CC BY
11CZU: 615.2:615 (075.8) G48
FARMACOLOGIA CLINICÂ -BAZÂ REALÂ A FARMACOTERAPIEI EFICIENTE SI INOFENSIVE
Victor GHICAVII, Tatiana CHIRIAC, Anastasia CARACAS
Universitatea de Stat de Medicina çi Farmacie ,,Nicolae Testemitanu"
Rezumat
Farmacología clínica reprezinta o veriga importanta pentru asigurarea unei farmacoterapii eficiente si inofensive. Admi-nistrarea unui tratament ajustat conform particularitatilor farmacocinetice si farmacodinamice ale medicamentului, precum si starii pacientului este indispensabila. Utilizarea rationala a medicamentelor ar permite cresterea calitatii vietii pacientului si ar avea importante beneficii financiare si pentru sanatatea publica. Prescrierea excesiva, neargumen-tata a medicamentelor, polipragmazia, utilizarea abuziva a medicamentelor, inclusiv a celor costisitoare si inutile sunt cele mai frecvente probleme ale consumului irational de medicamente. Au fost întreprinse numeroase eforturi pentru a îmbunatati consumul de medicamente; totodata, au fost efectuate putine evaluari în acest domeniu. Identificarea problemelor care determina utilizarea irationala a medica-mentelor si constientizarea importantei farmacologiei clinice ar putea asigura o farmacoterapie sigura si eficient.
Cuvinte-cheie: farmacologie clinica, farmacoterapie, utilizare rationala, medicament
Summary
Clinical pharmacology-real basis of efficient and inoffensive pharmacotherapy
Clinical pharmacology play an important role in ensuring effective and inofensive pharmacotherapy. The administration of a adjusted treatment according to the pharmacokinetic and pharmacodynamic peculiarities of the drug, as well as the patient's condition is indispensable. The rational use of medicines would increase the patient's quality of life, as well as has important financial and public health benefits. Excessive, unreasonable prescription of drugs, polypharmacy, misuse of drugs, including expensive and unnecessary are the most common problems of irrational drug use. Many efforts have been made to improve drug use, but few evaluations have been carried out in this area. Identifying the problems that lead to irrational drug use and awareness of the importance of clinical pharmacology could ensure safe and effective pharmacotherapy.
Keywords: clinical pharmacology, pharmacotherapy, rational use, drug
Резюме
Клиническая фармакология - реальная основа эффективной и безопасной фармакотерапии
Клиническая фармакология - важное звено в обеспечении эффективной и безопасной фармакотерапии. Назначение лечения, скорректированного с учетом
https://doi.org/10.52556/2587-3873.2021.4(91).45-51
фармакокинетических и фармакодинамических особенностей препарата, а также состояния пациента является необходимым. Рациональное использование лекарств повышает качество жизни пациента, а также приносит важные финансовые выгоды и пользу общественному здравоохранения. Чрезмерное, неаргументированное назначение лекарств, полипрагмазия, злоупотребление лекарствами, в том числе дорогими и ненужными, являются наиболее частыми проблемами нерационального употребления лекарственных средств. Было приложено много усилий для улучшения применения лекарственных средств, но в этой области было проведено мало исследований. Выявление проблем, которые приводят к нерациональному использованию лекарств, и осознание важности клинической фармакологии может обеспечить безопасную и эффективную фармакотерапию.
Ключевые слова: клиническая фармакология, фармакотерапия, рациональное использование, лекарство
Introducere
Medicina a intrat în secolul XXI cu un enorm arsenal de substante medicamentoase. Actualmente, industria farmaceuticá mondialá produce zeci de mii de preparate medicale. În Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor sunt incluse mai mult de 6 mii de produse medicamentoase autorizate pentru utilizare în Republica Moldova.
Problemele asigurárii cu medicamente, precum si ale farmacoterapiei rationale si inofensive, în ultimii ani au devenit unele dintre cele mai actuale în activi-tatea institutiilor curative. Necesitatea restructurárii practicii medicale existente este impusá, pe de o parte, de cresterea continuá a pietei substantelor medicamentoase si a volumului informatiilor stiintifice, consacrate problemelor farmacoterapiei si, pe de altá parte, de insuficienta medicamentelor necesare asigurárii activitátilor institutiilor medico-sanitare publice [1, 2].
În conditiile resurselor financiare limitate pentru sistemul de sánátate, utilizarea rationalá a substantelor medicamentoase reprezintá o pro-blemá de importantá statalá. În acest scop, a fost necesará implementarea modalitátilor optime, stiintific argumentate, care evident contribuie, cu un randament mai semnificativ si cu cheltuieli cât mai reduse, la efectuarea unei farmacoterapii rationale, eficiente si inofensive. Dar, la rândul sáu, utilizarea
modalitátilor stiintific arguméntate, implementarea metodelor ,,medicinei bazate pe dovezi" si ,,medici-nei personalizate", efectuarea analizei farmacoeco-nomice au necesitat cunostinte, deprinderi si abilitáti speciale [1, 3].
Scopul acestui articol are in vedere argumenta-rea necesitátii si importantei serviciului de farmaco-logie clinicá in asigurarea farmacoterapiei eficiente si inofensive contemporane, in urma analizei másurilor si reformelor efectuate anterior in domeniul medi-camentului si a rezultatelor obtinute in selectarea si utilizarea rationalá a acestora.
Materiale si metode
S-au analizat si sistematizat materialele informative de activitate a serviciului de farmacologie clinicá din sistemul de sánátate, elaborat si implementat in practica medicalá si s-a determinat necesitatea acestora pentru asigurarea farmacoterapiei eficiente si inofensive in prezent si in viitor.
Rezultate si discutii
Asigurarea farmacoterapiei eficiente si inofensive prin promovarea reformelor in domeniul sánátátii si medicamentului prevede revizuirea si elaborarea listei medicamentelor esentiale si vital importante, a regulilor de prescriere si livrare a medicamentelor, promovarea in practica medicalá a denumirilor comu-ne international (DCI) a preparatelor medicamen-toase, a standardelor de tratament si protocoalelor clinice, a sistemului de formular, a activitátilor de supraveghere si farmacovigilentá, a conceptului se-lectárii si utilizárii rationale a medicamentelor etc.
ín vederea solutionárii obiectivelor inaintate din momentul includerii (a. 1980) disciplinei „Far-macologia clinicá" (FC) in planurile de instruire a studentilor, rezidentilor §i de perfectionare a medici-lor, s-a recurs la reforme §i modificári ce au contribuit la implementarea in institutiile curative a specialitátii „Medic-farmacolog clinician" (a. 1999) §i a serviciului „Farmacologie clinicá in sistemul de sánátate din tará (a. 2012). Principala directie in activitatea acestora este asigurarea optimizárii utilizárii medicamentelor, cu ameliorarea rezultatelor tratamentului, diminuarea aparitiei reactiilor adverse §i complicatiilor farmacoterapiei, precum §i reducerea sau redistribuirea rationalá a cheltuielilor pentru tratament. Astfel, in 1990, prin ordinul nr. 97 al MS al RM „Cu privire la aprobarea regulamentului includerea specialitátii Medic-farmacolog clinician" a apárut o specialitate nouá -„Medic-farmacolog clinician", solicitatá de institutiile curative, reconfirmatá ulterior prin ordinul MS al RM nr. 100 din 2008 „Cu privire la normativele de personal medical" §i ordinul nr. 120 din 2009 „Cu privire la modificarea completarea ordinului nr. 100 din 10.03.2008" [4].
Principalul domeniu al activitätii medicului-farmacolog clinician în institutia sänätätii publice constä în selectarea corectä a medicamentelor eficiente §i inofensive pentru tratamentul afectiunii la pacientul concret, cu utilizarea criteriilor informative de apreciere a eficacitätii §i inofensivitätii farmacoterapiei. Medicul-farmacolog clinician este veriga de legäturä dintre clinician §i colaboratorul farmaceutic, îmbinând cuno§tintele despre substantele medica-mentoase cu cele referitoare la particularitätile individuale ale pacientului. Necesitatea includerii noii specialitäti în institutiile medicale din republicä este mentionatä în ordinul MS al RM nr. 97 din 02.04.1999, în care este prezentat „Regulamentul despre organi-zarea activitätii medicului-farmacolog clinician" si,de asemenea, sunt concretizate problemele organizärii activitätii, determinate formele §¡ modalitätile de gestionare a documentatiei [3, 5].
Directiile de bazä ale activitätii medicului-far-macolog clinician sunt descrise în compartimentele corelate reciproc în culegerea materialelor didactice, normative §i manageriale recent editatä „Serviciul Farmacologie clinicä în institutia medico-sanitarä publicä (curativä)" - Chi§inäu, 2011. Prin ordinul MS al RM nr. 493 din 2012 „Cu privire la implementarea materialului didactic, normativ managerial" s-a aprobat includerea serviciului „Farmacologie clinicä" în institutiile medico-sanitare publice (curative) din tarä. În temeiul acestor acte, care ne desemneazä ca întemeietori §i promotori ai acestui serviciu în tarä, Catedrei de farmacologie §i farmacologie clinicä i-a fost mcredintatä responsabilitatea instruirii studentilor, pregätirii prin intermediul rezidentiatului a respectivilor speciali§ti, cu ulterioa-rele lor perfectionäri §i ale medicilor altor specialitäti în domeniul farmacologiei clinice [3, 5, 6].
În prezent, una dintre problemele actuale ale ocrotirii sänätätii §i, totodatä, o sferä de activitate a farmacologului clinician o constituie metodologia selectärii §i utilizärii rationale a medicamentelor. Problema utilizärii rationale a medicamentelor este destul de importantä §i meritä o atentie deosebitä, deoarece piata farmaceuticä din tarä este inundatä de un numär enorm de medicamente, cunoscute sub diverse denumiri §i care, indiferent de originea lor (sinteticä sau naturalä), sunt mult mai active, posedä mai multe proprietäti farmacologice, mecanisme de actiune, efecte adverse, sunt utilizate în mai multe scopuri farmacoterapeutice §i la admi-nistrarea concomitentä a lor necesitä respectarea anumitor cerinte. În baza unor investigatii clinice s-a elucidat eficacitatea clinicä a medicamentelor autohtone §i de import. Au fost efectuate studii de utilizare rationalä a preparatelor antimicrobiene în afectiunile chirurgicale, ORL, pulmonare, cu prezentarea materialelor în cadrul conferintelor §tiintifice §i clinice din tarä §i de peste hotare, în teze
de doctorat §i reviste §tiintifice. Conform principiilor medicinei bazate pe dovezi, utilizarea rationalá a preparatelor presupune argumentarea §tiintificá a administrárii medicamentelor în diferite maladii, în functie de caracteristicile individuale ale pacien-tului - medicina si farmacoterapia personalizatá. Aceastá activitate are o importantá deosebitá §¡ necesitá implicarea farmacologului, deoarece ea poate fi adecvatá doar printr-o analizá minutioasá a proprietátilor farmacodinamice §i farmacocinetice ale medicamentului, inclusiv în functie de maladie §i starea patologicá a pacientului. O astfel de utilizare rationalá a medicamentelor, în mare másurá, de-pinde de capabilitatea medicului de a evidentia mo-mentul-cheie în evolutia bolii la pacientul concret, de a selecta corect preparatul (medicamentul-P), de a stabili doza medicamentului §i regimul de dozare a lui (tratamentul-P), de a preîntâmpina posibilele reactii adverse nefavorabile, inclusiv cele provocate de interactiunea medicamentelor, precum §i de a preveni dublarea neargumentatá a substantelor medicamentoase, prin excluderea polipragmaziei §i politerapiei [7, 8, 9].
Conceptul utilizárii rationale a medicamentelor, lansat cu acest scop („Unele aspecte de utilizare rationalá a medicamentelor", 2002; „Medicamen-tele §i utilizarea lor rationalá", 2004; „Medicamentul - beneficiu sau prejudiciu", 2009; „Farmacologia clinicá" - 2009 §. a.), prevede mai multe másuri la nivel statal, institutional atât din partea lucrátorului medical, cât §i a pacientului (consumatorului), iar metodologia selectárii rationale a medicamentelor („Compendiu privind selectarea rationalá a medicamentelor", 1999) §i informatiile consacrate interactiunilor medicamentoase, din comparti-mentele respective ale manualelor §i îndrumarelor („Синонимы, аналоги и взаимодействия лекарств", 1993; „Medicamentul - beneficiu sau prejudiciu", 2009), reflectá aportul important al farmacologiei clinice în rezolvarea problemelor din acest domeniu [2, 3, 6]. În scopul ameliorárii asigurárii cu medicamente a institutiilor sanitare §i a populatiei, utilizárii rationale a medicamentelor §i folosirii argumentate a resurselor bugetare (de stat) §i a altor fonduri, un rol important, în anumite perioade de timp, au avut urmátoarele ordine ale Ministerului Sánátátii: nr. 234 din 03.10. 97 „Cu privire la utilizarea rationalá a medicamentelor", nr. 35 din 04.02.98 „Cu privire la aprobarea Formularului National Farmacoterapeu-tic", nr. 114 din 26.04.99 „Cu privire la modificarea ordinului Nr. 234 §i aprobarea Formularului National Farmacoterapeutic" §i alte acte actualizate periodic (2006, 2011 §i 2012) [7, 10, 11].
Toate aceste acte au prevázut mai multe másuri, printre care mentionám:
1) organizarea pe ^ngá Directia farmaceuticá a MS a Comitetului National al Formularului Farmaco-
terapeutic - centru de coordonare a managementu-lui farmacoterapeutic rational;
2) aprobarea Formularului National Farmacoterapeutic - un document de bazá obligatoriu pentru activitatea cadrelor medicale si farmaceutice, indife-rent de sfera si domeniul de activitate (institutie de stat sau privatá). Formularul Farmacoterapeutic, la rândul sáu, includea trei momente principale:
a) elaborarea listei (tabelului) medicamentelor de bazá §¡ vital necesare pentru activitatea institutiei medicale (aprobatá prin ord. nr. 28, 2002);
b) elaborarea standardelor si protocoalelor clinice rationale ale tratamentului medicamentos (aprobate prin ord. nr. 27, 2018);
c) elaborarea tratatului (îndrumarului) pentru medici referitor la utilizarea rationalá a medicamentelor.
Trebuie de mentionat faptul cá un compartiment destul de important al farmacologiei clinice este farmacoeconomia. Aceastá §tiintá capátá astázi o importantá tot mai mare, necesará pentru a ne Ínváta cum sá distribuim corect mijloacele statu-lui alocate pentru necesitátile ocrotirii sánátátii. În institutiile medicale de astázi, cu mijloacele financiare pentru medicamente destul de limitate, se Íncalcá principiile farmacoterapiei rationale. În aceastá ordine de idei, este necesar sá se efectueze evaluarea farmacoeconomicá cu modalitátile sale de analizá: cost/eficacitate, cost/avantaj, cost minimal, cost/beneficiu §i cost al bolii. Cu acest scop, în mai multe investigatii s-au studiat aspectele farmacoe-conomice ale utilizárii rationale a medicamentelor esentiale, vital importante, folosite în afectiunile hepatice §i ale nou-náscutilor [IMSP Spitalul Clinic Municipal ,,Gheorghe Paladi"; Centrul Municipal de patologie a nou-náscutilor (sectiile de mediciná interná, chirurgie); IMSP Spitalul Clinic Municipal „V. Ignatenco"; IMSP Spitalul Clinic al MS RM (Sectia terapie); IMSP Spitalul Clinic de Urgentá (Sectia neurologie §i neurochirurgie)] etc. [10, 11, 12, 13].
Cercetárile clinice ale procesului de elaborare a medicamentelor noi sunt unele dintre problemele de bazá ale farmacologiei clinice.
Acestea, initiate în tará de farmacologia clinicá în anii 2000-2002, au necesitat de urgentá elaborarea Regulilor de uná practicá în studiul clinic - Good Clinical Practice (GCP), adaptate la legislatia în vi-goare din tará §i aprobate prin Ordinul MS al RM Nr. 10 din 2002 ,,Cu privire la desfásurarea studiului clinic al medicamentelor în Republica Moldova". Prin acela§i ordin au fost aprobate §i lista bazelor clinice pentru studiul clinic, §i regulamentul de activitate a lor. Pentru efectuarea studiilor clinice în acelaçi an (2002) a fost organizat Comitetul National de Eticá pe lángá MS al RM - un organ independent pentru monitorizarea cercetárilor biomedicale cu partici-
1 pre pa rat nou
I
Li\nrM fi impl«n«nortt IJMui C*rc«un pott-marVfCiog I
5 potential , _
prepárate ____faiywy» (autwiaare)
Fara IV (6 ant)
260 potential
-f-
35 G
Faza III ^^^H1000-5000 P*1*1? pa || 100-200 paci«ntt
Faza I H 20-80 vdunan unit^i
[cerectan precimwetmod^eexpenmenuie) _jC*nc'Jn filing fio»
I-1-1-1-1
0 5 10 18 20
am
Procesul cercstArllor ctlnlc« al SM no i (deoblc*! ¿«páfs^t» 10 an))
pre^arate £
6000-10000 molecule noi
Costul total al protectulul do ccrcctarc dcp&fcftc 350 mln $ SUA
parea subiectului uman, cu respectarea cerintelor §i regulilor GCP §i asigurarea drepturilor, demnitátii §i securitátii sánátátii omului [ 3, 8, 13, 14].
Reactiile adverse medicamentoase au un impact major asupra sistemului de sánátate din tará. Mortalitatea prin reactii adverse medicamentoase ocupá locul 5 in lume dupá afectiunile cardiovascu-lare, ale tractului respirator, maladiile oncologice si traume. Organizatia Mondialá a Sánátátii acordá o atentie deosebitá acestei probleme. ín 1995 a fost fondat si organizat laboratorul ,,Expertiza preclinicá, clinicá si supravegherea medicamentelor", cu scopul colectárii si sistematizárii rezultatelor monitorizárii reactiilor adverse la medicamente, apárute in tará si informarea medicilor cu privire la acestea (Bule-tin informational al INF).. Republica Moldova este incadratá in activitatea international de farmacovigilentá (de monitorizare a reactiilor adverse medicamentoase) din anul 2002, cand a devenit membrá a Programului international al OMS pentru ,,Monitori-zarea reactiilor adverse ale medicamentelor". Luand in considerare faptul cá in Republica Moldova sunt inregistrate peste 6000 de produse medicamentoase de uz uman, problema sigurantei utilizárii medica-mentelor si controlului asupra procesului de creare a sistemului modern de farmacovigilentá este una dintre cele mai actuale si importante din domeniul ocrotirii sánátátii si, in special, a serviciului ,,Farma-cologiei Clinice" [2, 11, 15].
Centrul National de Farmacovigilentá al Repu-blicii Moldova si-a inceput activitatea in anul 1999, odatá cu aprobarea ordinului Ministerului Sánátátii nr. 75, care reglementa si crearea retelei nationale de farmacovigilentá, iar ulterior, prin ordinul nr. 20 din 2006 al MS al RM „Farmacovigilenta si supra-
vegherea medicamentelor in Republica Moldova" s-au concretizat modalitátile de inregistrare la timp a comunicárilor si másurile pentru elaborarea me-todelor de profilaxie si tratament al complicatiilor farmacoterapiei. ín 2003, prin respectarea recoman-dárilor OMS in vederea raportárii efectelor adverse la medicamente, Republica Moldova devine al 71-lea membru al Programului international al OMS pentru „Monitorizarea reactiilor adverse ale medicamentelor". Suportul legislativ al activitátii date este legea „Cu privire la medicamente" nr. 1409-XIII din 17.12.97 si ordinul Ministerului Sánátátii si Protectiei Sociale nr. 20 din 12.01.2006„Cu privire la monitorizarea reactiilor adverse ale medicamentelor si altor produse farmaceutice in Republica Moldova", care reglementeazá crearea retelei nationale de farmacovigilentá si obligá medicii si farmacistii sá comunice efectele adverse la medicamente Centrului National de Farmacovigilentá si Catedrei de farmacologie clinicá. Reteaua nationalá de farmacovigilentá era alcátuitá din nuclee de farmacovigilentá, care activau in fiecare institutie medicalá din tará. De asemenea, au fost aprobate Instructiunea cu privire la monitorizarea reactiilor adverse ale medicamentelor si fisele de comunicare a reactiilor adverse la medicamente [2, 8, 16, 17]. Astfel, in perioada anilor 2000-2006, au fost receptionate 179 de comunicári despre reactiile adverse medicamentoase, iar in 2010 - 54 de comunicári spontane (fig. 1, 2, si 3). Rolul si responsabilitatea Centrului National de Farmacovigilentá si a specialistilor catedrei constá in colectarea, sistematizarea si familiarizarea medi-cilor clinicieni cu aceste date, precum si elaborarea másurilor de prevenire si combatere a efectelor adverse ale medicamentelor [2, 11, 18].
447 2,241,12
Figura 1. Numàrui total de comunicàri spontane aie efecteior adverse medicamentoase, receptionate de càtre Centrui National de Farmacovigiientà ai Repu-biicii Moldova în anii 2000-2006
Figura 2. Grupeie preparateior medicamentoase care au condus la dezvoitarea reactiiior aiergice
A-Antibacteriene, B-Vaccinuri, C-Anestezice, D-Substituenti de piasmà, E-Anaigezice antipiretice, F-Vasodiiatatoare periferice, I-Antihipertensive, GAINS, H-Antiastmatice, J-Spasmoiitice, K-Inhibitori ai pompei de protoni, L-Antitrombotice, M-Inhibitori de proiactinà, N-Preparate utiiizate în hipertrofia benignà de prostatà, O-Vitamine, P-antimigrenoase, R-Vasopro-tective, S-Antidepresive, T-Antiepiieptice.
Trebuie de mentionat faptui cä, drept suport $tiintific Într-o astfei de activitate pentru farmacoiogii ciinicieni servesc manuaieie („Farmacoiogie", 2G1G; „Farmacoiogie ciinicä,/, 2GG9), monografiiie $i Îndru-mareie editate („Uneie aspecte de utiiizare rationaiä a medicamenteior", 2GG2;„Medicamenteie $i utiiizarea ior rationaiä", 2GG4; „Compendiu privind seiectarea rationaiä a medicamenteior", 1999; „Medicamentui - beneficiu sau prejudiciu", 2GG9; „Medicamenteie -
12,85
17,32
■ Complicatii infectioase
■ Nefrologice
■ Din partea sistemului cardiovascular
■ Din partea sistemului nervos central
■ Reactii alergice
■ Din partea tractului gastrointestinal
■ Lipsa infectiei
■ Afectarea auzului
Figura 3. Evoiutia reactiiior adverse medicamentoase
baza farmacoterapiei rationaie", 2G13;„Farmacotera-pia afectiuniior stomatoiogice", 2G14; ,,Farmacoiogia ciinicä nationaiä (evenimente, reaiizäri si imagini)", 2G19; „Farmacoiogia medicamenteior hipertensive", 2G15;„Farmacoterapia modernä a deregiäriior digestive", 2G17 [2, 3, 1G, 11]. Acestea:
• pun bazeie necesare si importante pentru o dis-cipiinä care evoiueazä rapid si are o importantá primordiaiä pentru medicinä;
• inciud date ce contribuie ia o farmacoterapie adecvatä, eficientä, inofensivä si, totodatä, individuaiizatä;
• refiectä directiiie dezvoitärii farmacoiogiei ciini-ce (farmacogenetica ciinicä, farmacoeconomia, farmacoepidemioiogia, farmacoiogia sociaiä etc.), deosebit de utiie pentru managementui farmacoterapeutic rationai;
• inciud un set de teme, consacrate particuiari-tätiior utiiizärii rationaie a medicamenteior În anumite afectiuni si stäri aie organismuiui;
• prezintä particuiaritätiie de utiiizare a ceior mai utiie medicamente În afectiuniie organeior (ficat, rinichi) responsabiie de uneie procese farmacocinetice (biotransformarea, eiiminarea) aie medicamenteior În organism;
• prezintä modaiitätiie de utiiizare a medicamenteior În anumite perioade fizioiogice (gravidita-te, aiimentatie ia sân etc.) aie organismuiui pentru a preveni, În mäsura posibiiitätiior, aparitia efecteior adverse ia copii;
• includ date despre posibilele interactiuni ale medicamentelor la administrarea concomitentá În timpul unui tratament complex (polipragma-zie sau politerapie);
• includ modalitátile efectuárii cercetárilor clinice ale medicamentelor noi si respectárii anumitor cerinte (GCP), de care se tine cont În procesul de elaborare si implementare a medicamentelor cu efectuarea si importanta expertizei etice (CNE);
• prezintá manifestárile nedorite (ale farmaco-vigilentei) ce pot apárea la nivelul diverselor sisteme si organe la administrarea celor mai des utilizate medicamente [19-25].
La stabilirea si determinarea necesitátii ser-viciului ,,FarmacoIogie clinicá" În asigurarea unei farmacoterapii eficiente si inofensive contemporane au contribuit si conferintele stiintifico-practice În cadrul expozitiilor internationale specializate Mold Medizin & MoldDent, la care s-au Înaintat materialele informative referitoare la activitátile respective:
1. „Farmacologia Nationalá la 3S de ani" cu participare internationalá. „Directiile principale de activitate si realizárile anilor 2GG1-2GG6 ale farmacologilor". Chisináu, 2GG6;
2. „Elaborarea si implementarea noilor preparate farmaceutice În baza utilizárii materiei prime locale". Chisináu, 2GG9;
3. „Elaborarea si implementarea noilor preparate farmaceutice În baza utilizárii materiei prime locale" si Farmacologia Clinicá la 3G de ani de activitate (198G-2G1G). Chisináu, 2G1G;
4. „Serviciul Farmacologia Clinicá În Sistemul de Sá-nátate din Republica Moldova". Chisináu, 2G11;
5. „Managementul farmacoterapeutic corect si inofensiv - un imperativ al timpului. Prevenirea reactiilor adverse nefavorabile: tactica medicalá În selectarea si utilizarea rationalá a medicamentelor", septembrie 2G12. În cadrul Expozitiei „Mold Medizin & MoldDent", editia a XIX-a;
6. „Selectarea si utilizarea rationalá a preparatelor antimicrobiene - un imperativ al timpului", septembrie 2G13. În cadrul Expozitiei „Mold Medizin & MoldDent", editia a XX-a.
7. Aspecte contemporane de utilizare rationalá a medicamentelor În afectiunile tubului digestiv - 2G14.
8. Aspecte farmacologice ale preparatelor utilizate În hipertensiunea arterialá - 2G1S.
9. Aspecte farmacodinamice, farmacocinetice si utilizarea medicamentelor - 2G16.
1G. Actualitátile În farmacoterapia afectiunilor tractului gastrointestinal - 2G17.
11. Farmacologia clinicá a medicamentelor utilizate În afectiunile sistemului endocrin si În dereglá-rile metabolice - 2G18.
12. Conferintá stiintifico-practicá „Medicamentele utilizate În tratamentul si profilaxia bolilor infectioase", În cadrul expozitiei internationale
speciaIizate„MoId Medizin & MoldDent", editia a XX-a-2G19. [2, 3, 11].
Asadar, În vederea solutionárii obiectivelor §i a reformelor Înaintate, s-a recurs la:
• Includerea (a. 198G) disciplinei „Farmacologie clinicá" În planurile si programele de instruire a studentilor, de pregátire a specialistilor În domeniu (prin rezidentiat) si de perfectionare postuniversitará a medicilor (USMF „Nicolae Testemitanu").
• Implementarea În structurile IMSP a specializárii „Medic-farmacolog clinician" (Ordinele nr. 97 din 1999, nr. 1GG din 2GG8 si nr. 12G din 2GG9 ale MS din Republica Moldova).
• Implementarea serviciului „Farmacologie clinicá" În sistemul de sánátate din tará (ord. nr. 493 din 2G12 al MS din Republica Moldova). Elaborarea si publicarea materialelor didactice, normative si manageriale „Serviciul farmaco-logie clinicá În institutiile de sánátate publicá (curativá)", Chisináu, 2G11.
• Initierea elaborárii ordinelor si dispozitiilor respective si necesare ale MS.
• Elaborarea si implementarea conceptului utili-zárii rationale a medicamentelor si sistemului de formular.
• Asigurarea informational independentá si obiectivá a medicamentelor, cu scopul com-pliantei populatiei la utilizarea rationalá a medicamentelor si excluderea polipragmaziei, autotratamentului empiric.
• Implementarea studiului clinic al medicamentelor de import si autohtone noi.
• Monitorizarea RA a medicamentelor (suprave-gherea si farmacovigilenta) si informarea respec-tivá a medicilor (Buletinul informational al INF).
• Editarea suportului stiintific consacrat serviciului de farmacologie clinicá („Compendiu privind selectarea rationalá a medicamentelor", 1999; „Unele aspecte de utilizare rationalá a medica-mentelor", 2GG2;„MedicamenteIe si utilizarea lor rationalá", 2GG4; „Medicamentul - beneficiu sau prejudiciu", 2GG9; „Farmacologie"), 2GG9 (manu-aI);„FarmacoIogie clinicá", 2G11 (manuaI);„Servi-ciul farmacologie clinic În institutie de sánátate publicá (curativá)", Chisináu, 2G11 - material didactic, normativ si managerial [2, 3, 4].
În final, mentionám cá toate aceste másuri si reforme În domeniul medicamentului au fost elaborate, implementate si respectate un timp mai Îndelungat (aa. 198G-2G11). Situatia În sánátate si domeniul medicamentului din ultima perioadá solicitá insistent revenirea la multe dintre acestea, cu promovarea respectivá. Altele urmeazá a fi supuse optimizárii si modernizárii, tot-odatá tinând cont si de situatia pandemicá, referitor la utilizarea rationalá a medicamentelor În infectia Covid-19 sau la asocierea acestora cu medicamentele utilizate În comorbiditátile respective prezente la pacient.
Concluzii
Cresterea continuä a pietei substanteior medicamentoase si a voiumuiui informationai stiintific, atât referitor ia probiemeie farmacoterapiei, cât si ia insufienta medicamenteior destinate activitátiior institutiiior curative necesitá restructurarea esenti-aiá a practicii medicaie existente, prin promovarea insistentä a anumitor reforme În domeniui sänätätii si ai medicamentuiui, având ca scop asigurarea farmacoterapiei rationaie, eficiente si inofensive, prin:
- Adaptarea ia situatia reaiá din tará si eiaborarea iistei medicamenteior esentiaie si vitai importante.
- Întocmirea periodicá a reguiiior de prescriere si de iivrare a medicamenteior.
- Promovarea În practica medicaiá a denumiri-ior comune internationaie a medicamenteior (DCI).
- Întocmirea si eiaborarea standardeior si proto-coaieior ciinice.
- Impiementarea sistemuiui de supraveghere si farmacovigiientá a medicamenteior.
- Punerea În practicä În tará a studiiior ciinice -etapá importantá si necesarä În procesui de eiaborare a medicamenteior noi.
- Impiementarea În practica medicaiá a activitátiior de prevenire si de exciudere În tratamentui compiex a interactiuniior medicamentoase, poiipragmaziei, poiiterapiei, auto-tratamentuiui empiric.
Bibliografie
1. GhicavÎi V.; Parii B., Bacinschi N. Directiiie principaie de activitate $i reaiizáriie aniior 2001-2006 aie farma-coiogiior. Revista Farmaceuticá a Moidovei, Chijinäu, 2006; pp. 4-8.
2. Farmacoiogie ciinicä. GhicavÎi V., Bacinschii N., Bu-macov L. [et ai.] - Ch.: CEP „Medicina" 2009. - 1068 p. - ISBN 978-9975-9912-4-7.
3. Medicamentui: beneficiu sau prejudiciu. GhicavÎi V. Ch.: Tipografia. Centraiä, (F.E.-P.-„Tipografia Centraiä"), 2009; 460 P. ISBN 978-9975-78-730-7.
4. Serviciui farmacoiogia ciinicä În IMSP (curativá). GhicavÎi V. Ch.: CEP„Medicina"; 2011, 124 P. ISBN 9789975-4163-2-0.
5. GhicavÎi V. Másuri de redresare a situatiei În domeniui medicamentuiui. Revista de çtiintà, inovare, cuiturà §i artà„Academos". 2011; 1(20):85-89.
6. Goodman & Giiman's. The Pharmacoiogicai Basis of Therapeutics, Brunton L.L., Lazo J.S., Parker K.L., 11th Edition, Internationai McGraw-Miii, New York, 2006. 2047 P.
7. Medicamenteie - baza farmacoterapiei rationaie: Îndrumar pentru medici/Coord. Principai - mc. AÇM, prof. univ. GhicavÎi V. - Chijináu: Tipografia Centraiä, 2013; 1428 P.
8. Aronson JK. Baianced prescribing - principies and chaiienges. Br J Clin Pharmacol. 2012 Oct;74(4):566-72. doi: 10.1111/j.1365-2125.2012.04413.x. PMID: 22950551; PMCID: PMC3477323.
9. Maxweii SR. Rationai prescribing: the principies of drug seiection. Clin Med (Lond). 2016;16(5):459-464. doi:10.7861/ciinmedicine.16-5-459.
10. GhicavÎi V. Utiiizarea irationaiá a medicamenteior si consecinteie ei; roiui medicuiui În seiectarea si utiiizarea rationaiä a medicamenteior. În: Sànàtate Pubiicà, Economie§i Management în Medicinà, nr. 2(84), 2020, pp. 21-28.
11. Stratu E., Coretchi I. Farmacoiogia ciinicä nationalä (evenimente, realizäri $i imagini). Chijinau: Tipografia „Print-Caro",, 2019, 337 P.
12. Sychev D. & Otdelenov V. & Krasnova N. & Il-yina E. (2016). Polypragmasy: A clinical pharmacologist's view. Terapevticheskii arkhiv. https://doi. org/10.17116/terarkh2016881294-102
13. Sychev D.A. Polipragmaziya v klinicheskoj praktike:problema i resheniya: uchebnoe posobie GBOU DPO Rossijskaya medicinskaya akademiya poslediplomnogo obrazovaniya, 2016. 249 P.
14. GhicavÎi V., Chiriac T. Tratamentul medicamentos efi-cient $i de calitate - consecintä a selectärii $i utilizärii rationale a medicamentelor. In: Sânâtate Publica, Economie §i Management în Medicinâ, nr. 1(88), 2021, pp. 41-49.
15. Farmacologie: ed. a-III-a, (revizuitä $i completatä). GhicavÎi V., Bacinschi N., Gujuilä Gh. Ch.: F.E.-P.-„Tipografia Centralä", 2012, 996 P. ISBN 978-9975-53-068-2.
16. Filiz Basaran, N., Akici, A. Aspects of physicians' attitudes towards the rational use of drugs at a training and research hospital: a survey study. Eur J Clin Pharmacol 69, 1581-1587 (2013). https://doi.org/10.1007/ s00228-013-1505-9
17. Chaturvedi VP, Mathur AG, Anand AC. Rational drug use - As common as common sense?. Med J Armed Forces India. 2012; 68(3):206-208. doi:10.1016/j. mjafi.2012.04.002.
18. Keohavong, B., Syhakhang, L., Sengaloundeth, S., Nishimura, A. and Ito, K. (2006), Rational use of drugs: prescribing and dispensing practices at public health facilities in Lao PDR. Pharmacoepidem. Drug Safe., 15: 344-347. https://login.research4life.org/tacs-gr1doi org/10.1002/pds.1169
19. Bülow, C, Noergaard, JDSV, Fœrch, KU, et al. Causes of discrepancies between medications listed in the national electronic prescribing system and patients' actual use of medications. Basic Clin Pharmacol Toxicol. 2021; 129: 221-231. https://login.research4life. org/tacsgr1doi org/10.1111/bcpt.13626
20. Christensen, L.D., Reilev, M., Juul-Larsen, H.G. et al. Use of prescription drugs in the older adult population—a nationwide pharmacoepidemiological study. Eur J Clin Pharmacol 75, 1125-1133 (2019). https://doi. org/10.1007/s00228-019-02669-2
21. Sychev D. A., Danilina K. S, Otdelenov V.A Kliniko-farmakologicheskie podhody k resheniyu prob-lemy polipragmazii u pozhilyh pacientov v usloviyah mnogoprofil'nogo stacionara. În: Klin. farmakol. ter., 22 (2), 2013, pp. 87-92.
22. GhicavÎi V. Utilizarea irationalä a medicamentelor si consecintele ei; rolul medicului în selectarea si utilizarea rationalä a medicamentelor. În: Sânâtate Publicâ, Economie §i Management în Medicinâ, nr. 2(84), 2020, pp. 21-28.
23. Rongen G.A., Marquet P., van Gerven J.M.A. et al. The scientific basis of rational prescribing. A guide to precision clinical pharmacology based on the WHO 6-step method. Eur J Clin Pharmacol 77, 677-683 (2021). https://doi.org/10.1007/s00228-020-03044-2.
24. Chuchalin A. G., Hohlova A. L. Federal'noe rukovodstvo po ispol'zovaniju lekarstvennyh sredstv (formuljar-naja sistema). Vyp. HVIII. 2017. 847 P.
25. Petrov V. I. Klinicheskaja farmakologija i farmakotera-pija v real'noj vrachebnoj praktike master-klass. M.: GJeOTAR-Media, 2015. 880 P.
Acad. Victor Ghicavîi,
dr. hab. st. med., profesor universitar, IP USMF „Nicolae Testemitanu", tel: +373 79406323, e-mail: [email protected]
