CC BY
25-------\ CZU: 615.15:615.2.035.1-053.9
^^ ROLUL FARMACISTULUI ^^IN REVIZUIREA TRATAMENTULUI ^^ MEDICAMENTOS AL VARSTNICULUI CU
MEDICAMENTE POTENTIAL INADECVATE
>
Rezumat
Optimizarea terapiei medicamentoase constituie o parte esentiala a asistentei farmaceutice oferite persoanelor in etate. Actualmente, nu sunt suficiente informatii despre utilizarea medicamentelor potential inadecvate la varstnici. Instrumentele de screening al terapiilor medicamentoase la varstnici sunt aplicate pe scara larga pentru identificarea lor, fiind ajustate la specificul pietei farmaceutice a fiecarei tari. Determinarea prevalentei utilizarii medicamentelor potential inadecvate la pacientii in etate, prin aplicarea criteriilor de revizuire a tratamentului medicamentos, va contribui la sporirea calitatii asistentei farmaceutice a acestei grupe de pacienti. A fost realizat un studiu cu design descriptiv. Au fost analizate 1303 retete compensate, eliberate varstnicilor din farmacia comunitara. Statistica descriptiva a datelor a fost realizata prin intermediul softului Excel, versiunea Microsoft Office Excel 2016. Conform datelor obtinute in baza analizei retetelor, s-a determinat ca din totalul de 563 de pacienti in etate, 424 au fost femei, ceea ce constituie 75,31%, mediana varstei fiind de 71 de ani; 191 (33,92%) folosesc trei si mai multe medicamente; clasa de medicamentepredominanta este cea cardiovasculara (75,67%), iar cel mai frecvent medicament utilizat este acidul acetilsalicilic (13,89%). Au fost identificate 28 de medicamente potential inadecvate. Utilizarea medica-mentelor potential inadecvate in randul varstnicilor ramane a fi o problema insuficient studiata. Recomandarile propuse de informare si educare a pacientului varstnic se bazeaza pe formarea parteneriatelor dintre farmacistii si medicii implicati in asistenta medicala primara a pacientilor in etate.
Cuvinte-cheie: farmacisti comunitari, varstnici, medicamente potential inadecvate, criteriile STOPP, lista PRISCUS, lista Beers
Summary
The role of pharmacist in the senior^s drug therapy review with potentially inappropriate medication
Optimizing drug therapy is an essential part of pharmaceutical care for an older persons. Currently, information on the potentially inappropriate medication use in older adults is insufficient. Screening tools for drug therapies in aging adults are widely applied in their identification, being adjusted to the specifics of the pharmaceutical market of each country. Determining the prevalence of the potentially inappropriate medication use in older people will help increase the quality of drug care for this group of patients. This study has a descriptive design. 1303 reimbursed prescriptions provided to seniors in the community pharmacy were analyzed. The descriptive statistics of the data were made through Excel software, Microsoft Office Excel 2016 version. According to the obtained data based on prescriptions analysis, it was determined that out of a total of563 older persons, 424 are women (75,31%),
Tatiana SCHIOPU, Mihail BRUMAREL, Vladimir SAFTA, Stela ADAUJI,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie Nicolae Testemitanu
the median age of 71 years old; 191 (33,92%) were exposed to 3 or more prescribed drugs; the most frequent indication is cardiovascular (75,67%), and the most frequent used drug is acetylsalicylic acid (13,89%). 28 potentially inappropriate medication were identified. Potentially inappropriate medication use in older persons remain to be insufficient studied issue. The proposed guidelines of information and education for older people is based on forming partnerships between pharmacists and physicians involved in seniors primary care.
Keywords: community pharmacists, older person, potentially inappropriate medication, STOPP Criteria, PRISCUS List, Beers List
Резюме
Роль фармацевта в пересмотре медикаментозной терапии для пожилых людей с целью выявления потенциально неподходящих лекарств
Оптимизация лекарственной терапии является неотъемлемой частью фармацевтической помощи, оказываемой пожилым людям. В настоящее время информация о применении потенциально неподходящих лекарств у пожилых людей недостаточна. Инструменты скрининга для медикаментозной терапии у пожилых людей широко применяются при их идентификации с учетом специфики фармацевтического рынка каждой страны. Определение распространенности употребления потенциально неподходящих лекарств у людей пожилого возраста путем использования критериев пересмотра лекарственного лечения поможет повысить качество медицинской и фармацевтической помощи для этой группы пациентов. Дизайн исследования - описание. Были проанализированы 1303 компенсированных рецепта и соответствующие лекарства, отпущенные по ним пожилым людям в общественных аптеках. Описательная статистика данных была осуществлена с помощью программного обеспечения Excel, версия Microsoft Office Excel 2016. Согласно данным, полученным на основе анализа рецептов, было установлено, что из 563 пожилых пациентов - 424 были женщинами (75,31%), средний возраст пациентов составил 71 год; 191 пациент (33,92%) применяли три или более лекарств; преобладающий класс препаратов - это сердечно-сосудистые лекарства (75,67%), а наиболее часто используемый препарат -ацетилсалициловая кислота (13,89%). Было выявлено 28 потенциально неподходящих лекарств. Использование потенциально неподходящих лекарств у пожилых людей остается мало изученной проблемой. Предлагаемые рекомендации по информированию и обучению пациентов пожилого возраста основаны на формировании партнерских отношений между фармацевтами и врачами, которые участвуют в первичной медицинской помощи, оказываемой пожилым пациентам.
Ключевые слова: oбщественные фармацевты, пожилые люди, потенциально неподходящие лекарства, критерии STOPP, список PRISCUS, список Бирса
Introducere
Conform datelor oferite de Biroul National de Statisticâ, ponderea persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani este în crestere continuâ în República Moldova, iar majorarea coeficientului de îmbâtrâ-nire a populatiei în ultimii cinci ani denotâ un nivel înalt de îmbâtrânire demograficâ [3]. Înaintarea în vârstâ cauzeazâ numeroase probleme de sânâtate si interventiile specialistilor din domeniul sânâtâtii devin indispensabile. Acest fapt conditioneazâ cresterea numârului de medicamente care sunt prescrise vârstnicilor, fapt determinat de numârul mare de afectiuni cronice si comorbiditâti specifice acestei grupe de pacienti.
Actualmente, reglementâri bazate pe dovezi în domeniul geriatriei sunt putine, din cauza numâru-lui redus de studii clinice care ar contine un numâr considerabil de subiecti cu vârsta peste 65 de ani. De fapt, majoritatea cercetârilor clinice ale medicamen-telor includ persoane în etate cu vârsta cuprinsâ între 65 si 74 de ani; mai putine cercetâri includ subiecti cu vârsta peste 75 de ani [16].
Cercetârile efectuate relevâ diferite aspecte ale particularitâtilor utilizârii medicamentelor de câtre vârstnici, printre ele se numârâ prescrierea potentialâ de medicamente inadecvate si utilizarea lor de câtre persoanele vârstnice. Acest fenomen constituie o problemâ frecventâ, care trebuie sâ fie bine docu-mentatâ, deoarece se asociazâ cu reactii adverse la medicamente, soldate cu spitalizâri, si reprezintâ un factor de risc pentru terapia medicamentoasâ. Me-dicamentele potential inadecvate pot fi identificate prin elaborarea unui plan terapeutic individual, folo-sind instrumente validate, ce contin liste de medicamente care trebuie evitate sau utilizate cu precautie si cele recomandate specific vârstnicilor [13].
La începutul anilor 1990, un grup de cercetâtori în frunte cu Mark Beers au creat o listâ de medicamente ce trebuie evitate (Beers criteria), care a fost utilizatâ în studii clinice randomizate cu scopul de a reduce prescrierea acestor medicamente la bolnavii în etate în conditii de ambulatoriu. De atunci, se remarcâ o explozie de criterii explicite si implicite, elaborate la nivel international pentru a mâsura diferite aspecte caracteristice terapiilor medicamentoase potential inadecvate la vârstnici [9].
În prezent sunt folosite pe scarâ largâ un sir de instrumente explicite pentru identificarea prescrierii necorespunzâtoare, bazate pe dovezi clinice actuale si opinii de consens. Criteriile Beers sunt cele mai utilizate instrumente de evaluare a prescrierii me-
dicamentelor potential inadecvate la persoanele cu vârsta peste 65 de ani în Statele Unite ale Americii. Din 2011, Societatea Americanä de Geriatrie (AGS) si-a asumat responsabilitatea de a le actualiza si redacta. Scopul acestor criterii este de a îmbunâtâti calitatea asistentei medicamentoase oferite persoanelor în vârstâ prin reducerea utilizârii medicamentelor potential inadecvate, a reactiilor adverse, prin instruirea medicilor, farmacistilor si a altor specialist din domeniu privind farmacoterapia specificä acestei grupe de pacienti. Criteriile nu sunt concepute pentru a fi utilizate în institutiile medicale predestinate bolnavilor cu nevoi de îngrijire paliativä [8].
Criteriile AGS Beers oferä o listä clarä de medicamente, divizatä în cinci categorii:
1. Medicamente potential inadecvate ce trebuie evitate la vârstnici.
2. Medicamente ce trebuie evitate la vârstnici cu anumite maladii si sindroame pe care medica-mentele date le pot agrava.
3. Medicamente care trebuie utilizate cu precautie de cätre vârstnici.
4. Medicamente ce trebuie evitate/ajustate la pacientii cu afectiuni renale.
5. Interactiunile medicamentoase ce trebuie evitate [1, 2, 8].
Criteriile AGS Beers au un numär considerabil de deficiente în relatie cu modelele de prescriere din Europa, deoarece majoritatea medicamentelor incluse în lista datä nu sunt disponibile pe piata farmaceuticä europeanä si nu sunt considerate de cätre sistemele de sänätate europene drept medicamente potential inadecvate pentru pacientii în etate. Astfel, au fost formulate si validate criteriile STOPP (Screening Tool of Older Persons' potentially inappropriate Prescriptions) si START (Screening Tool to Alert doctors to Right Treatment) pentru a mlätura deficientele listei Beers [4, 11].
Medication Appropriateness Index (MAI), creat în anul 1992, este cel mai relevant scor de evaluare a calitätii prescrierii, scopul cäruia este de a asigura calitatea prescrierii medicamentelor vârstnicilor prin intermediul interventiilor farmacistilor clinicieni, în cea mai mare parte, în studiile clinice randomizate. Acesta constä din 10 mtrebäri (criterii implicite) si permite de a aprecia alegerea medicamentului conform criteriilor:"A"- este corespunzätor,"B"- este marginal corespunzätor,"C" - este necorespunzätor. Scorul MAI constituie un indicator de evaluare sumar al corespunderii medicamentelor în intervalul 0-18 per medicament. MAI joacä un rol important în re-vizuirea comprehensivä a schemelor de tratament la vârstnici, iar în cazul în care se aplicä retrospectiv la medicamentele eliberate - în revizuirea utilizärii medicamentelor [9].
Criteriile STOPP si START, valabile pentru Europa, sunt instrumente de screening, care au fost formulate pentru a ajuta medicii si farmacistii sä identifice prescrierea de medicamente potential inadecvate si omisiunile de prescriere la varstnici [15]. Instrumentele date au fost concepute in Irlanda, fiind publicate initial in 2008, versiunea 1, apoi actualizate in anul 2014, versiunea 2. Versiunea 2 a criteriilor STOPP si START include 114 criterii; 80 criterii STOPP (clasificate in 14 sectiuni) si 34 criterii START (clasificate in 9 sectiuni). Criteriile STOPP se referä la medicamentele potential inadecvate, iar criteriile START se referä la omisiunile potentiale de prescriere la pacientii cu varsta >65 de ani. Este relevant faptul cä ambele criterii sunt utilizate pe scarä largä in Europa, Asia, America de Nord, America de Sud, Africa si Australia [7, 8, 10].
Drept urmare, in mai multe täri au fost adaptate si puse in practicä diverse liste de medicamente potential inadecvate in baza criteriilor sus-mentionate, precum listele PRISCUS, NORGEP, FORTA si criteriile EU-PIM [8].
Lista PRISCUS, definitä de Holt, a fost creatä special pentru piata farmaceuticä germanä pentru evaluarea farmacoterapiei geriatrice. Factorii determinant pentru elaborarea ei au fost lipsa de date stiintifice privind siguranta si eficacitatea unor medicamente destinate pacientilor varstnici si difi-cultatea de a implementa recomandäri bazate pe dovezi pentru asigurarea utilizärii sigure in randul persoanelor in etate. Denumirea proiectului PRISCUS semnificä din latinä "bätran si venerabil (varstä venerabilä)". Aceastä listä contine 18 clase de medicamente si 83 de medicamente potential inadecvate, pe care varstnicii trebuie sä le evite sau a cäror dozä necesitä ajustäri speciale, recomandäri pentru practica clinicä, precum si alternative terapeutice. Lista completä PRISCUS poate fi accesatä pe www.priscus. net. Recomandärile PRISCUS complete despre medicamente sunt menite sä asigure - atat pentru medici, cat si farmacisti - un suport informational despre medicamentele potential inadecvate [6, 14].
Lista FORTA a fost initial propusä in anul 2008 de farmacologul clinic german Martin Wehling, si in 2012 a fost validatä pentru utilizare in Germania si Austria. FORTA a fost actualizatä in 2015, iar in anii urmätori au fost elaborate si validate sase liste FORTA europene specifice regiunilor, ulterior incluse in lista EURO FORTA. Lista EURO FORTA constä din 264 de medicamente si clase de medicamente organizate in 26 de grupe in functie de utilizarea acestora conform diagnosticului sau sindromului clinic. Fiecare medicament este clasificat in functie de nivelul beneficii-lor clinice preconizate pentru pacientii varstnici dupä categoriile: A (absolut indispensabil), B (benefic), C (cu precautie) si D (de evitat) [8].
Revizuirea medicamentelor potential inadecvate este efectuatä de o echipä de profesionisti în domeniul sänätätii, farmacistii având un rol-cheie în identificarea utilizärii medicamentelor potential inadecvate. Revizuirea comprehensivä a medicamentelor, efectuatä de farmacisti, contribuie la ümbunätätirea sänätätii generale a pacientului si la reducerea sarcinilor de îngrijire medicalä, minimizând numärul problemelor legate de medicamente [12, 17].
Familiarizarea farmacistilor cu instrumentele de screening devine esentialä pentru activitatea lor. Aplicarea acestor criterii în activitatea zilnicä, atât pentru farmacistii clinicieni, cât si pentru farmacistii comunitari, contribuie la optimizarea terapiilor medicamentoase ale vârstnicilor, la sporirea calitätii asistentei farmaceutice si la reducerea costurilor politerapiilor [5, 15]. Implicarea farmacistilor în identificarea utilizärii medicamentelor potential inadecvate nu a demonstrat nrnbunätätirea rezultatelor clinice ale pacientilor, dar s-a dovedit a fi eficientä în reducerea prescrierii lor, având un impact pozitiv economic. Totodatä, colaborarea cu medicii este una fructuoasä, cei din urmä acceptând recomandärile farmacistilor în majoritatea cazurilor [15].
Scopul studiului realizat este de a determina rata prevalentei utilizärii medicamentelor potential inadecvate de cätre pacientul în etate prin aplicarea criteriilor de revizuire a tratamentului medicamentos în farmacia comunitarä si elaborarea recomandärilor pentru farmacisti în identificarea lor.
Materiale si metode
Studiul efectuat are un design descriptiv. Timp de patru luni au fost analizate 1303 retete compensate, eliberate vârstnicilor din farmaciile comunitare din municipiul Chisinäu. Statistica descriptivä a da-telor a fost realizatä prin intermediul softului Excel, versiunea Microsoft Office Excel 2016. Datele primare au fost introduse în Excel si analizate cu ajutorul me-todelor statistico-matematice.
Au fost evaluate 58 de medicamente dupä denumirea comunä international, denumirile co-merciale nu au fost luate în considerare. Din totalul de medicamente analizate, 28 au fost identificate ca potential inadecvate conform criteriilor STOPP, Beers si PRISCUS.
Rezultate si discutii
Au fost analizate 1303 retete compensate, eliberate persoanelor în etate cu vârsta cuprinsä între 65 si 95 de ani din farmaciile comunitare din municipiul Chisinäu. Perioada de colectare: ianuarie -aprilie 2020. Ponderea retetelor prescrise si eliberate vârstnicilor din totalul de retete compensate pentru aceastä perioadä constituie 53%. Numärul total de
pacienti este 563. Mediana vârstei constituie 71 de ani, 424 (75,31%) au fost femei, iar 139 (24,69%) -bârbati. Totodatâ, 33,78% din pacienti utilizeazâ trei si mai multe medicamente, numârul mediu de medicamente utilizate de pacient fiind 2 (intervalul a fost de 1-9) (vezi figura). Cea mai frecventâ clasâ de medicamente este cea pentru tratamentul maladiilor cardiovasculare (75,67%), urmatâ de medicamentele pentru tratamentul diabetului zaharat (13,43%), pentru tratamentul oftalmologic (6,06%), al bolilor endocrine (4,06%), si mai putin de un procent - pen-tru tratamentul episodic, bolile psihice, epilepsie, astmul bronsic, sindromul Parkinson si bolile de sistem si autoimune.
9 medicamente 1 8 medicamente I 1 7 medicamente | 4 6 medicamente | 6 5 medicamente 31
4 medicamente 59
3 medicamente 93
2 medicamente 140
medicament 228
0 50 100 150 200 250
■ Numârul de medicamente utilizate per pacient
Distributia numârului de medicamente utilizate de un pacient vârstnic
Din totalul de 58 de medicamente, 28 au fost identificate ca potential inadecvate, regâsindu-se în listele de medicamente STOPP, PRISCUS si Beers. Deoarece aceste liste se aseamânâ, douâ medicamente se gâsesc în toate cele trei liste - digoxina si clonazepamul; medicamente precum piracetamul si pentoxifilina se regâsesc doar lista PRISCUS, din motivul adaptârii acesteia la particularitâtile pietei farmaceutice din Germania (vezi tabelul). Particularitâtile utilizârii acestor medicamente se referâ, de cele mai multe ori, la ajustarea dozelor, recomandându-se sâ se înceapâ tratamentul cu cea mai micâ dozâ posibilâ. Cresterea dozelor necesitâ prudentâ sau intervale lungi de timp. Initierea tratamentului în doze minime eficace este valabilâ pentru majoritatea medicamentelor antihiperten-sive, levotiroxinâ, glibenclamid, acidul acetilsalicilic, clopidogrel, diclofenac de sodiu si clonazepam. În cazul digoxinei, doza de întretinere este mai micâ si poate fi redusâ la 0,125 mg. Durata tratamentului de asemenea se va evalua cu atentie în cazul acestor medicamente; de exemplu, se recomandâ utilizarea inhibitorilor pompei de protoni pe o perioadâ de
pänä la opt säptämäni. Tratamentul cu benzodiazepine este de scurtä duratä. Carbamazepina poate exacerba sau cauza secretia necorespunzätoare de hormoni antidiuretici sau hiponatremie. Nu este doveditä eficacitatea utilizärii piracetamului la värstnici, existänd un raport nefavorabil risc/beneficiu. Pentoxifilina se va folosi cu prudentä, deoarece poate creste tensiunea arterialä.
Sunt enumerate doar cäteva particularitäti ale medicamentelor analizate, de care farmacistul trebuie sä tinä cont. Pentru efectuarea unei revizuiri complexe a utilizärii medicamentelor potential inadecvate identificate, este necesarä colaborarea farmacistilor cu medicii, intru stabilirea circumstantelor de interventie a farmacistilor in informarea pacientilor. Sunt necesare abordäri multidisciplinare pentru a stabili ariile de interventie.
Astfel de revizuiri se recomandä sä fie efectuate periodic de cätre o echipä formatä din mai multi specialisti, fiecare pe domeniul säu de activitate. De asemenea, se recomandä sä fie dezvoltate relatii colegiale intre specialisti, care sä contribuie la co-rijarea erorilor medicale de prescriere si eliberare a medicamentelor.
Provocarea pentru farmacisti constä in imple-mentarea unor metode eficiente de aplicare a crite-riilor date, care si-au dovedit deja beneficiile clinice. Elaborarea unei liste de medicamente potential inadecvate, care sä fie la indemäna farmacistului in activitatea sa zilnicä, le-ar permite sä ofere ingrijiri farmaceutice specializate, precum monitorizarea medicatiei antihipertensive, antihistaminice, a diabetului zaharat, fibrilatiei atriale, epilepsiei etc. Documentarea sistematicä a indicatorilor utilizärii medicamentelor date si diseminarea informatiilor colectate altor specialisti vor contribui la stabilirea schemelor individuale sau personalizate pentru fiecare pacient.
Implicarea farmacistilor in elaborarea ghidurilor practice de verificare si evaluare a terapiei medica-mentoase potential inadecvate la värstnici va spori calitatea asistentei cu medicamente si va asigura ajustarea lor la particularitätile pietei farmaceutice.
Valoarea consilierii oferite va consta in responsabilizaba pacientului värstnic, informarea detaliatä si bine punctatä privind indicatorii de calitate in utilizarea medicamentelor: doze, durata tratamentului, reactiile adverse, compatibilitatea dintre medicamente, mai ales dintre cele cu sau färä prescriptie medicalä. Utilizarea unei astfel de liste ar simplifica procesul de optimizare a terapiei medicamentoase a värstnicului.
Medicamentele potential inadecvate identifícate
Clasa de medicamente Prezenta in criteriile Prezenta in lista Beers Prezenta
Grupa farmaco-terapeutica STOPP (numarul retetelor prescrise) in lista PRISCUS
Betablocante selective Bisoprolol (135)
Antagonisti ai canalelor de calciu Amlodipina (91)
Vasodilatatoare periferice - derivati Pentoxifilins
purinici (4)
Sistemul cardiovascular Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei Ramipril (82) Lisinopril (63) Perindropil (1)
Terapia cordului - glicozide cardiotonice Digoxins (7) Digoxins Digoxins
Terapia cordului - antiaritmice clasa III Amiodarons (4)
Antagonisti de angiotensins II Valsartan (16)
Sänge si organe Produse antitrombotice - antiagregante plachetare Clopidogrel (4) Acid acetilsalicilic (181) Acid acetilsalicilic
hematopoietice Antitrombotice - antagonisti ai vitaminei K Warfarins (13)
Antiparkinsoniene - anticolinergice Trihexifenidil (1) Trihexifenidil
Sistemul nervos Antiepileptice - derivati de carboxamida Carbamazepins (4)
Antiepileptice - derivati de benzodiazepine Clonazepam (2) Clonazepam
Psihoanaleptice - psihostimulante Piracetam (2)
Medicamente agoniste beta-adrenergice selective Salbutamol (2)
Aparatul respirator
Adrenergice si alte antiastmatice Salmeterol si fluticazona (10)
Tractul digestiv si metabolismul Tratamentul ulcerului peptic -inhibitori ai pompei protonice Omeprazol (3) Rabeprazol (1) Pantoprazol (1) Omeprazol Rabeprazol Pantoprazol
Terapie antidiabetica - sulfonamide Glibenclamids (1)
Terapie antidiabetica - biguanide Metformins (91)
Sistemul endocrin Hormoni tiroidieni LevotiroxinS (33)
Produse oftalmologice Antiglaucomatoase si miotice - agenti beta-blocanti Timolol (10)
Sistemul Antigutoase Allopurinol (2)
muscular-scheletic Preparate topice pentru leziuni si algii Diclofenac (2) Diclofenac
Concluzii
Studiul efectuat este unul pilot pentru practica farmaceuticá, ce denotá necesitatea implicárii farma-cistului in identificarea medicamentelor potential inadecvate si informarea varstnicului despre uti-lizarea lor. Rezultatele obtinute in urma studiului demonstreazá cá varstnicii utilizeazá medicamente potential inadecvate, care trebuie folosite cu precautie sau chiar evitate. Totodatá, se cere lárgirea cunostintelor farmacistilor despre particularitátile acestor medicamente, care reprezintá o provocare actualá.
Stabilirea relatiilor colegiale de colaborare cu alti specialist este foarte importantá in elaborarea algoritmilor de evaluare a medicatiei varstnicului, in baza celor descrise si aplicate in alte sisteme medicale.
Bibliografie
1. American Geriatrics Society 2012 Beers Criteria Update Expert Panel. American Geriatrics Society
updated Beers Criteria for potentially inappropriate medication use in older adults. In: J. Am. Geriatr. Soc. 2012, vol. 60(4), pp. 616-631. Disponibil pe: doi:10.1111/j.1532-5415.2012.03923.x
2. American Geriatrics Society Beers Criteria Update Expert Panel. American Geriatrics Society 2015 updated Beers Criteria for potentially inappropriate medication use in older adults. In: J. Am. Geriatr. Soc. 2015, vol. 63(11), pp. 2227-2246.
3. Biroul National de Statisticá al Republicii Moldova. Disponibil pe: https://statistica.gov.md (citat 10.06.2020).
4. Blanco-Reina E., García-Merino M.R., Ocaña-Riola R., et al. Assessing Potentially Inappropriate Prescribing in Community-Dwelling Older Patients Using the Updated Version of STOPP-START Criteria: A Comparison of Profiles and Prevalence's with Respect to the Original Version. In: PLoS One. 2016, vol. 11(12): e0167586. Disponibil pe: doi:10.1371/journal.pone.0167586
5. Buda V., Prelipcean A., Andor M., et al. Potentially Inappropriate Prescriptions in Ambulatory Elderly Patients Living in Rural Areas of Romania Using STOPP/ START (Version 2) Criteria. In: Clin. Interv. Aging. 2020,
nr. 15, pp. 407-417. Disponibil pe: doi:10.2147/CIA. S233270
6. Butool I., Nazir S., Afridi M., Shah S.M. Evaluation and assessment of prescribing patterns in elderly patients using two explicit criteria-based screening tools (The PRISCUS list and STOPP/START criteria). In: Pak. J. Med. Sci. 2018, vol. 34(6), pp. 1357-1362. Disponibil pe: doi:10.12669/pjms.346.14928
7. Cruz-Esteve I., Marsal-Mora J.R., Galindo-Ortego G., et al. Análisis poblacional de la prescripción poten-cialmente inadecuada en ancianos según criterios STOPP/START (estudio STARTREC) [Potentially inappropriate prescribing in older Spanish population according to STOPP/START criteria (STARTREC study)]. In: Aten Primaria. 2017, vol. 49(3), pp. 166-176. Disponibil pe: doi:10.1016/j.aprim.2016.02.013
8. Curtin D., Gallagher P.F., O'Mahony D. Explicit criteria as clinical tools to minimize inappropriate medication use and its consequences. In: Ther. Adv. Drug Saf. 2019, nr. 10: 2042098619829431. Disponibil pe: doi:10.1177/2042098619829431
9. Hanlon J.T., Schmader K.E. The medication appropriateness index at 20: where it started, where it has been, and where it may be going. In: Drugs Aging. 2013, vol. 30(11), pp. 893-900. Disponibil pe: doi:10.1007/s40266-013-0118-4
10. Gaubert-Dahan M.L., Sebouai A., Tourid W., et al. The impact of medication review with version 2 STOPP (Screening Tool of Older Person's Prescriptions) and START (Screening Tool to Alert doctors to Right Treatment) criteria in a French nursing home: a 3-month follow-up study. In: Ther. Adv. Drug Saf. 2019, nr. 10: 2042098619855535. Disponibil pe: doi:10.1177/2042098619855535
11. O'Mahony D., O'Sullivan D., Byrne S., et al. STOPP/ START criteria for potentially inappropriate prescribing in older people: version 2 [published correction
appears in Age Ageing. 2018 May 1;47(3):489]. In: Age Ageing. 2015, vol. 44(2), pp. 213-218. Disponibil pe: doi:10.1093/ageing/afu145
12. Patel S., Krishnaswami A. The role of pharmacists in the care of older adults with multiple chronic conditions in a multidisciplinary, team-based setting. American College of Cardiology. 2015, September.
13. Primejdie D.P., Bojita M.T., Popa A. Potentially inappropriate medications in elderly ambulatory and institutionalized patients: an observational study. In: BMC Pharmaco.l Toxicol. 2016, vol. 17(1), p. 38. Disponibil pe: doi:10.1186/s40360-016-0081-x
14. Holt S., Schmiedl S., Thurmann P.A. Potentially inappropriate medications in the elderly: the PRISCUS list. In: Dtsch. Arztebl. Int. 2010, vol. 107(31-32), pp. 543-551. Disponibil pe: doi:10.3238/arztebl.2010.0543
15. Ryan C., O'Mahony D., Kennedy J., et al. Potentially inappropriate prescribing in an Irish elderly population in primary care. In: Br. J. Clin. Pharmacol. 2009, vol. 68(6), pp. 936-947. Disponibil pe: doi:10.1111/j.1365-2125.2009.03531.x
16. Shenoy P., Harugeri A. Elderly patients' participation in clinical trials. In: Perspect. Clin. Res. 2015, vol. 6(4), pp. 184-189. Disponibil pe: doi:10.4103/2229-3485.167099
17. Somers A., Robays H., De Paepe P., et al. Evaluation of clinical pharmacist recommendations in the geriatric ward of a Belgian university hospital. In: Clin. Interv. Aging. 2013, nr. 8, pp. 703-709. Disponibil pe: doi:10.2147/CIA.S42162
Tatiana Schiopu, asistent universitar,
Catedra de farmacie socialâ Vasile Procopisin,
IP USMF Nicolae Testemitanu,
tel.: +373 22205434,
e-mail: tatiana.schiopu@usmf.md
