Medicamentele şi siguranţa în trafic Текст научной статьи по специальности «Фундаментальная медицина»

MEDICAMENTELE §I SIGURANTA ÎN TRAFIC

CZU: 615.2 G.48

Victor GHICAVÎI, Tatiana CHIRIAC,

IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie

Nicolae Testemitanu

Rezumat

Articolul vizeaza impactul administrarii medicamentelor asupra capacitatii de a conduce autovehicule, obligatiunile necesare de respectat in procesul de prescriere si eliberare a medicamentelor, precum si posibilitatile de prevenire a accidentelor si de asigurare a securitatii traficului rutier. Pentru reducerea accidentelor provocate de influenta medi-camentelor asupra conducerii autovehiculelor se cer neaparat elaborarea si cunoasterea listei medicamentelor interzise soferilor, cu evidentierea efectelor nedorite pe care acestea le poseda, evitarea posibila a utilizarii acestor medicamente in timpul tratamentului prescris sau al automedicatiei, precum si masuri de actualizare a legislatiei nationale in domeniul medicamentului, ce ar impune respectarea promovarii unor informatii specifice in rubricile respective ale instructiunii si ale prospectului medicamentului sau amplasarea unor simboluri de avertizare pe ambalajul extern al produsului ce poseda astfel de influente.

Cuvinte-cheie: medicament, conducator auto, stare de sanatate, masuri de preventie

Summary

Drugs and traffic safety

The article discusses the impact of drug administration on driving ability, the obligations when prescribing and delivering drugs, as well as the need to consider possible effects, in order to prevent accidents and ensure road traffic safety. In order to prevent traffic accidents being under the influence of psychoactive drugs, it is necessary to draw up and know the list of drugs prohibited to drivers, also highlighting their side effects and possibility to avoid their use. It is therefore important to update national legislation in the field of medicinal products that would require including of specific information in the relevant sections of the package leaflet and summary of product characteristics or including symbols or pictograms on the outer packaging, designed to clarify such information.

Keywords: drug, driver, health condition, prevention measures

Резюме

Лекарства и безопасность дорожного движения

В статье рассматриваются влияние лекарств на способность управлять транспортными средствами, обязательства, которые необходимо соблюдать при назначении и выдачи лекарств, а также возможности предотвращения несчастных случаев и обеспечения безопасности дорожного движения. Чтобы уменьшить количество несчастных случаев, вызванных влиянием лекарств на вождение транспортом, необходимо составить и знать список запрещенных для водителей лекарств с указанием имеющихся побочных эффектов,

возможного отказа от использования этих препаратов во время назначенного лечения или самолечения, а также меры по обновлению законодательства в области лекарственных средств, что потребовало бы соответствия распространению конкретной информации в соответствующих рубриках инструкции и проспектов или размещения на упаковке предупреждающих знаков для лекарств, обладающих такими воздействиями.

Ключевые слова: лекарство, водитель, состояние здоровья, меры предосторожности

Introducere

Conducerea unui vehicul necesitâ o buná co-ordonare si vigilentâ. Accidentele în traficul rutier, cu regret, sunt printre principalele cauze de deces în Republica Moldova. Multe medicamente cu prescriptie medicalâ sau fârâ prescriptie medicalâ afecteazâ capacitatea de a conduce sau de a câlâtori în sigurantâ. Conform Inspectoratului National de Patrulare, în primele 11 luni ale anului 2019, si-au pierdut viata 232 de persoane si alte 2700 au fost traumatizate. Cauzele principale ale accidentelor au fost viteza excesiva sau/si conducerea în stare de ebrietate. Desi autoritâtile îsi propun sâ întreprindâ mâsuri de sensibilizare a participantilor la trafic si sâ înâspreascâ sanctiunile pentru a diminua indicii alarmanti, totusi conducerea unei masini necesitâ nu numai abilitâti tehnice, ci si unele cunostinte medicale [2, 11].

Majoritatea soferilor cunosc efectul alcoolului si al drogurilor, însâ o categorie aparte de substante ce afecteazâ capacitatea de a conduce un autovehicul o reprezintâ medicamentele [1, 3]. Pânâ la 80% din cei care consumâ medicamente nu sunt constienti de influenta lor si asupra capacitâtii de a conduce un vehicul. Folosirea anumitor substante, dar si oboseala, pot reduce aceste abilitâti, fâcând sofatul periculos atât pentru cel care a consumat aceste substante, cât si pentru ceilalti participant la trafic. Riscul de accidente poate fi redus, dacâ conducâtorii vor cunoaste mai multe despre efectele adverse ale medicamentelor.

Scopul studiului este elucidarea impactului administrârii medicamentelor asupra capacitâtii de a conduce autovehicule, a obligatiunilor ce trebuie res-pectate la prescrierea si eliberarea medicamentelor, cu recomandarea mâsurilor de prevenire a acciden-telor rutiere si de asigurare a securitâtii în trafic.

Discutii

Conform Nomenclatorului medicamentelor pentru uz uman al Agentiei Medicamentelor si Dis-pozitivelor Medicale, peste 6000 de medicamente sub diverse forme farmaceutice sunt in prezent pe piata Republicii Moldova [12]. Odatá cu cresterea numárului de medicamente si a consumului lor, in conditiile unei tendinte demografice de imbátranire, incidenta efectelor adverse la medicamente devine o ingrijorare din ce in ce mai mare in intreaga lume[8, 9]. De asemenea, trebuie luatá in considerare ne-cesitatea administrárii unor medicamente pentru a mentine starea de sánátate in anumite patologii, cum ar fi diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, boala Parkinson, epilepsia, dementa sau tulburárile psihiatrice, dar care pot interfera, intr-o másurá mai mare sau mai micá, cu capacitatea de a conduce un vehicul [4]. S-a estimat cá unul din cinci consumatori de medicamente au cinci sau mai multe afectiuni cronice, iar peste 50% primesc cinci sau mai multe medicamente, insá multi dintre ei sunt conducátori auto, feroviari sau aviatici, iar medicamentele pot afecta abilitátile vizuale, cognitive si motorii, nece-sare pentru o conducere in sigurantá [5].

Datoritá efectelor complexe pe care le au asupra organismului uman, unele medicamente trebuie administrate cu grijá in cazul soferilor activi. Se stie cá in 10% din cazuri, pátimitorii (decedatii sau ránitii/ traumatizatii) au consumat unele medicamente cu efect psihoactiv. Mai multe grupe de medicamente pot modifica starea psihofizicá a organismului si pot influenta conducerea vehiculelor [4, 6]. De aceea, informarea conducátorilor poate avea o importantá deosebitá, deoarece contribuie nu numai la utilizarea corectá a medicamentului, ci poate reduce si riscul de accidente la aceste persoane. Utilizarea in sigurantá a medicamentelor este un aspect de importantá fundamentalá si este un obiectiv prioritar in admi-nistrarea acestora.

Desigur, implicarea directá a medicului in educarea pacientului privind corectitudinea luárii medicamentelor este indiscutabilá, dar tot atat de importantá este si sensibilizarea, constientizarea populatiei despre potentialul risc al utilizárii anumi-tor medicamente, cu sau fárá prescriptie medicalá, in cazul conducerii vehiculelor.

Asadar, pentru a asigura o utilizare rationalá a unui medicament, este foarte importantá informarea corectá despre acesta [4, 7]. Informatii complete si clare pacientul le poate obtine din prospectul me-dicamentului (adresare in mod expres pacientului). ín rubrica „precautii" se contine avertizarea utilizárii medicamentului la conducerea vehiculelor sau la manipularea altor utilaje. ín ciuda acestor cerinte

legale, existenta cifrelor tngríjorátoare, chiar alarmante, privind accidentele rutiere, ne fac sä presu-punem o dezinformare a pacientului sau ignorarea informatiilor din prospect.

Este cunoscut faptul cä substantele psihotrope influenteazä activitatea psihofizicä a individului, afectând astfel capacitatea de a conduce, deci sunt cele mai periculoase [7]. De exemplu, tran-chilizantele si sedativele reduc timpul de reactie si reflexele si produc vedere încetosatâ si somnolentä. Psihostimulantii favorizeazä ignorarea riscului, violenta. Prin urmare, utilizarea acestor medicamente constituie un potential factor de risc pentru producerea accidentelor de circulatie. Astfel, dacä conducätorul auto ia un medicament, el trebuie sä se asigure înainte de a opera orice tip de vehicul, indiferent dacä este o masinä, un autobuz, tren, avion sau o barcä.

Unele efecte ale medicamentelor ce pot influenta conducerea sunt: somnolentä si/sau efect sedativ, reducerea reflexelor si cresterea timpului de reactie, alterarea perceptiei distantei, hiperactivitate si hiperreactivitate, capacitate vizualä sau auditivä afectatä, pierderea coordonärii motorii, spasme si a alte modificäri la nivel muscular sau neuromuscular, confuzie, uimire, halucinatii sau modificäri compor-tamentale [5].

Timpul de afectare a conducerii poate fi scurt dupä utilizarea medicamentului, dar poate dura si câteva ore, ba chiar zile. În functie de fiecare tip de medicamente, efectele diferä ca intensitate si frecventä, iar pentru luarea unor medicamente (cum sunt hipnoticele, tranchilizantele, neurolepticele, an-tidepresivele, chiar si unele analgezice) este necesarä întreruperea activitätii de sofat.

Existä grupe de medicamente care necesitä prudentä în administrare si cuprind medicamentele utilizate în tratamentul afectiunilor tractului digestiv, sângelui, aparatelor cardiovascular si genitourinar, sistemelor musculoscheletic, nervos, organelor sen-zitive, precum si cele antiparazitare, antiinfectioase, antineoplazice [4, 11]. Din aceste considerente, medicul în activitatea sa:

• va tine cont la prescrierea tratamentului dacä pacientul este sofer, deoarece conducerea este o activitate de mare responsabilitate, iar pacientii trebuie sä se afle în cele mai bune conditii psihofizice pentru a o efectua, în special cei care conduc zilnic;

• pentru soferii profesionisti, va alege medicatia cu efecte adverse minime asupra conducerii si acestia vor fi instruiti si îndemnati sä nu depäseascä dozele recomandate, în special pacientii mai în värstä;

• va cunoaste motivele pentru care medicamen-tul trebuie administrat si va evalua efectele specifice la doza recomandatá;

• va prescrie medicamente ce îmbunátátesc situatia clinicá a pacientului, care vor contribuie la optimizarea abilitátii la volan, dar va tine cont cá În unele cazuri efectele secundare determiná afectarea performantei psihomotorii;

• pe cât e posibil, va utiliza mai frecvent calea topicá a medicatiei decât cea oralá, pentru a evita multe reactii adverse generale;

• Întotdeauna va determina medicamentele pe care pacientul deja le foloseste si va evita interactiunile posibile cu medicatia prescrisá, dar si posibilele efecte asupra performantei psihomotorii si capacitátii de a conduce;

• va explica pacientului interactiunea alcoolului cu medicamentele si cresterea riscului de deteriorare a functiei psihomotorii si cognitive, sporirea riscului de accidente;

• este responsabil pentru prescriptia corectá si regimul de dozare a medicamentelor, dar si pentru oferirea pacientului-sofer a informatii despre efectele adverse; va ajusta regimul de administrare pentru a le preveni si pentru siguranta la volan;

• va informa rudele pacientului despre recoman-dárile sale În legáturá cu medicatia prescrisá, iar acestea vor fi fundamentale pentru prevenirea accidentelor În trafic.

Principalele efecte adverse ale medicamentelor, care pot afecta capacitatea de conducere,

sunt [4, 5, 6]:

• Efectul anticolinergic: somnolentá, vertij, vede-re mcetosatá si dureri de cap.

• Efectul sedativ: scáderea vigilentei, reactie lentá Într-o situatie neprevázutá si somnolentá.

• Hipoglicemie.

• Reactii de stimulare: vertij, tremor, spasme musculare, nervozitate, tahicardie, iritabilitate si insomnie.

• Efecte neuropsihiatrice: dezorientare, ameteli, nistagmus, dureri de cap, depresie, halucinatii, agitatie, confuzie mentalá, reactii psihotice etc.

• Manifestári extrapiramidale: convulsii, agitatie, incoordonare motorie.

• Tulburári oftalmologice: vedere mcetosatá, tulburári de acomodare, miopie tranzitorie.

• Tulburári de auz: tinitus, zumzet, hipoacuzie.

• Tulburári circulatorii: hipotensiune arterialá, aritmii, stop cardiac.

Medicamentele care afecteazá cel mai mult

capacitatea de conducere sunt:

• Antihistaminice: azelastiná, astemizol, loratadi-ná, terfenadiná, ebastiná.

• Antidepresive: fluoxetiná, fluvoxaminá, moclo-bemidá, paroxetiná.

• Hipnotice: zopicloná, zolpidem, temazepam, lormetazepam.

• Tranchilizante: buspironá.

• Anticonvulsivante: lamotriginá, vigabatriná.

• Antihipertensive: blocante ale canalelor de calciu, inhibitori ai enzimei de conversie. Unele recomandári pentru conducátorii vehiculelor privind utilizarea anumitor grupe de medicamente sunt prezentate În tabelul ce urmeazá.

Recomandári pentru conducátorii auto privind actiunile si efectele medicamentelor administrate

Grupe de medicamente Denumiri originale sau generice Indicatii când potfi utilizate de sine stätätor Efecte periculoase pentru soferi Recomandäri

Hl-antihis-taminice Cloropiraminä* (Su-prastinä) Difenhidraminä* (Di-medrol) Prometazinä* (Pipolfen) Doxilaminä* (Sonmil) Cetirizinä* (Zyrtec) Astemizol Dimetinden* (Fenistil) Dimenhidrinat* (Avia-marin) Feniraminä maleat* Clemastinä* (Tavegyl) Alergie, tuse, simptome de räcealä si gripä, prurit cutanat, kinetozä (räu de miscare) Somnolentä, depresie, scäderea vigilentei si reactie întârziatâ, anxi-etate, insomnie, vedere deficitarä, dischinezie, parestezie si halucinatii Sä nu efectuati în timpul tratamentului activitäti cum ar fi conducerea, care necesitä o atentie maximä. Existä „noi antihistaminice" ca astemizolul, loratadina, ebastina si terfe-nadina, cu efecte sedative minime. Antihista-minicele de tip loratadinä la o dozä zilnicä de 10 mg nu provoacä sedare si pot fi folosite la conducere. Acestea prezintä un risc grav când sunt asociate cu alcoolul, deoarece provoacä somnolentä si timp de reactie crescut, chiar si la doze mici.

Alcaloizii opiului Codeinä, Dextrometorfan Tuse, sindrom algic Sedare, ameteli, scäderea concenträrii si a luärii deciziilor, o anumitä euforie, miozä, depresie respiratorie similarä cu a benzodiazepinelor, obo-sealä Efectele lor pot fi potentate de alte analgezice opioide, cum ar fi buprenorfina, morfina, fentanilul, tramadolul, pentazocina, tilidina, petidina; de asemenea de antipsihotice, anxio-litice, blocante neuromusculare si de alcool

Deconges-tive nazale Preparate complexe: picäturi si spray-uri nazale ce contin fe-nilefrinä: Adrianol, Coldrex, Rinza, Gripgo, Vibrocil, Rinzasip, TheraFluCold& Flu, Pharmacitron, Grip Hot, Gripocitron Rinoree, semne de raceala, gu-turai, sinuzita Cefalee, ameteli, insomnie, greata, vârsâturi, nervozitate, tulburari de vedere (midriaza) Sa nu efectuati activitati care necesita o atentie maxima. Nu conduceti vehicule si nu folositi utilaje, daca sunteti afectati de somnolenta în timpul tratamentului cu aceste medicamente.

Antidiabe-tice Insulina (Actrapid® HM FlexPen®, Prota-phane® HM FlexPen, Mixtard® 30 HM Flex-Pen®, Humalog®; Humulin® Regular, Mixtard® 30 HM, No-voRapid® FlexPen®); sulfonilureice (gliburid si clorpropamida) Diabet zaharat Ameteala, oboseala inexplicabila, scaderea capacitatii de concentrare si stari de confuzie, hipoglicemie, probleme mintale si vizuale Cea mai frecventa complicatie este hipogli-cemia, caracterizata prin transpiratie, nervo-zitate, tremor general, palpitatii, confuzie si tulburari de vedere, care de regula cedeaza rapid la consumul alimentelor cu zahar. Soferul trebuie sa poarte într-un loc vizibil în vehicul raportul medical al bolii sale cu actiunile tratamentului, astfel încât în caz de accident sa poata fi identificat si tratat în mod corect. Poate relua conducerea doar atunci când s-a recuperat complet si sa verifice la 1-2 ore nivelul glicemiei, daca acesta nu a scazut la limite periculoase.

Anticon-vulsivante Fenitoina, Carbamazepins, Fenobarbital, Primidona, Valproat de sodiu, Etoxusimida, Clonazepam, Felbamat, Lamotrigina, Gabapentina Epilepsie Ataxie, instabilitate, confuzie, diplopie, vertij, tremor, vedere încetosata, insomnie, cefalee Chiar si cu terapia medicamentoasa corespun-zatoare, peste 30% din pacientii cu epilepsie continua sa aiba convulsii. Se recomanda pacientului sa nu conduca pâna când nu este stabilizata boala si ulterior trebuie sa fie constient de efectele adverse ale medicatiei, ce pot reduce capacitatea de conducere. Daca observa simptome de prodrom epileptic în timpul sofatului, trebuie sa opreasca imediat si sa ceara ajutor.

Medicamente anti-aritmice Tocainida, Mexiletina, Propafenona, Propano-lol, Amiodarona, Vera-pamil, Digoxina Dereglari de ritm cardiac Tremur si confuzie men-tala, somnolenta, diplopie, nistagmus, ataxie, vedere încetosata, ameteli, vertij, tulburari de mers si pa-restezii Dozele sau/si tratamentul antiaritmic adesea sunt schimbate pâna la selectarea celor mai potrivite medicamente. Astfel, controlul arit-miilor nu este simplu si atât timp cât exista riscuri, nu se recomanda conducerea. Pacientii tratati cu digitalice ar trebui sa fie constienti de posibilitatea de a se intoxica si de riscurile pentru a conduce.

Medicamente antihiper-tensive Beta-adrenoblocante (Atenolol*, Propra-nolol*); inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (Ena-lapril*); antagonisti ai calciului (Nifedipina*); diuretice (Spironolacto-na, Amilorid); vasodi-latatoare (Hidralazina, Minoxidil); simpatolitice centrale (Moxonidina). Hipertensiune arteriala Astenie, oboseala, cefa-lee, ameteli, tulburarea somnului si a atentiei, depresie si dificultate în recunoasterea hipoglice-miei la diabetic, tulburari de vedere Adesea este necesar sa se asocieze doua sau trei medicamente, ceea ce poate creste riscul reactiilor adverse care influenteaza negative conducerea. Pacientul cu simptome ce scad capacitatea psihofizica nu poate sa conduca. Aceste simptome trebuie comunicate medicu-lui care a administrat medicatia pentru a face ajustarea dozei sau schimbarea medicamentu-lui. Limitarea sofatului din cauza interactiunii medicamentelor poate fi tranzitorie, pâna la obtinerea controlului hipertensiunii arteriale si adaptarea la ele, dar uneori poate fi perma-nenta.

Medicamente anti-anginoase Nitrati organici (Nitroglicerina*); beta-blocante; antagonisti ai canalelor de calciu Angina pecto-rala Cefalee, ameteli, hipo-tensiune arteriala severa, tahicardie, bradicardie În cazul în care apar accese de angina pecto-rala în timpul conducerii, pacientul nu poate conduce, el va opri si va administra nitroglicerina sublingual. Doza poate fi repetata la intervale de 5 minute, iar daca durerea retrosternala persista mai mult de 10 minute, ar trebui sa ceara ajutor pentru a merge la cea mai apropiata unitate medicalâ.

Antiastma-tice Beta-adrenomimetice (Salbutamol, Salmete-rol), metilxantine (Teo-filina), glucocorticoizi (Budesonida, Beclome-tazona), cromoglicat de sodiu, M-colinoblocante (Atropina*) Astm bronsic Tremor usor al mâinilor, dureri de cap, crampe musculare, tulburari de somn si de comportament precum agitatie, hiperac-tivitate si neliniste; atrofie musculara, cataracta, gla-ucom, dereglari de vedere Pacientii trebuie sa fie constienti de efectele secundare ale medicamentelor antiastmatice si interferenta acestora cu conducerea unui vehicul. Desi pacientul se simte bine din punct de vedere respirator pentru a sofa, totusi efectele adverse ale medicamentelor pot face dificila capacitatea de conducere în siguranta a vehiculului.

Anticoagulante orale Acenocoumarol, Rivaroxoban* (Xarelto) Profilaxia trombozelor, fibrilatie atrialä Complicatii hemoragice, uneori severe Sä fie constient de riscul crescut de hemora-gie, sä fie responsabil si prudent pentru a conduce în sigurantä, deoarece chiar si loviturile mici ar putea avea consecinte dramatice.

Medicamente anti-depresive Amitriptilinä*, Imipraminä* (Imizinä), Maprotilinä, Paroxetinä, Fluoxetinä Depresie, mi-grenä, neuralgie, deregläri de mictiune, durere neuropatä Efecte anticolinergice, hipotensiune arterialä ortostaticä, grade diferi-te de depresie si sedare centralä, somnolentä în timpul zilei, insomnie, iritabilitate, agitatie Ameliorarea clinicä în urma tratamentului medicamentos antidepresiv apare, în general, începând cu a 3-a säptämanä. Dacä nu existä mbunätätiri în termen de S säptämani, este necesarä reevaluarea tratamentului de cätre medic. Dacä pacientul observä careva reactii adverse, el nu poate opri brusc tratamentul cu antidepresive. La orice inconvenient sau reactie adversä apärutä, pacientul trebuie sä consulte imediat medicul, iar în acest interval de timp nu ar trebui sä sofeze.

Hipnotice: benzodiazepine Barbiturice Diazepam*(Relium, Sibazon), Zopiclon* (Somnol). Anxietate, dereglarea som-nului, epilepsie, vomä, greatä Afectarea coordonärii ochilor, mâinilor, atentiei; prelungirea timpului de reactie; confuzie si sedare (afectäri mäsurabile în functia cognitivä si cea motorie) S-a demonstrat clar cresterea dramaticä a ris-cului de accidente la combinarea hipnoticelor cu alcoolul. Dozele trebuie luate înaintea repausului noc-turn. Este important ca si institutiile/întreprin-derile sä cunoascä lucrätorii care utilizeazä benzodiazepine, iar pacientul sä încerce sä-si adapteze functia la tipul de medicamente administrate.

Fenobarbital* (Lumi-nal) Tulburarea somnului, anxi-etate, convulsii, preanestezie Somnolentä, sedare sem-nificativä, coordonare redusä

Antipsiho-tice Clorpromazinä* (Ami-nazinä), Sulpirid* (Eglonyl, Betamaks), Clozapinä* (Azaleptin) Afectiuni psi-hotice (schizo-frenie, tulburäri maniacale, de-reglare bipolarä etc.). Sedare, tulburäri vizuale, manifestäri neurovegetative, confuzie si tulburäri ortostatice, producere de parkinsonism medicamentos Pacientii tratati cu medicamente antipsihotice nu trebuie sä sofeze, din cauza numärului mare de reactii adverse ce se datoreazä atât medicatiei, cât si specificului bolii tratate. În cazuri exceptionale si cu un raport al psi-hiatrului, existä posibilitatea de a conduce din nou, respectând recomandärile pe care le stabileste medicul.

Medicamente utilizate în patologiile tractului gastrointestinal

Antidiare-ice Loperamid* (Imodium) Diaree Obosealä, ametealä, somnolentä, inhibitie, dereglarea coordonärii Unele medicamente inhibä metabolismul alcoolului, ceea ce determinä un nivel ridicat de alcool în sânge pe o perioada mai lunga de timp si, de asemenea, interactioneazä cu alte medicamente. Unele medicamente utilizate în dispepsii provoacä somnolentä. Adesea formele de livrare sunt în siropuri, multi pacienti au obiceiul sä le bea direct din recipient, färä a le doza corect, multiplicând astfel efectele secundare ale sedärii.

Prokinetice Metoclopramidä* (Cerucal) Sindrom de hipomotilitate gastricä (la dia-betici), greatä si vomä Somnolentä, sedare si, în unele cazuri, dischinezii

H2-antihis-taminice Cimetidinä, Ranitidinä, Nizatidinä Ulcer gastrodu-odenal, esofa-gitä de reflux, sindrom Zollinger-Ellison In general, acestea pre-zintä un risc scäzut pentru conducerea vehiculelor

Inhibitori ai pompei protonice Omeprazol, Lansopra-zol, Pantoprazol Ulcer gastrodu-odenal, esofa-gitä de reflux, sindrom Zollinger-Ellison Artralgii, släbiciune mus-cularä, mialgii, dureri de cap, ameteli, parestezii, vertij, somnolentä, insomnie

Antiacide Ulcer gastrodu-odenal, esofa-gitä de reflux, sindrom Zollinger-Ellison Nu au efecte asupra conducerii, dar pot influenta absorbtia altor medicamente luate concomitent, cum ar fi tetracicline, digoxinä, benzodiazepine, indometacinä, ciprofloxa-cinä si fier

Sfaturi pentru soferii care utilizeazá médicamente:

• Întrebati medicul dacá este sigur sä conduceti vehiculul în perioada folosirii medicamentu-lui.

• Cititi întotdeauna instructiunile si urmäriti aver-tizärile de pe eticheta medicamentului.

• Nu suspendati luarea medicamentului si nu modificati doza prescrisä färä a discuta mai întâi cu medicul.

• Discutati cu medicul despre orice schimbare a medicamentului care ar putea afecta conduce-rea vehiculului.

• Nu luati mai mult medicament decât doza pre-scrisä de medic.

• Nu folositi alcool si nu luati concomitent alte medicamente, pentru a exclude incompatibilitätile.

• Nu conduceti dacä ati ratat luarea unei doze de medicament pentru a controla simptomele care pot afecta conducerea, folositi o altä formä de transport.

Concluzii

Medicamentele trateazä sau stabilizeazä multe afectiuni, ceea ce poate ümbunätäti, de asemenea, capacitatea de a conduce. Raportul risc/beneficiu trebuie evaluat pentru fiecare pacient înainte de a prescrie un medicament. Atât timp cât beneficiile depäsesc riscurile de utilizare, medicamentele trebuie prescrise rational si individualizat. Atunci când sunt de preferat alternativele, dar nu sunt o optiune, trebuie sä se administreze cea mai micä dozä eficien-tä, personalizatä, astfel încât sä se obtinä eficacitatea terapeuticä, în timp ce se minimizeazä rezultatele adverse la conducere.

Conducerea unui vehicul a devenit o abilitate esentialä în societatea modernä pentru a facilita munca, conectarea socialä si viata de zi cu zi. Astfel, impactul medicamentelor asupra conducerii este un aspect important ce trebuie avut în vedere la initierea unui tratament medicamentos. Acest articol de revizuire a literaturii, ümpreunä cu disponibilitatea datelor despre studiile clinice si monografiile dedicate medicamentelor, ar trebui sä doteze medicii cu instrumente necesare pentru a lua decizii rationale si etice în selectarea terapiei medicamentoase pentru un conducätor auto.

În scopul reducerii numärului de vieti pierdute din cauza conducerii autovehiculelor sub influenta medicamentelor sau a altor produse biologic active, plante medicinale, substante stupefiante, precum

si pentru a imbunatati calitatea expertizei cauzelor accidentelor si posibilitatile de prevenire a lor, este bine-venita actualizarea legislatiei nationale in domeniul medicamentului si al securitatii traficului rutier prin elaborarea Listei medicamentelor inter-zise sau periculoase pentru soferi.

Deoarece multe din medicamentele enumerate sunt indispensabile sanatatii, trebuie luate in considerare si evitate pe cat e posibil efectele lor nedorite, precum si conducerea vehiculelor sub influenta acestora.

Bibliografie

1. DRUID - Driving Under Influence of Drugs, Alcohol and Medicines. Final Report: Work performed, main results and recommendations. Revision 2.0, Project no: TREN-05-FP6TR-S07.61320-518404-DRUID. Actual submission date: 01.08.2012.

2. AAA Foundation for Traffic Safety. Older Adults. Knowledge About Medications that can Impact Driving. August 2009.

3. Walsh J.M., Verstraete A.G., Huestis M.A., Mirland J. Guidelines for research on drugged driving. In: Addiction, 2008, nr. 103, pp. 1258-1268.

4. Stroescu Valentin. Bazele farmacologice ale practicii medicale. Ed. a Vl-a. Bucuresti: Editura Medicala, 1999.

5. Ghicavli Victor. Medicamentul: beneficiu sau prejudiciu. Chisinau: Tipografia Centrala, 2009.

6. Medicamentele - baza farmacoterapiei rationale: indru-marpentru medici. Coord. principal - m.c. ASM, prof. univ. Ghicavli Victor. Chisinau: Tipografia Centrala, 2013.

7. Ghicavli V., Bacinschi N., Gusuila Gh. Farmacologie. Ed. a lll-a (revizuita si completata). Chisinau, 2012.

8. Ghicavli V., Gusuila Gh., Bacinschi N. Autotratamentul si posibile prejudicii. In: Revista de stiinta, inovatie, cultura siarta "Academos". 2014, nr. 2, pp. 74-81.

9. Ghicavli V., Gusuila Gh., Bacinschi N. Autotratamentul si medicamentele eliberate fara prescriptie medicala. In: Curiermedical. 2014, nr. 57, pp. 75-77.

10. Lista OTC. Disponibil pe: www.amed.md

11. Основы клинической фармакологии и рациональной фармакотерапии. Под общей редакции Ю.Б. Белоусова, М.В. Леоновой. Москва: Изд. Бионика, 2002.

12. Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor, reactualizat la data de 10.03.2019. Disponibil pe: www.amed.md

13. Ordinal Ministerului Sanatatii nr. 144 din 28 februarie 2011 Despre modificarea anexei nr. 2 la Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 162 din 23 aprilie 2007„Cu privire la aprobarea Regulamentului si Listei medicamentelor esentiale".

Tatiana Chiriac, asistent universitar, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: 069725371,

e-mail: tatiana.chiriac@usmf.md