui accident - de cätre Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Vârstnice din Fondul Asigurärilor Sociale de Stat (FASS);
• decontarea de cätre companii de asiguräri private a unor servicii medicale acordate persoanelor care au încheiat contracte de asiguräri private de sänätate;
• pläti directe ale populatiei;
• sponsorizäri ale unor servicii de sänätate, uni-täti medicale, ale unor investitii sau ale unor programe si campanii initiate de organizatii neguvernamentale;
• pläti din fonduri externe rambursabile si neram-bursabile.
Principalele surse de venituri din care se finan-
teazä cheltuielile de sänätate sunt urmätoarele:
• contributii la asigurärile sociale de sänätate din care se formeazä bugetul Fondului National Unic al Asigurärilor Sociale de Sänätate - prin-cipala sursä de finantare a sistemului sanitar;
• contributii la asigurärile sociale de stat din care se formeazä bugetul Fondului Asigurärilor Sociale de Stat (principala sursä de finantare în caz de boalä profesionalä sau accident de muncä);
• bugetul de stat si bugetele locale;
• venituri proprii ale Ministerului Sänätätii si ale altor ministere cu retea sanitarä proprie;
• venituri proprii ale unitätilor sanitare, provenite din pläti directe ale populatiei pentru servicii medicale, consultantä si asistentä tehnicä, închirieri, taxe pentru eliberarea de avize, expertize;
• fonduri provenite din donatii si sponsorizäri ale persoanelor fizice si juridice private sau ONG-uri;
• fonduri externe rambursabile si nerambursabile;
• din investitii private.
Astfel, efectuând analiza evolutiei cheltuielilor pentru sänätate în România pe anii 2003-2011, constatäm cä în timp ce perioada 2003-2008 se evidentiazä prin cresteri anuale ale cheltuielilor totale pentru sänätate, cuprinse între 10,5% în 2006 si 28,4% în 2008, începând cu anul 2009 s-au remarcat schimbäri semnificative în dinamica utilizärii resurselor financiare. În consecintä, cheltuielile totale pentru sänätate au înregistrat o crestere anualä de numai 1,5% în 2009 sau cu 407,5 milioane Lei. În 2010, cheltuielile pentru sänätate au înregistrat fatä de anul 2009 o crestere de 9,7% a cheltuielilor totale, sau cu 2,8 miliarde Lei, si o crestere de 8,8% a cheltuielilor curente, sau cu 2,5 miliarde Lei. În 2011, cheltuielile totale din domeniul sänätätii au rämas aproape neschimbate fatä de anul 2010, cresterea mregistratä fiind de numai 0,2% si cheltuielile curente s-au majorat cu 0,7%, iar cheltuielile de capital s-au diminuat cu 21,2% [6].
Conform clasificärii elaborate de OECD pentru Sistemul Conturilor de Sänätate, principalii finantatori ai sistemului sanitar sunt: administratia publicä, sectorul privat, restul lumii si alte surse neclasificate (tabelul 2).
Tabelul 2
Evolutia cheltuielilor pentru sànàtate în România, pe principalele surse de finantare, în perioada 2003-2011
mil. lei
Surse de finantare - HF 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Chettuieli curente pentru sànàtate 10308,6 13402,4 15857,1 17382,2 21381,4 27114,5 28022,8 30474,9 30689,0
Administraba publica 8707,7 9970,2 12748,2 13811,3 17483,1 22076,7 22061,4 24355,4 24201,1
Ministeml Sânàtâ;ii 1097,7 1256,2 1619,8 1395,9 1970,5 2157,0 2530,8 2217,6 2422,8
Alte ministère 160,4 196,6 169,5 179,5 183,0 212,8 202,7 215,6 206,3
Administraba lócala 131,1 173,4 195,4 163,4 209,3 569,8 1306,5 1930,7 1271,8
Fonduri de asiguran sociale 7318,5 8354,0 10763,5 12072,5 15120,3 19137,1 18021,4 19991,5 20300,2
Sectorul privât 1600,5 3368,0 3042,6 3539,7 3862,4 5025,9 5952,3 6095,0 6487,9
Socletâti de asiguran private 15,3 15,2 13,5 25,0 29,5 22,2 26,7 22,8 41,0
Plâtj directe aie gospodâriilor populatjel 1559,4 3260,4 2933,4 3474,7 3761,9 4930,0 5824,4 5982,6 6344,6
Organizatji neguvernamentale 7,1 61,8 28,4 18,9 33,6 20,7 20,0 18,5 19,7
Corporatii 18,7 30,6 67,3 21.1 37,4 53,0 81,2 71,1 82,6
Restul lumii 0,4 64,2 66,3 30,7 33,7 11,9 9,1 24,5 0,0
Surse neclasidcate 0,0 0,0 0,0 0,5 2,2 0,0 0,0 0,0 0,0
F arma rea de capital a furnizorllor de servicii de sànàtate 223,4 109,4 29,6 175,7 41 î,7 861,1 360,3 665,5 624,1
Sursa: Sistemul conturilor de sänätate in Romania, anul 2011. Bucuresti, 2013
Administratia publicä contribuie anual cu cele mai importante sume la finantarea sistemului sanitar. Astfel, sumele alócate de administratia publicä au reprezentat 84,5% din totalul cheltuielilor curente in 2003 si au ajuns la 78,9% in 2011. Desi sumele alocate pentru sänätate au crescut in fiecare an, cu exceptia anilor 2009 si 2011, ponderea lor in cheltuielile curente ale administratiei publice este oscilantä de la an la an.
ín cadrul categoriei administratiei publice, sumele alocate de fondurile de asiguräri sociale au cea mai mare pondere, ajungand de la 84,0% in 2003 (7,3 miliarde Lei) la 83,9% in 2011 (20,3 miliarde Lei).
Sursele de finantare ale sectorului privat sunt reprezentate de asigurärile private de sänätate, gospo-däriile populatiei, organizatii neguvernamentale si corporatii. Plätile directe ale populatiei reprezintä prin-cipala sursä de finantare a cheltuielilor private pentru sänätate. Astfel, cheltuielile directe cu care populatia a finantat sistemul sanitar prin plata bunurilor si serviciilor medicale au inregistrat un trend ascendent in perioada 2005-2011.
Dacä in 2003, gospodäriile populatiei au finantat sistemul sanitar cu 1,6 miliarde Lei, in perioada 20042007 acestea au finantat sistemul sanitar cu sume cuprinse intre 2,9 miliarde Lei si 3,8 miliarde Lei, in 2008 aceste sume au fost de aproape 5,0 miliarde Lei (cu 31,1% mai mari decat in 2007), iar in perioada 2009-2011 gospodäriile populatiei au finantat sistemul sanitar cu sume cuprinse intre 5,8 si 6,3 miliarde Lei, reprezen-tand, in 2011, 20,7% din totalul cheltuielilor curente pentru sänätate.
ín prezent, conform datelor statistice din domeniu, constatäm cä nu existä o relatie directä de cau-zalitate intre cuantumul cheltuielilor alocate pentru sänätate si acoperirea realä a nevoilor de sänätate ale populatiei Romaniei. Desi pachetul de servicii medicale de bazä pentru asigurati a crescut ca dimensiune, unele categorii de persoane consumatoare de servicii de sänätate au fost scutite de plata contributiei pentru asigurärile sociale de sänätate [1].
Luând în consideratie faptui cä scopurile principale ale institutiilor medico-sanitare publice sunt protectia sänätätii populatiei, profilaxia, diagnosti-carea, tratamentul si reabilitarea bolnavilor, promo-varea modului sänätos de viatä, analiza financiarä a acestora poate fi efectuatä pe baza mai multor metode cantitative si calitative.
Pentru Republica Moldova, consideräm opor-tunä utilizarea metodelor de analizä financiarä ca instrument real al managerului institutiei medico-sa-nitare publice, care îl poate ajuta sä pätrundä în esen-ta fenomenelor economice, sä formuleze concluzii corecte si sä elaboreze strategii de dezvoltare.
În vederea optimizärii analizei economico-financiarä a institutiilor medico-sanitare publice si pentru reflectarea exactä a disfunctionalitätilor obiectului de activitate, propunem utilizarea unui sistem de indicatori în procesul de analizä a situatiei economico-financiare. Acest sistem de indicatori va permite efectuarea analizei financiare a institutiei, având ca rezultat obtinerea unui diagnostic complet si eficient asupra activitätii institutiei medico-sanitare publice.
De asemenea, consideräm necesarä utilizarea metodelor calitative de cätre institutiile medico-sanitare publice, deoarece acestea vor asigura relevarea si cunoasterea elementelor si factorilor care explicä fenomenul sau procesul economic studiat, precum si constituirea unor modele economice care sä descrie corect si obiectiv fenomenul economic studiat. Caracteristica complexä cantitativä si calitativä a fenomenelor economice, care se produc în cadrul institutiilor medico-sanitare publice, poate fi asigu-ratä de aplicarea metodelor prezentate în figura ce urmeazä.
Metode posibile de utilizat pentru analiza financiara a institutiilor medico-sanitare publice
Metode de analizä calitativä
;
3:
Metoda comparatiei
Metoda divizärii §i descompunerii rezultatelor
Metoda de stabilire a relatiilor cauzale
Metode de analizä cantitativä
Metoda substituirii în lant
Metoda calculului matricial
I
Metoda ABC
Metoda indicatorilor
Sursa: elaboratä de autori.
La momentul actual, în conditiile dezvoltä-rii mediului concurential si adaptärii institutiilor medicale la acestea, se impune utilizarea de cätre institutiile medico-sanitare publice a unui sistem de indicatori care ar conditiona avansarea ideilor inova-toare si cu impact pozitiv asupra activitätii acestora. În vederea evaluärii performantelor economice ale IMSP, concomitent cu analiza care se efectueazä la moment, consideräm oportunä si aplicarea unui sistem de indicatori ce ar face posibilä determinarea gradului de eficientä a utilizärii resurselor si ar oferi informatii privind rationalitatea atragerii resurselor împrumutate, ar oferi un tablou complex al situatiei în domeniu pentru potentialii investitori:
a) Indicatori ai rezultatelor activitätii economico-financiare, orientati spre studiul performantelor, evaluarea valorii lor efective si perspectivele evolutiei în viitor. Din cadrul acestei grupe fac parte: volumul vânzârilor si profitul. Analiza acestor doi indicatori va putea fi aplicatä doar dupä modificarea statutului institutiilor medico-sanitare publice.
b) Indicatorii rentabilitätii. Eficienta econo-micä a institutiilor medico-sanitare publice poate fi calculatä cu ajutorul indicatorilor rentabilitätii. Rentabilitatea este categoria economicä ce exprimä capacitatea institutiei de a obtine profit, ceea ce reflectä performanta acesteia. Rentabilitatea este redatä prin ratele de eficientä (tabelul 3).
Tabelul 3
Analiza ratelor ce caracterizeazä real gradul de rentabilitate a IMC
Indicatori
Rata
rentabilitätii economice
Rata
rentabilitätii fatä de resursele consúmate
Rentabilitatea mijloacelor fixe
Rata
rentabilitätii financiare
Rata
rentabilitätii vânzârilor
Metoda de calcul
Ra = Pimp/ Total activ x 100
Rcost = PB/ Costul vânzârilor x 100
Rmf = Pimp/ Valoarea medie anualä a MF x 100
Rf = Profit Net/ Capital propriu x 100
Rv = Profit brut/
Volumul vânzârilor x 100
2008
4.35
1 10
2009
-0.404
-2 14
-0.21
-0.439
-2 19
2010
1.28
2 77
1.66
1.52
2 70
2011
0.73
1.59
0.39
0.77
1.56
2012
0.422
0.202
0.23
0.431
0.202
2013
-4.80
1.16
-0.03
0.000
1.14
Sursa: elaborat de autori in baza sursei bibliografice [4].
Astfel, constatám pentru IMC o reducere a tutu-ror indicatorilor de rentabilitate in anul 2013, com-parativ cu perioada 2008-2012. Calculul si analiza indicatorilor rentabilitátii sunt de importantá majorá pentru managerii IMSP la elaborarea planului strategic de dezvoltare si a planului anual de activitate.
c) Indicatorii lichiditátii.Lichiditatea, solvabilita-tea sunt cele mai importante conditii de existentâ a entitâtii pe piatâ, deoarece reflectâ capacitatea de platâ, posibilitatea acesteia de a-si onora obligatiile de platâ la termenele scadente. Utilizarea în practicâ a acestui indicator ne permite sâ concluzionâm câ depâsirea nivelului recomandat al lichiditâtii reflectâ o structurâ irationalâ a activelor IMC.
d) Indicatorii de structurá ai pasivelor, care permit aprecierea structurii financiare a IMSP, la stabi-lirea compozitiei capitalului prin prisma surselor de constituire a acestuia.
Concluzii si recomandâri
În concluzia celor relatate referitor la cheltuielile publice pentru sânâtate în Republica Moldova, con-siderâm oportunâ optimizarea analizei financiare a institutiilor medico-sanitare publice prin:
• revizuirea statutului normativ-juridic al IMSP care desfâsoarâ activitate necomercialâ pe principiul autofinantârii, nonprofit, pentru a oferi posibilitatea acumulârii propriilor venituri, ceea ce ar reduce si din nivelul plâtilor neoficiale;
• analiza situatiei financiare prin utilizarea sistemului de indicatori financiari prezentati, care ar oferi o imagine adecvatâ asupra situatiei financiare atât utilizatorilor interni, cât si celor externi;
• aplicarea metodelor calitative si cantitative de analizâ a situatiei economico-financiare a IMSP.
În fine, sustinem pârerea cercetâtorilor români din domeniu referitor la faptul câ problemele din sectorul sanitar nu pot fi abordate fârâ un anumit nivel de implicare guvernamentalâ. Solutiile bazate numai pe mecanismele de piatâ, asa cum le întâl-
nim de obicei in alte sectoare ale economiei, nu functioneazá in sistemul de sánátate, tinand cont de faptul cá pentru orice persoaná este foarte incert dacá si cand va avea nevoie sá foloseascá serviciile de sánátate.
Cheltuielile publice pentru sánátate scot parcá si mai mult in vedere nivelul de dezvoltare al unei tári, intrucat tárile dezvoltate din punct de vedere economic prezintá si sisteme private de ocrotire a sánátátii, multe dintre acestea foarte bine puse la punct.
Bibliografie
1. Blíndu D. Asigurárile sociale pentru sánátate in Romania -posibilitáti de imbunátátire. Bucurejti, 2005.
2. Cho S., Ketefian S., Barkauskas V., Smith D. The effects of nurse staffing on adverse events, morbidity, mortality, and medical costs. In: Nursing Research, 2003.
3. Ra port statistic Datele privind situatia economico-financiará a IMC. Chijináu, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013.
4. Raportul financiar al IMC. Chijináu, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013.
5. Regulament nr. 03/20-99 din 26.04.2006 cu privire la institutiile medico-sanitare publice incadrate in sistemul asigurárilor obligatorii de asistentá medicalá.
6. Sistemul conturilor de sánátate (scs) in Romania - anul 2011. Bucurejti, 2013
7. Tiriulnicova N. Analiza rapoartelor financiare. Chijináu: Tipografia Centralá, 2004.
8. http://ru.scribd.com/doc/251592041
Recenzenti:
1. Gheorghe Iliadi, dr. hab. in econ., prof. univ.;
2. Marin Rotaru, dr. hab. in st. med., prof. univ.
Prezentat la 02.03.2015
