Utilizarea iraţională a medicamentelor şi consecinţele ei; rolul medicului în selectarea și utilizarea raţională a medicamentelor Текст научной статьи по специальности «Фундаментальная медицина»

CZU: 615.2:615 (075.8) G48

utilizarea irajionalA a medicamentelor §i consecinjele ei; rolul medicului in selectarea si utilizarea rationala a medicamentelor

Victor GHICAVII,

IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie

Nicolae Testemitanu

Rezumat

Industria farmaceutica mondiala actualmente produce zeci de mii depreparate, prezentate in diverse forme farmaceutice. Majoritatea din ele sunt cunoscute sub in numar mare de si-nonime. Tratamentul irationalpoate fi o consecinta a lipsei sis-temelor reglementare de stat adecvate, a insuficientei de medicamente vitale si a prezentei celor inutile, a lipsei informatiei obiective despre medicamente, a influentei reclamei asupra lucratorilor medicali si a pacientilor, a nivelului insuficient de instruire profesionala a medicilor si a farmacistilor, precum si a unui sir de motive obiective sau subiective. Problema utilizarii rationale a medicamentelor este foarte importanta si merita o atentie deosebita in prmanenta, deoarece piata farmaceutica din tara este inundata de un numar enorm de medicamente, sunt cunoscute cu mai multe sinonime si care, indiferent de originea lor (sintetica sau naturala), sunt mult mai active, poseda mai multeproprietati farmacologice, mecanisme de actiune, efecte adverse, sunt utilizate in mai multe scopuri farmacoterapeutice si necesita respectarea anu-mitor cerinte la administrarea lor concomitenta. In conditiile resurselor limitate ale sistemului de sanatate din tara, folosirea rationala a medicamentelor este o problema de importanta statala. Pentru rezolvarea ei se recomanda insistent elabo-rarea si implementarea Conceptului national de utilizare rationala a medicamentelor.

Cuvinte-cheie: selectare, utilizare rationala, polipragmazie, farmacoeconomie, polifarmacoterapie

Summary

The irrational use of drugs and their consequences; the role of the doctor in the rational use of drugs

The world pharmaceutical industry currently produces tens of thousands of drugs, presented in various pharmaceutical forms. Most of them known under a large number of synonyms. Irrational treatment may be a consequence of the lack of adequate state regulatory systems; insufficient vital drugs and the presence of unnecessary drugs; the lack of objective information about drugs, the influence of the advertisement on medical staff and patients; insufficient level of professional training of doctors and pharmacists and a range of objective and subjective reasons. The issue of the rational use of drugs is quite important and deserves continuous attention, because the pharmaceutical market in the country is flooded with a huge number of drugs, known under several synonyms and which, regardless of their origin (synthetic or natural), are more active, possess more pharmacological properties, mecha-

nisms of action, side effects, are used for many pharmaco-therapeutic purposes and require compliance with certain requirements, when administered concomitantly. Given the limited resources of the country's health system, the rational use of medicines is a matter of state importance. To solve it, it is strongly recommended the National Concept of rational use of drugs to be elaborated and implemented.

Keywords: selection, use, rational, polypragmacy, pharma-coeconomics, polypharmacotherapy

Резюме

Нерациональное применение лекарств и ее последствия; роль врача в рациональном применении лекарств

Мировая фармацевтическая индустрия в настоящее время выпускает десятки тысяч лекарств в различных фармацевтических формах. Большинство из них известны под большим количеством синонимов. Иррациональное лечение может быть следствием отсутствия адекватных государственных регламентных систем, недостаточности жизненно важных лекарств и наличия многих бесполезных для употребления, отсутствия объективной информации о лекарствах, влияния рекламы на медицинский персонал и пациентов, недостаточного уровня профессионального инструктажа врачей и фармацевтов, а также целого ряда других объективных и субъективных причин. Проблема рационального применения лекарств очень важна и заслуживает постоянного внимания, поскольку фармацевтический рынок страны завален большим количеством лекарств, известных под различными синонимами, и которые, независимо от их происхождения (синтетического или природного), являются более активными, обладают многими фармакологическими свойствами, механизмами действия, побочными эффектами, применяются с более многими фармакоте-рапевтическими целями и нуждаются в соблюдении особых требований при их сочетанном применении. В условиях более лимитированных ресурсах системы здравоохранения страны рациональное применение лекарств - проблема государственной важности. Для ее решения настоятельно рекомендуется разработать и внедрить Национальную концепцию рационального использования лекарственных средств.

Ключевые слова: выбор, рациональное применение, поли-прагмазия, фармакоэкономия, полифармакотерапия

Aprovizionarea cu médicamente calitative,

eficiente, inofensive si accesibile determina

* #

in mare masura viabilitatea sistemului de sanatate din tara.

Introducere

Este bine cunoscut faptul cá medicina a intrat in secolul XXI cu un arsenal viguros de médicamente. Industria farmaceuticá mondialá actualmente produce zeci de mii de preparate, prezentate in diverse forme farmaceutice. Majoritatea din ele sunt cunoscute sub un numár mare de sinonime (de exemplu, acidul acetilsalicilic - sub 200 de denumiri, metamizolul - 69, paracetamolul - 70 etc.). Astfel, in practica farmaceuticá a SUA, a Rusiei etc. se realizea-zá medicamente cu mai mult de 20.000 de denumiri, dar in realitate sunt numai 600-700, adicá revin in medie cate 30 de denumiri pentru fiecare, celelalte sunt diverse preparate reproduse ale diferitor firme, fiecare cu tehnologia, denumirile si preturile sale (de exemplu, captoprilul are 8 sinonime in 11 tári; raniti-dina -12 sinonime in 12 tári; diclofenacul sodiu - 25 de sinonime in 12 tári etc.) [3, 4, 16].

ín Republica Moldova sunt inregistrate si autorizate pentru utilizare in practica medicalá mai mult de 5000 de medicamente sub diverse denumiri. Medicul contemporan dispune de un numár enorm de preparate medicamentoase pentru profilaxia si tratamentul celor mai diverse afectiuni [16, 18]. Secolul precedent a lásat celui actual o bogatá mostenire stiintificá, farmacologicá si medicamentoasá, dar, cu regret, nu toate medicamentele sunt de o eficientá destul de inaltá, nu toate isi gásesc utilizare largá si deja s-a demonstrat cá folosirea rationalá a acestei mosteniri nu este chiar atat de simplá, deoarece: - medicilor le revine sarcina sá selecteze din aceastá mare bogátie acele medicamente care corespund

în cea mai mare másurá etiologiei, patogenezei si tabloului clinic al bolii, adicá pe cele mai potrivite pentru tratarea pacientului concret;

- grupele farmacologice de medicamente actualmente se prezintá prin mai multe preparate apropiate dupá proprietátile farmacodinamice, Ínsá foarte diferite dupá cele farmacocinetice, tolerantá si alti parametri;

- actualmente, medicamentele (sintetice sau de altá origine) sunt mult mai eficiente, posedá mai multe proprietáti farmacologice, mecanisme de actiune, precum si reactii adverse, sunt utile în mai multe scopuri farmacoterapeutice (de exemplu, antagonistii Ca++, adrenoblocantele beta - ca hipotensive, antiaritmice, antiangi-noase; glucocorticoizii - ca antiinflamatoare, imunosupresive, antialergice, antisoc etc.);

- o problemá stringentá pentru medici o consti-tuie interactiunile medicamentoase, posibile la administrarea concomitentá a mai multor preparate, precum si influenta lor asupra diferitor parametri biochimici si de laborator;

- pacientii pot reactiona în mod diferit la unul si acelasi preparat medicamentos.

Cele mentionate complicá activitatea medicului în ceea ce priveste administrarea eficientá si inofen-sivá a medicamentului, prescrierea unei farmacotera-piei rationale pe fundalul haosului terminologic care a apárut pe piata farmaceuticá din tará [7, 13].

Rezultate si discutii

» t

Politicile elaborate în domeniul medicamentului (figura 1) trebuie sá acopere întregul lui ciclu de viatá (existentá) prin diverse actiuni si modalitáti (de pre-scriere, elaborare, farmacovigilentá etc.) de asigurare si prin procesul de promovare a lor, precum este si uti-lizarea responsabilá sau rationalá a medicamentelor.

R&D si studii clinice Patent

Targçtarea publics, finaritarea ;¡ propriété

producere

Inregistrare Inspectie

Agentia de Regimentare a Medicamentelor

EvaluSri, inspecfii, compliant cu GMP, testarea cu produse substandard, licenjierea încâperilor

-BBHBBiBeBBBSBB—

Bunâ Practicâ de Distrito (GDP)

Selectie.. ... Procurare & dístributie

Horizon sc-arining. Evaluaría ttelogiilor di sanitate, lista medicamentelor «enpale, lista medicamentelor compensate, bazatâ pe dûvezi/infarmata

Accesibil

Padent Comunitate

Utfarea responsabilisai! UatioíiaJá

Optiuni sigure,

«.toi. tUrOpe UtesúiUlOpi [iptMittit ^autai'litii

Figura 1. Politicile în domeniul medicamentului trebuie sá acopere întregul ciclu de viatá al preparatului medicamentos (OMS)

Cu regret, în practica medicalâ deseori se întâlnesc prescrieri irationale si neargumentate a medicamentelor. Astfel, în baza analizei a circa 500 foi de observatii ale unor sectii de profil terapeutic ale spitalelor republicane si raionale, au fost depistate lacunele întâlnite cel mai des: polipragmazia (71%), politerapia (42%), prescrierea neeficace a medica-mentelor (40%), neconsiderarea contraindicatiilor (32%), cazuri de administrare concomitentâ a medicamentelor incompatibile terapeutic (15%). lar posi-bilitatea de a procura liber preparate medicamentoa-se, neprescrierea retetelor si nerespectarea ordinelor Ministerului Sânâtâtii privind modul de prescriere si de livrare a medicamentelor sunt unele din motivele principale ale autotratamentului [4, 14].

În majoritatea târilor, pânâ la 30-40% din finantele alocate pentru sistemul de sânâtate sunt cheltuite pentru achizitionarea medicamentelor. O mare parte din acesti bani sunt pierduti în urma utilizârii irationale a preparatelor si a achizitionârii lor neeficace.

Principalele tipuri de utilizare irationalâ a medicamentelor pot fi [6, 9]:

> selectarea incorectâ a medicamentelor;

> prescrierea medicamentului în cazurile în care tratamentul medicamentos nu este indicat;

> prescrierea si realizarea medicamentelor neefi-ciente sau cu eficacitate suspectâ;

> prescrierea medicamentelor cu un risc sporit de reactii adverse;

> prescrierea medicamentelor dâunâtoare, fârâ a tine cont de raportul beneficiu/prejudiciu;

> prescrierea medicamentelor fârâ considerarea interactiunii lor;

> prescrierea si duplicarea neargumentatâ a pre-paratelor;

> dozarea insuficientâ a medicamentelor eficiente;

> utilizarea medicamentelor cu acelasi mecanism de actiune;

> folosirea lor pe o duratâ de timp incorectâ (foarte scurtâ sau prea îndelungatâ);

> politerapia si polipragmazia;

> aparitia în comert a medicamentelor falsificate (contrafâcute);

> prescrierea si realizarea insistentâ, intentionatâ, abuzivâ si neargumentatâ a medicamentelor unor companii aflate în stoc (pe raft) în anumite farmacii, uneori cu termenul de valabilitate pe terminate sau deja expirat;

> prescrierea preparatelor medicamentoase recent autorizate sau incomplet studiate, reactiile adverse ale cârora pot apârea sau pot fi depistate mai târziu (la distantâ) în utilizare;

> nivelul de informare si de cunostinte superficiale ale medicilor si farmacistilor cu privire la medicamente etc.

Folosirea irationalâ a medicamentelor are ur-mätoarele consecinte:

• provoacâ daune sânâtâtii pacientului;

• determinâ, de regulâ, o crestere a frecventei reactiilor adverse si a complicatiilor tratamen-tului medicamentos;

• conduce la aparitia „bolii medicamentoase";

• greveazâ costul tratamentului;

• creste rezistenta microorganismelor (la antibi-oterapia irationalâ) si letalitatea bolnavilor din cauza bolilor infectioase grave;

• sporeste cheltuielile financiare - atât ale pacientului, cât si ale institutiei medicale, ale bugetului de sânâtate în general.

Consecintele folosirii irationale largi si înde-lungate a antibioticelor sunt problema cresterii rezistentei microorganismelor practic la toate gru-pele de remedii antimicrobiene si moartea bolna-vilor din cauza maladiilor infectioase grave. În SUA, în urma rezistentei la antibiotice mor anual 60.000 de oameni si se cheltuie suplimentar 4 miliarde de dolari [4, 8].

Utilizarea irationalâ a medicamentelor creeazâ un cerc vicios: resursele care puteau fi folosite pentru profilaxia si tratamentul maladiilor se cheltuie pentru lichidarea consecintelor terapiei incorecte. Deseori, de pe piata farmaceuticâ sunt retrase mai multe medicamente care deja sunt cunoscute, au ajuns în farmacii si de mult timp se prescriu în tratament (un purgativ negativ influenteazâ psihicul cu tendinte de suicid; un antitusiv provoacâ tahicardie letalâ; unele analgezice pot provoca dereglâri hepatice -flupirtina, infarct sau ictus - vioxul).

Aici este de mentionat câ, de fapt, nu existâ medicamente absolut nedâunâtoare si inofensive, deoarece acestea nu posedâ actiune absolut selec-tivâ. Consecintele tardive (la distantâ) la utilizarea acestora uneori apar sau se depisteazâ deja dupâ ce sunt distribuite pe piata farmaceuticâ. În baza informatiilor negative în acest sens de la medici într-un volum critic, se recurge uneori la cercetâri clinice suplimentare sau la includerea unor indicatii noi sau unor mâsuri de precautie corespunzâtoare în instructiunea medicamentului, sau chiar la retra-gerea acestora de pe piatâ. Astfel, în anul 2018, toate stocurile (seriile) de preparate cu valsartan produs în China, depistat câ contine o substantâ cancerigenâ, au fost retrase. Preparatul se administra pe larg pacientilor cu insuficientâ cardiacâ cronicâ si celor care au suportat infarct miocardic în Rusia, SUA si în alte târi. Comitetul de evaluare a riscurilor al Agentiei

Europene a Medicamentului a recomandat, în 2018, de a retrage analgezicele ce contin flupirtinä, din cauza cä pe fundalul folosirii acestora pot surveni probleme serioase hepatice, inclusiv insuficienta hepaticä gravä. Dietilstilbestrolul, estrogen sintetic activ, se prescria în SUA si Europa în caz de pericolul de întrerupere a graviditätii. Ulterior s-a constatat cä preparatul, în primul rând, nu este eficient, iar în al doilea rând - nu este inofensiv. La fetitele näscute de mame care au utilizat acest preparat în timpul sarcinii s-a dezvoltat o formä rarä de cancer vaginal [2, 4, 9].

Asadar, la efectuarea curei de tratament se cere de a fi atenti la efectele si simptomele noi apärute si de a comunica despre ele la timp. Din aceste considerente, autotratamentul necontrolat nu e de dorit si chiar este periculos, deoarece poate avea consecinte negative asupra sänätätii si poate modifica evolutia bolii [9, 13].

Tratamentul irational poate fi o consecintä a lipsei sistemelor reglementare de stat adecvate, a insuficientei de medicamente vitale si a prezentei celor inutile, a lipsei informatiei obiective despre medicamente, a influentei reclamei asupra lucräto-rilor medicali si a pacientilor, a nivelului insuficient de instruire profesionalä a medicilor si a farmacistilor, precum si a unui sir de motive obiective sau subiec-tive.

Indicatiile medicului sunt determinate de nive-lul cunostintelor lui, de experienta lui clinicä si de-prinderile practice, de prezenta informatiei autentice despre medicamente. Calitatea indicatiilor depinde de timpul pe care medicul îl poate acorda examinärii pacientului si convorbirii cu el. comunicabilitatea medicului si a pacientului, precum si relatiile reci-proce dintre ei au o importantä semnificativä. Uneori se mcearcä presiuni asupra medicului din partea pacientului, care asteaptä un anumit tratament în functie de conceptia lui, de nivelul cultural, traditii, citirea literaturii populare, opinia publicä räspänditä, reclamä, ce impune medicul sä recurgä la indicatii gresite. Utilizarea corectä a medicamentelor de cätre bolnavi în mare mäsurä este determinatä si de reco-mandärile farmacistului, msä eficacitatea activitätii acestuia, la rândul säu, depinde de nivelul instruirii lui profesionale, de asortimentul preparatelor în farmacie, de prezenta informatiei autentice despre medicamente si timpul pentru discutie cu pacientul, precum si de rezultatul controlului livrärii medicamentelor. Respectarea regimului tratamentului medicamentos de cätre pacient depinde de gradul lui de instruire, de încrederea în medic si în eficacitatea remediului prescris, de comoditatea administrärii preparatului (calea de administrare, forma medica-

mentoasä, cantitatea prizelor pe zi s.a.). Pacientul, obtinând de la medic sau farmacist consultatiile si informatiile necesare referitor la tratamentul prescris si la fiecare medicament în parte, în special atunci când practicä autotratamentul (automedicatia) sau utilizeazä preparate eliberate färä prescriptie medi-calä (OTC), obligatoriu trebuie foarte minutios, de sine stätätor, sä consulte instructiunile (prospectele) medicamentelor. Ultimele trebuie sä fie clare, concrete si într-un volum concis, cu un scris acceptat de pacient [11, 17].

Pentru a exclude irationalitatea administrärii medicamentelor, de asemenea este important ca medicul sä ia în considerare influenta preparatului asupra organismului în anumite stäri fiziologice (graviditate, alimentatie la sân etc.), în functie de alimentatie (mese) si de vârste diferite: nou-näscuti, copii, adulti, persoane de vârstä maintatä (cei cu mai multe boli concomitente si stäri fiziologice deregla-te, care sunt nevoiti sä ia concomitent mai multe medicamente si uneori, neargumentat, suplimente alimentare; cei la care nu este exclusä comiterea mai multor erori în administrarea preparatelor, ca evitarea luärii lui, utilizarea incorectä a dozelor, ne-încrederea în tratament, motive financiare, neatentie si nerespectarea administrärii în functie de mese -pânä sau dupä, compatibilitatea medicamentelor administrate etc.). Totodatä, medicul trebuie sä ia în considerare corectitudinea si modalitätile de pre-scriere a medicamentelor, deoarece, cu cât vârsta e mai mare, cu atât dozele de initiere a tratamentului sunt mai mici [10].

Prescrierea si utilizarea medicamentelor sunt influentate de mai multi factori interconecsi. Folo-sirea medicamentelor, în general, depinde în mare mäsurä de urmätoarele patru momente:

1. Starea economicä din tarä, nivelul si modali-tatea de aprovizionare cu medicamente.

2. Sortimentul sau nomenclatorul de medicamente din tarä si accesul populatiei la ele.

3. Rolul factorului medicamentos în tratament si în activitatea medicului, nivelul lui de pregätire si de informare.

4. Relatia medicament - pacient.

În legäturä cu cresterea permanentä a costului prestärilor serviciilor medicale si a preturilor la medicamente, în lumea mtreagä s-a creat o situatie în care, conform expertilor OMS, în nicio tarä nu sunt mijloace suficiente pentru sistemul sänätätii. Agrava-rea situatiei economice a sistemului de sänätate din tarä are un impact negativ asupra aprovizionärii cu medicamente a procesului curativ si de diagnostic al pacientilor din stationare (spitalizati) si al celor de ambulatoriu. În sistemul de sänätate s-a creat o

situatie în care, pe de o parte, este garantatá aprovi-zionarea gratuitá sau compensatá cu medicamente a anumitor categorii de cetáteni, iar pe de altá parte, aceasta nu este sustinutá complet financiar.

Într-o astfel de situatie, experienta mondialá aratá cá cea mai eficientá modalitate de optimizare a utilizárii rationale a bugetului sistemului de sánátate este selectarea si folosirea rationalá a medicamen-telor, deoarece:

• profilaxia si tratamentul se folosesc în toate domeniile medicinei clinice (a crescut rolul factorului medicamentos);

• cheltuielile pentru medicamente constituie o parte semnificativá a bugetului sistemului de sánátate (între 5% si 25%);

• farmacoterapia determiná atât rezultatele timpurii, cât si cele tardive ale multor maladii, inclusiv supravietuirea si calitatea vietii bolna-vilor, prin urmare, exercitá o influentá consi-derabilá atât asupra cheltuielilor sistemului de sánátate, cât si asupra cheltuielilor societátii în întregime;

• piata farmaceuticá enormá prezintá suficiente alternative pentru tratamentul unora si acelorasi afectiuni si faciliteazá selectia rationalá a medicamentelor, tinând cont de eficacitatea lor farmacoeconomicá.

Problema utilizárii rationale a medicamentelor este destul de importantá si necesitá o atentie de-osebitá in continuare, deoarece piata farmaceuticá din tará este inundatá de un numár enorm de medicamente cunoscute sub mai multe sinonime si care, indiferent de originea lor (sinteticá sau naturalá), sunt mult mai active, posedá mai multe proprietáti farma-cologice, mecanisme de actiune, efecte adverse, sunt utilizate in mai multe scopuri farmacoterapeutice si necesitá respectarea anumitor cerinte la administra-rea lor concomitentá [2, 13].

Multe programe de stat din diferite tári limitea-zá utilizarea medicamentelor costisitoare. Totodatá, deseori se ia in considerare numai costul prepa-ratelor, dar nu se apreciazá beneficiul potential al tratamentului cu ele. Din pozitiile farmacoeconomiei, utilizarea preparatului mai scump, dar totodatá si mai eficient si inofensiv, poate contribui in final la un rezultat terapeutic mai bun, deci si la o micsorare a posibilelor cheltuieli, la o reducere a duratei tratamentului si a aflárii in stationar, la minimizarea complicatiilor etc.

Astfel, problema utilizárii rationale a medicamentelor este destul de actualá, stringentá si de interes mondial - atat pentru tárile dezvoltate mai slab economic, cat si pentru cele cu economii mai avansate (v. schema).

Asadar, invadarea medicamentoasä actualä, aceastä junglä de denumiri care creeazä astäzi dificultäti serioase medicului, polipragmazia si au-totratamentul räspändite - toate sunt cauze principale ale intoxicärii, alergizärii si letalitätii treptate

în rândurile populatiei, ale aparitiei diverselor boli genetice (ereditare) si congenitale si, desigur, ale complicatiilor farmacoterapeutice, inclusiv a aparitiei afectiunilor numite "boli medicamentoase (iatroge-ne)" [11, 14, 18].

□ Toate acestea pot fi sistematízate: □

Cât mai multe medicamente V

M e d i c i i

incompetente influentati de firme

1. Polipragmazia

2. Complica^ farmacoterapeutice

3. Reacfii adverse

4. Cheltuieli financiare la tratarea lor

5. Cheltuieli financiare ale institufiilor curative §i ale pacienfilor

Con§tienti, ca urmare a farmacoterapiei rationale

1. Spre reducerea m-lor administrate

2. Administrarea rationalá

11. Lista remediilor esenfiale

> 2. Formularul farmacoterapeutic

1 3. Scheme-minime standarde §i protocoale clinice

> 4. Informarea medicilor eficacitáfii

1 5. Utilizarea rationalä în baza:^ inofensivitáfii

disponibilitäfii

Figura 2. Probabilitatea administrara medicamentelor si consecintele posibile

Care este "medicamentul" acestor fenome-

ne? Medicamentele si profilaxia tuturor acestor fenomene nedorite, descrise mai sus, sunt cultura, responsabilitatea si respectarea tuturor cerintelor in conlucrarea cu medicamentul, ceea ce numim noi utilizare rationalá a medicamentelor si care este astäzi extrem de necesarä.

ín conditiile resurselor limitate ale sistemului de sänätate din tarä, utilizarea rationalä a medicamentelor este o problemä de importantä statalä. Pentru rezolvarea ei se elaboreazä si se implemen-teazä Conceptul national de utilizare rationalá a medicamentelor [4, 5, 14].

Prin "utilizare rationalä" se intelege a asigura folosirea medicamentelor de cätre lucrätorii medicali si consumatori corect terapeutic si eficient economic. Dar in primul rand, se subintelege selectarea si folosirea corectä a medicamentelor, eficacitatea si inofensivitatea clinicä a cärora este bine argumen-tatä. Aprecierea economicä a preparatelor medicamentoase presupune analiza tuturor consecintelor

clinice ale tratamentului cu un anumit preparat si determinarea cantitativâ a cheltuielilor directe si indirecte, legate de utilizarea acestuia.

Principiile de bazâ ale utilizârii rationale a medicamentelor si directiile generale de asigurare a farmacoterapiei rationale, de rând cu asigurarea financiará a institutiilor curative, sunt:

1. Utilizarea rationalá a medicamentelor de catre lucrátorii medicali:

a) limitarea sectorului farmaceutic prin:

- elaborarea îndreptarelor (îndrumarelor) de standarde de tratament al celor mai râspândite boli si stâri patologice la nivel de stat;

- elaborarea listelor medicamentelor de bazâ (vitale, esentiale etc.);

- crearea si asigurarea activitâtii eficiente a co-mitetelor formularelor farmacoterapeutice si elaborarea formularelor;

b) utilizarea rationalâ a medicamentelor prin:

- respectarea statutului legal al medicamentelor: prescrierea retetelor si revizuirea periodicâ a

listei medicamentelor inregistrate in R. Moldova si permise pentru eliberare catre consumatori fárá retetá (OTC);

excluderea autotratamentului necontrolat (automedicatiei necontrolate); reducerea polipragmaziei si politerapiei (poli-farmacoterapiei);

excluderea administrárilor ineficace, a dublá-rilor neargumentate, a incompatibilitátilor medicamentoase;

selectarea rationalá a medicamentelor in functie de starea individualá a pacientului (medicamentele P): medicamentele pe care medicul, in baza informatiei stiintifice autentice, le-a selectat pentru a le prescrie pacientilor in calitate de remedii prioritare; rationalitatea prescrierilor medicamentelor in anumite stári patologice; crearea unui spatiu informational pentru medici (indreptare - formulare) in domeniul farmaco-terapiei rationale;

- supravegherea (monitoringul) medicamentelor (prezenta si costul lor, efectele si reactiile adverse);

- elaborarea programelor didactice si a altor mecanisme eficiente de stimulare a utilizârii rationale a medicamentelor de câtre lucrâtorii medicali.

2. Utilizarea rationalâ a medicamentelor de câtre pacienti (consumatori):

- crearea sistemelor eficiente de prezentare maselor largi a informatiei independente si obiective despre medicamente;

- informarea populatiei despre utilizarea rationalâ a preparatelor medicamentoase si antrenarea ei cu scopul de ameliorare a procesului în cauzâ. Cu scopul de a da râspuns la întrebarea „Cum

de selectat cel mai util si acceptabil medicament pentru pacientul concret?", a fost editat Compendiul privind selectarea rationalâ a medicamentelor cu urmâtorul cuprins [4, 14 15]:

Cuprins

Introducere Compartimentul I

Médicamente personale (médicamente P). Listele medicamentelor P Compartimentul II

Selectarea medicamentelor pentru a le include in lista medicamentelor P

Compartimentul III Aprecierea gradului de acceptabilitate a medicamentelor P pentru pacientul concret Compartimentul IV

Informarea, instructajul si atentionarea pacientului in baza parametrilor:

- Eficacitate (farmacodinamia/farmacocinetica)

- InoCensivitate (efectele adverse/toxicitatea)

- Acceptabilitate (containdicatii/interactiunea cu alte prepbrate/comoditatea in utilizare)

Cost

Precum si în baza celor trei momente importante:

1. Particularitâtile farmacologice ale medicamentelor.

2. Particularitâtile individuale ale pacientului.

3. Particularitâtile maladiei respective. Pentru prescrierea rationalâ a medicamentelor,

medicul trebuie [1, 5, 6]:

• sâ cunoascâ la perfectie principiile (strategia si tactica) generale ale farmacoterapiei contem-porane personalizate;

sâ posede informatia autenticâ si oportunâ despre medicamente;

sâ determine în fiecare caz scopurile medicale concrete;

sâ cunoascâ despre medicamentul administrat pacientului toti parametrii chimici, far-macodinamici, farmacocinetici, toxicologici s.a., contraindicarle, toate particularitâtile, pozitive si negative, ale medicamentului de noua generatie propus, sâ fie ferm convins de

necesitatea substituirii cu acesta a preparatului din generatia precedentá etc.;

• sá fie familiarizat si sá tiná cont de problemele farmacoeconomiei, atât de importante din punct de vedere practic si economic (acce-sibilitatea medicamentului pentru pacientul concret);

• sá cunoascá denumirile comune internationale ale medicamentelor, prezentate, de regulá, în materialele informative si pe etichete, menite de a acorda medicului posibilitatea de a se descurca în multimea de denumiri comerciale (sinonime);

• sá tiná cont de posibilele interactiuni la admi-nistrarea concomitentá a medicamentelor.

Concluzii

Utilizarea rationalá a medicamentelor este de-

terminatá de capacitatea medicului [1, 3, 7, 14] de:

- a constata momentele-cheie în evolutia bolii la pacientul concret (individual);

- a selecta corect medicamentul (medicamentul personal);

- a determina doza si regimul de administrare a preparatului medicamentos (tratament perso-nalizat);

- a prevedea posibilele fenomene adverse ne-favorabile, inclusiv cele ce pot apárea în urma interactiunilor medicamentului cu altele, administrate concomitent (incompatibilitatea lor);

- a preîntâmpina prescrierea si dublarea near-gumentatá a medicamentelor (polipragmazia, politerapia), luptând cu farmacomania si poli-pragmazia, pentru ca tratamentul sá nu fie mai periculos decât msási boala.

Bibliografie

1. Stroescu Valentin. Bazele farmacologice ale practicii medícale. Ed. a Vl-a. Bucuresti: Editura Medicalá, 1999.

2. Основы клинической фармакологии и рациональной фармакотерапии. Под общей редакцией Ю.Б. Белоусова, М.В. Леоновой. Москва: Изд-во Бионика, 2002.

3. Medicamentele - baza farmacoterapiei rationale:indru-marpentru medici. Coord. principal - m.c. ASM, prof. univ. Victor Ghicavii. Chisinau: Tipografia Centrala, 2013.

4. G h ica vii Victo r. Medicamentul: beneficiu sau prejudiciu? Chisinau: Tipografia Centrala, 2009.

5. Петров В.И. Клиническая фармакология и фармакотерапия в реальной врачебной практике: мастер-класс. Москва: Изд-во ГЭОТАР - Медиа, 2015.

6. Клиническая фармакология. Под ред. акад. РАМН, профессора В.Г. Кукеса. Москва: Изд-во ГЭОТАР -Медиа, 2004.

7. Ghicavii V., Bacinschi N., Gusuila Gh. Farmacologie. Ed. a Ill-a (revizuita si completata). Chisinau, 2012.

8. Клиническая фармакология. Национальное руководство. Под ред. Белоусова Ю.Б., Кукеса В.Г. и др. Москва: Изд-во ГЭОТАР - Медиа, 2009.

9. Ghicavii V., Bacinschi N., Gusuila Gh. Autotratamentul si medicamentele eliberate fara prescriptie medicala. In: Curiermedical. 2014, nr. 57, p. 75-79.

10. Ghicavii V., Turcan L., Podgurschi L. Medicina personalizata - medicina viitorului. In: Akademos. Revista de stiinta, inovare, cultura si arta. 2013, nr. 3(30), pp. 67-71.'

11. Гикавый В.И., Цуркан Л.М. Роль клинического фармаколога в обеспечении рационального использования лекарств. B: Тез. докл. XXI Росс. национал. конгресса «Человек и лекарство». Москва, 2014, с. 222.

12. Ghicavii V., Stratu E., Coretchi I. The role of scientific research in the field of medicines and the development of the pharmaceutical industry. In: Moldovan Medical Journal. 2018, vol. 61, nr.3, pp. 53-56.

13. Ghicavii V., Stratu E. Selectarea rationala a medicamentului si a strategiei farmacoterapeutice - un imperativ al timpului. In: ArtaMedica. 2018, nr. 1(66), pp. 9-12.

14. Stratu E., Coretchi I. Farmacologia clinica nationala (evenimente, realizari si imagini). Chisinau: Tip. Print-Caro, 2019.

15. Ghicavii V., Gusuila Gh. Compendiu privind selectarea rationala a medicamentelor. Chisinau, 1999. 28 p.

16. Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor, reactualizat la data de 10.03.2019. Disponibil pe: www.amed.md

17. Lista OTC. Disponibil pe: www.amed.md

18. Lista medicamentelor esentiale. Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 144 din 28.02.2011.

Victor Ghicavii, profesor universitar,

IP USMF Nicolae Testemitanu,

tel.: 079406323, e-mail: [email protected]