CC BY
9CZU: 614.253.1:614.253.8
FILE ISTORICE ALE DEZVOLTÁRII STIINTEIIGIENICE ÍN CADRUL USMF NICOLAE TESTEMITANU
Grigore FRIPTULEAC,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Introducere
Fiind deja in secolul al XXI-lea, este important sá aruncám o privire retrospectivá asupra realizárilor stiintifice din domeniul igienei in cadrul IP USMF Nicolae Testemitanu. Problemele sánátátii depind in mare másurá de cunostintele igienice de care dispun lucrátorii medicali si populatia in privinta conditiilor si a factorilor ce determiná dezvoltarea optimá a organismului si a societátii.
Pe parcursul timpului, cercetárile igienice fiind cuprinzátoare ca scop si complexe ca mijloace de aplicare si realizári, vizeazá supravegherea stárii de sánátate si a factorilor determinant din diferite colectivitáti, este in dependentá directá nu numai de gradul de dezvoltare a disciplinelor stiintei medicale pe plan mondial, ci si de progresul realizat in dome-niile tehnicii, stiintelor economice si sociale.
Impactul descoperirilor notorii internationale asupra cercetárii autohtone
Cercetárile stiintifice efectuate in domeniul igienei in diverse tári in diferite etape istorice au influentat mult stiinta igienicá din Republica Moldova si, in special, din USMF. Orientarea lor initial a fost preponderent profilacticá. Sunt remarcabile lucrárile lui Hipocrate (460-377 i.Hr.), Bernardino Ramazzini (1633-1714), Max von Pettenkofer (18181901), Karl Voit (1831-1908). Igiena si-a imbogátit arsenalul metodologic incepand cu Max von Pettenkofer, care a inceput sá utilizeze metode statistice si experimentale fizico-chimice. Savantii considerá cá igiena trebuie sá se preocupe nu numai de preve-nirea imbolnávirilor, ci de asemenea sá promoveze si sá favorizeze sánátatea. Beneficiind de realizárile chimiei si ale fiziologiei, igiena se imbogáteste cu date importante pentru propriile sale ramuri.
O serie de descoperiri relevante au fost realizate in secolele XIX-XX de cátre igienistii din Romania: lacob Felix (1832-1905), Victor Babes (1854-1926), Iuliu Moldovan (1882-1966), Dimitrie Mezincescu (1880-1961) si altii. Un rol deosebit l-au avut Institu-tul de Igiená din Bucuresti, infiintat in 1927, scolile de igiená din Cluj, Timisoara, Iasi. Profesorul Mihai Ciucá (1983-1969) de la Catedra de igiená din Iasi si-a concentrat preocupárile in domeniul medicinei experimentale.
O deosebitá influentá asupra stiintei igienice din Moldova a avut-o si scoala rusá: A.P. Dobroslavin
(1842-1889) a efectuat cercetári experimentale in domeniul igienei comunale, in special a centrelor populate, a cládirilor obstesti si particulare si a in-treprinderilor industriale; F.F. Erisman (1842-1915) a organizat avizarea sanitará a 1080 de fabrici si uzine, studierea conditiilor de muncá si de trai ale muncitorilor, alimentatia lor etc. Au influentat asupra cercetárilor autohtone si lucrárile altor savanti-igienisti: G.V. Hlopin (1863-1929), A.N. Sisin (1879-1956), Z.G. Frenkel (1869-1970), A.N. Marzeev (1883-1956), SN. Cerkinski (1897-1970), V.L. Levitki (1867-1936). Sunt cunoscute lucrárile in igiena alimentatiei ale savantilor C.S. Petrov-ski (1901-1984), A.A. Pokrovski (1916-1976), A.I. Stenberg; in igiena muncii - ale cercetátorilor D.P. Nikolski (1855-1918), V.L. Levitki (1867-1936), E.T. Andreeva-Galanina (1889-1975) s.a.
Contributiile cercetárilor autohtone
Activitatea stiintificá igienicá a savantilor autohtoni din domeniul medicinei incepe odatá cu infiintarea Institutului de Stat de Mediciná din Chisináu (ISMC) in anul 1945, cand a fost fondatá Catedra de igiená generalá. Primul sef al catedrei a fost profesorul universitar Kristofor Nikogosean, iar din 1957 - conferentiarul A.P. Zorin. ín cadrul catedrei au activat asistentii V.A. Sadovnicova, Ghenrieta Rudi, Gh.I. Moscovco. ín cercetárile igienistilor mentionati un loc de seamá il ocupau problemele igienei apei si aprovizionárii cu apá. Au fost incepute investigatii de evaluare a alimentatiei populatiei bástinase.
ín anii 1960-1979, sef al catedrei a fost Iacov Reznik.
ín 1963, prin insistenta Ministrului Sánátátii, profesorului universitar Nicolae Testemitanu, in cadrul Institutului de Stat de Mediciná din Chisináu a fost fondatá Facultatea Igiená si Sanitarie (ulterior - Facultatea Mediciná Preventivá, Sánátate Publicá). Pe langá Catedra de igiená generalá au fost inaugurate cursuri didactice de profil: igiena comunalá, igiena muncii, igiena alimentatiei, igiena copiilor si adolescentilor.
Luand in considerare specificul economiei republicii noastre, Iacov Reznic - savant igienist, profesor universitar, doctor habilitat in stiinte medicale, Om Emerit in stiinte al Republicii Moldova - a creat o nouá scoalá stiintificá: igiena muncii in agri-
culturâ si toxicologia pesticidelor. Aici lacov Reznik pregâteste o pleiadâ de savanti în toxicologie: Victor Vangheli, Valentin Gudumac, Gheorghe Ivasi, Mihai Popovici, Lili Suvac; în agriculturâ - Ghenrieta Rudi, Ion Hâbâsescu, Nicolae Bucun, Gheorghe Ostrofet, Grigore Friptuleac (figura 1), Maria Moraru, Ion Dia-ciuc; în alte ramuri - Gheorghe Sprinceanu, Dumitru Rusnac.
Figura 1. Asistentul Grigore Friptuleac determina chel-tuielile de energie ale unui tractorist in timpul lucrarilor in legumicultura (anul 1973)
Importante lucrári stiintifice au realizat savantii nostri in Moscova: Uliana Jalbá, Alexei Chirlici, Lidia Cuznetov, Mihai Ojovanu; in Kiev - Vasile lachim, Filimon Avraman,
lacov Reznik a fost o perioadá indelungatá presedinte al Societátii Igienistilor din Moldova. Experienta si cunostintele sale vaste a reusit sá le transmitá prin discipolii sái si prin monografiile Igi-ena utilizariipesticidelor in agricultura (1969) si Igiena muncii in pomicultura (1975). Lucrarea Igiena muncii in agricultura, la care coautori au fost Gh. Rudi si Gr. Friptuleac, a fost mentionatá in 1982 cu Premiul F. Erisman al Academiei de Stiinte Medicale a URSS.
Pe parcursul anilor 1979-1994, in fruntea Ca-tedrei de igiená generalá a activat Ghenrieta Rudi, doctor habilitat, profesor universitar. Ea a continuat investigatiile stiintifice la tema igiena muncii in viticultura. A pregátit doi doctori in mediciná (Ana Volneanschi, Maria Moraru) si un doctor habilitat (Gheorghe Ostrofet).
Din 1994 paná in 2010, catedra a fost dirijatá de profesorul universitar Gheorghe Ostrofet, care in 2000 si-a sustinut teza de doctor habilitat in stiinte medicale cu tema Evaluarea complexa a conditiilor de munca ale operatorilor terminalelor video si elaborarea principiilor fiziologo-igienice ale regimurilor de munca
siodihná. Sub conducerea profesorului Gh. Ostrofet au fost organizate cercetári si sustinute teze de doctorat de cátre: dr. conf. Ovidiu Tafuni (Evaluarea complexá a influentei conditiilor de muncá asupra sistemului cardiovascular al operatorilor la termina-lele video; másurile de profilaxie, 2003); Aliona Tihon (Estimarea fiziologo-igienicá a conditiilor de muncá cu computerele a angajatilor din telecomunicatii la dife-rite etape ale ciclului de muncá, 2008); Cátálina Cro-itoru (Evaluarea fiziologo-igienicá a instruirii elevilor la lectiiledeinformaticá) si Elena Ciobanu (Estimarea igienicá a impactului unor factori de mediu asupra morbiditátii populatiei rurale prin osteoartrozá).
Din anul 2010 paná in prezent, sef al Catedrei de igiená generalá este doctorul habilitat, profesorul universitar Ion Bahnarel, actualul presedinte a Societátii Igienistilor din Republica Moldova. A realizat si realizeazá importante cercetári in domeniile igienei, radioprotectiei si managementului in sáná-tatea publicá. A pregátit sapte doctori in mediciná, este Laureat al Premiului National.
ín 1977, prin integrarea disciplinelor igienice a fost infiintatá Catedra de igiená a Facultátii Igiená si Sanitarie. Catedra a fost condusá de conferentiarul universitar, dr. Vasile lachim paná in anul 1986, de conferentiarul universitar, dr. Mihai Ojovanu in anii 1986-1988, de profesorul universitar, dr. habilitat Victor Vangheli in 1988-1997, de profesorul universitar, dr. habilitat Grigore Friptuleac in 1997-2016, de dr., conferentiar Serghei Cebanu din 2016 paná in prezent.
íncepand cu anul 1988, colectivul realizeazá studiul complex de igiena muncii la SA Tutun. ín 2003, doctoranda Raisa Rusu finalizeazá aceastá lucrare in calitate de tezá de doctorat.
La Catedra de igiená au fost elaborate si sustinute 2 teze de doctor habilitat si 10 teze de doctor in stiinte medicale: Dm. Rusnac in 1981, C. Ramis in 2001, dintre care 8 teze sub conducerea prof. Gr. Friptuleac: Raisa Rusu si Eudochia Tcaci in 2003, V. Mesina in 2007; S. Cebanu in 2008, lu. Pinzaru in 2009, Rodica Selevestru in 2010, Angela Cazacu-Stratu in 2011, Vl. Rubanovici in 2016. Au fost realizate urmátoarele teme stiintifice: Conditiile de muncá, capacitatea de muncá si starea de sáná-tate a muncitorilor fabricilor de conserve din legume (V. Vangheli), Evaluarea igienicá a factorilor exogeni determinant in geneza litiazei urinare si elaborarea másurilor de preventie a ei (Gr. Friptuleac), Estima-rea stárii de sánátate a angajatilor fntreprinderilor vinicole fn relatie cu conditiile de muncá (V. Mesiná), Evaluarea fiziologo-igienicá a conditiilor de antrena-ment ale sportivilor fn edificiile sportive de tip fnchis (S. Cebanu). Realizárile stiintifice ale colectivului se axeazá pe evidentierea si evaluarea factorilor de
risc în geneza bolilor respiratorii cronice la copii (dr. conf. Angela Cazacu-Stratu), în accidentele vasculare cerebrale (Gr. Friptuleac), în sánátatea sportivilor (S. Cebanu), rolul alimentatiei în sánátatea sportivilor (Vl. Rubanovici).
Din 1993 páná în 2018, profesorul Gr. Friptuleac a activat prin cumul ca sef al Laboratorului Stiintific Igiena Mediului si Habitatului Uman al CNSP si îm-preuná cu colectivul a realizat trei teze de doctorat (Eudochia Tcaci, Vl. Bernic, Marina Lupu) si peste 10 proiecte nationale de cercetare.
În perioada 1995-1997, colaboratorii catedrei au activat în cadrul Proiectului moldo-american Estimarea riscului si managementul riscului. În anii 2002-2003 a fost realizat Proiectul moldo-american Calitatea aerului din íncáperisi sánátatea copiilor ( figura 2), în anii 2003-2005 - Proiectul Uniunii Europene Promovarea sánátátii si profilaxia maladiilor. În 20092011, S. Cebanu, A. Cazacu-Stratu si V. Rubanovici au realizat proiectul ASM pentru tineri cercetátori Eva-luarea igienicá a mediului de instruire si rezidential al elevilor cu afectiuni pulmonare cronice din localitátile rurale. S-a realizat de asemenea Proiectul TEMPUS Programe de Masterat în Sánátate Publicá si Servicii Sociale ( 2010-2013).
Figura 2. Participantii Proiectului moldo-american „Calitatea aerului din încaperi si sánátatea copiilor" De la stânga la dreapta: laboranta Anastasia Tafuni, asistentul Victor Bábáláu, coordonatorul RobertJacobs - Universitatea de Mediciná din Virginia, SUA;prof. univ. Grigore Friptuleac (se cerceteazá aparatul obtinut în proiect, anul 1996)
În anii 2012-2015 a fost desfásurat Proiectul GEOHealth One Health Center for Environmental and Ocupational Researche în colaborare cu Universitatea din Florida si Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, Romania, si alte 11 centre universitare si 16 institutii de sánátate publicá din alte 7 tári din Europa de Est si Asia Centralá.
În anul 1992 a fost fondatá Catedra de igiená si epidemiologie a Facultátii Perfectionarea Medicilor, sef al acesteia fiind numit Nicolae Opopol, dr. habilitat, profesor universitar, membru corespondent al ASM. A pregátit 2 doctori habilitati si 13 doctori în mediciná în probleme de igiená, factorii determinanti în diferite patologii si toxicologie.
Actualmente, savantii-igienisti realizeazá pro-iecte internationale în colaborare cu savantii din mai multe tári. Aceste proiecte au permis stabilirea unor noi relatii internationale si achizitionarea unor aparate de performantá maltá. De exemplu, Proiectul iCREATE Cresterea capacitátiide cercetare în Europa de Est (2017-2021) cu activitáti de cercetare în preveni-rea traumatismelor si a violentei. Statele participante sunt: SUA, Romania, Georgia, Armenia, Moldova.
Rezultatele stiintifice ale tuturor savantilor-igienisti au stat la baza multiplelor recomandári metodice, ghiduri, monografii, manuale necesare serviciului practic de sánátate publicá, studentilor si rezidentilor. Colectivele catedrelor au initiat si au organizat conferinte stiintifice tematice, congrese ale igienistilor (figurile 3, 4), participá la lucrárile comisii-lor de problemá, colaboreazá cu institutiile stiintifice si universitátile din Bucuresti, Iasi, Timisoara, Craiova, Târgu-Mures, Arad (Romania); Kiev (Ucraina); Perm, Moscova (Federatia Rusá); Norfolk (SUA); Paris (Franta), din Belarus, Grecia etc.
Figura 3. Conferinta stiintifico-practicá "35 de ani ai Facultátii de Mediciná Preventivá": la tribuná - decanul Grigore Friptuleac, in prezidium - rectorul, acad. Ion Ababii, directorulgeneral al Centrului Stiintifico-Practic de Mediciná Preventivá Valeriu Chicu s.a. (anul 1998)
Tn cadrul catedrelor activeazá cercul stiintific studentesc, realizand lucrári stiintifico-practice, care apoi sunt valorificate ín activitatea centrelor de mediciná preventivá. Studentii si rezidentii participá cu rapoarte le conferintele studentesti, unde ín repetate cazuri au fost mentionati cu diplome si premii.
Sarcina de bazá a igienistilor Universitátii la ora actualá rámane dezvoltarea de mai departe a
stiintei igienice, elaborarea si implementarea meto-delor eficiente de ocrotire a sänätätii populatiei, de profilaxie a maladiilor, conlucrarea stiintifico-practicä cu medicii-igienisti din serviciul practic În vederea perfectionärii activitätii profesionale.
Figura 4. Conferinta stiintifica "Profilaxia maladiilor ioddeficitare": la tribuna - rectorul acad. Ion Ababii, în prezidium (de la stânga la dreapta) - prof. univ. Gheorghe Ostrofet, prof. univ. Grigore Friptuleac (anul 200S)
Conciuzíí
Pe parcursul anilor, savantii-igienisti ai IP USMF Nicolae Testemitanu au acumulat importante
rezultate stiintifice, de promovare a sänätätii, prin proiecte nationale si internationale etc. Rezultatele activitätii colectivelor sunt implementate pe larg in tara noasträ.
Scopul principal la ora actualä rämane conti-nuarea cercetärilor stiintifice conform cerintelor si strategiilor statale, orientate spre imbunätätirea stärii de sänätate a populatiei Republicii Moldova.
Bibliografie
1. Catedra Igiená. Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie„Nicolae Testemitanu"la 60deani. Chisinäu: CEP „Medicina", 2005, pp. 155-158.
2. Catedra Igiená Generalá. Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie „Nicolae Testemitanu" la 60 de ani. Chisinäu: CEP „Medicina", 2005, pp. 158-161.
3. Fáuritorii unei istorii de aur. Catedra de igiená. Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie „Nicolae Testemitanu" din Republica Moldova. Chisinäu, 2015, pp. 50-51.
4. Friptuleac G., Chirlici A., Häbäsescu I., Bäbäläu V., Cebanu S., Moraru M. 35 de ani ai Catedrei Igienä. In: Anale stiintifice ale Universitátii de Stat de Medicina si Farmacie „Nicolae Testemitanu", vol. 2. Chisinäu, 2012, pp. 101-107.
5. Jaloanele edificárii sánátátii publice in Republica Moldova: 65 de ani. Centrul National de Sänätate Publicä. Chisinäu, 2013. 256 p.
6. Е.П. Попушой. Очерки истории медицины и здравоохранения Молдавии: дисс. др. 1^ед. наук. Кишинев, 1980. 409 с.
