CC BY
13EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOSTINTE AL PACIENTILOR CU HIPERTENSIUNE ARTERIALÂ CU PRIVIRE LA PROPRIA BOALÂ
CZU: 616.12-008.331.1-052-01
Alexandra TOPA, Ilenuta GUSILÂ, Natalia ZARBAILOV,
IP Universitatea de Stat de Medicinâ si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Hipertensiunea arteriala (HTA) este o problema majora de sânâtate în Republica Moldova. Cunoasterea bolii de catre pacienti este un factor important în cresterea compliantei la tratament, în controlul HTA si în prevenirea complicatiilor. Scopul studiului efectuat a fost evaluarea cunostintelor pacientilor cu HTA despre propria boala si identificarea necesitatilor acestora în cunostinte, în vederea obtinerii unei compliante mai bune la tratament. Au fost analizati indica-torii cu privire la structura populatiei si la morbiditatea prin HTA a populatiei din cadrul a sapte institutii de asistenta medicala primara (AMP) din regiunile Nord (Centrul de Sânâtate (CS) Vâsoca si CS Soroca), Centru (CS Magdacesti, CS Crasnoarmeiscoe si CS Straseni) si Sud (CS Moscovei si OMF Besalma) ale Republicii Moldova. Din cadrul acestor institutii, au fost chestionati 88 de pacienti cu HTA cu privire la cunostintele lor despre aceasta boala si au fost intervievati 50 pacienti în cadrul focus-grupurilor, în vederea evaluarii necesitatilor în cunostinte despre HTA. Datele au fost analizate statistic în programul Microsoft Excel. S-a constatat ca pacientii hipertensivi au cunostinte incomplete despre factorii de risc ai HTA, îndeosebi despre fumat si consumul de sare, despre complicatiile HTA, precum insuficienta renala cronica si pierderea vederii, si despre tratamentul nemedicamentos al bolii. Cele mai frecvente necesitati în cunostinte privind HTA sunt estimarea riscului cardiovascular si tratamentul nemedicamentos al hipertensiunii arteriale. Asadar, pacientii cu HTA nu poseda cunostinte suficiente despre propria boala, ceea ce determina necesitatile identificate în cunostinte privind hipertensiunea arteriala.
Cuvinte-cheie: hipertensiune arteriala, cunostinte, pacienti Summary
The assessment of the knowledge of hypertensive patients about their disease
Hypertension is a major health problem in the Republic of Moldova. Patients' knowledge about the disease is an important factor in increasing treatment compliance, controlling blood pressure and preventing complications caused by hypertension. The aim of this study: assessment of the knowledge of the hypertensive patients about their disease and identification of the patients' needs in the knowledge, in order to obtain a better treatment compliance. The study analyzed the indicators regarding the population structure and the hypertension morbidity of the population within seven primary health care institutions in the Northern (Health Center (HC) Vasoca and HC Soroca), Central (HC Magdacesti, HC Crasnoarmeiscoe and HC Straseni) and Southern regions of the Republic of Moldova (HC Moscovei and Family Physician Office Besalma). Within these institutions, 88 hypertensive patients were questioned regarding their knowledge about this disease and 50 hypertensive
patients were interviewed within the focus groups in order to assess the knowledge needs about hypertension. Statistically data were analyzed in Microsoft Excel. Hypertensive patients have incomplete knowledge about the risk factors for hypertension, in particular about smoking and salt intake, about the complications of hypertension, such as chronic renal failure and blindness, and about non-drug treatment of the disease. The most common needs in knowledge about hypertension are the estimation of cardiovascular risk and the non-drug treatment of hypertension. Hypertensive patients have insufficient knowledge about their own disease, which determine identified needs in knowledge about hypertension.
Keywords: hypertension, knowledge, patients Резюме
Оценка знаний пациентов с артериальной гипертен-зией о собственной болезни
Артериальная гипертензия (АГ) является серьезной проблемой здравоохранения в Республике Молдова. Знания пациентов о болезни являются важным фактором в повышении приверженности лечению, контроле АГ и предотвращении осложнений. Цели исследования: оценка знаний пациентов с АГ об их собственном заболевании и определение потребностей пациентов в знаниях, чтобы повысить приверженность лечению. В исследовании были проанализированы показатели, касающиеся структуры и заболеваемости населения в семи учреждениях первичной медико-санитарной помощи в северных (Центр здоровья (ЦЗ) Высока и ЦЗ Сорока), центральных (ЦЗ Мэгдэчешть, ЦЗ Красноармейское и ЦЗ Стрэшень) и южных регионах Республики Молдова (ЦЗ Московей и Офис семейного врача Бешал-ма). В этих учреждениях были опрошены 88 пациентов с АГ на предмет их знаний об этом заболевании, и 50 пациентов с АГ участвовали в фокус-группах для оценки потребностей в знаниях об АГ. Данные были проанализированы статистически в Microsoft Excel. Было установлено, что пациенты, страдающие АГ, имеют неполные знания о факторах риска АГ, в частности о курении и потреблении соли, об осложнениях АГ, таких как хроническая почечная недостаточность и слепота, и о немедикаментозном лечении заболевания. Наиболее распространенными потребностями в знаниях об АГ являются оценка сердечно-сосудистого риска и немедикаментозное лечение АГ. Пациенты с АГ не имеют достаточных знаний о своем заболевании, что обусловливает выявленные потребности в знаниях о высоком кровяном давлении.
Ключевые слова: артериальная гипертензия, знания, пациенты
Introducere
Hipertensiunea arterialâ (HTA) este o problemá majorâ de sánátate atât în întreaga lume, cât si în República Moldova, prevalenta acesteia crescând în fiecare an [4]. Studiile efectúate de Organizatia Mondialâ a Sânâtâtii (OMS) aratâ câ 62% de accidente cerebrovasculare si 49% de evenimente acute cardiace sunt provocate de hipertensiunea arterialâ, aceastâ boalâ fiind cauza a circa 13% de decese anual [9]. Existâ numeroase dovezi care demonstreazâ câ scâderea tensiunii arteriale poate reduce substantial morbiditatea si mortalitatea prematurâ. Strategiile legate de stilul de viatâ si terapiile medicamentoase s-au dovedit a fi bine tolerate si foarte eficiente în reducerea tensiunii arteriale (TA). Cu toate acestea, ratele de control al TA râmân scâzute atât la nivel mondial, cât si în tarâ. În Republica Moldova, 27% de pacienti cu hipertensiune arterialâ sunt necomplianti la tratament [10]. În consecintâ, HTA râmâne prin-cipala cauzâ de boalâ cardiovascularâ (BCV), care poate fi prevenitâ, si principala cauzâ de mortalitate generalâ atât în tarâ, cât si în întreaga lume. Studiile anterioare au arâtat câ anume complianta scâzutâ a pacientilor la tratament genereazâ un control suboptimal al TA [15]. Cunoasterea propriei boli de câtre pacienti are o influentâ directâ asupra contro-lului TA, prin cresterea compliantei la tratamentul antihipertensiv [16, 17].
Studiile aratâ câ persoanele hipertensive nu po-sedâ cunostinte suficiente despre HTA. Majoritatea pacientilor hipertensivi identificâ medicul de familie ca sursâ de informatie principalâ despre propria lor boalâ [2].
Scopul studiului realizat a fost de a evalua cunostintele pacientilor cu HTA despre propria boalâ si de a identifica necesitâtile lor în cunostinte, în vederea obtinerii unei compliante mai bune la tratamentul antihipertensiv.
Material si metode
t
În studiu au fost analizati indicatorii cu privire la structura populatiei si la morbiditatea prin HTA a populatiei din cadrul a sapte institutii de asistentâ medicalâ primarâ (AMP) din regiunile Nord (Centrul de Sânâtate (CS) Vâsoca si CS Soroca), Centru (CS Mâgdâcesti, CS Crasnoarmeiscoe si CS Strâseni) si Sud (CS Moscovei si OMF Besalma) ale Republicii Moldova. Din cadrul acestor institutii, au fost chestionati 88 de pacienti cu HTA cu privire la cunostintele lor despre aceastâ boalâ si au fost intervievati 50 de pacienti în cadrul focus-grupurilor în vederea eva-luârii necesitâtilor în cunostinte privind HTA (tabelul 1). Datele au fost analizate statistic în programul Microsoft Excel.
Tabelul 1
Institutiile de asistentâ medicalâ primará si numârul de pacienti cu hipertensiune arterialâ inclusi în studiu
Regiunile Republicii Moldova Numârul de pacienti cu hipertensiune arterialâ
Institutii de asistenta medícala primara Intervievati în baza chestionarului Intervievati în cadrul focus-grupurilor
Regiunea Nord: 30 14
CS Soroca, or. Soroca 15 7
CS Vásoca, r. Soroca 15 7
Regiunea Centru: 34 21
CS Mágdácesti, r. Criuleni 12 8
CS Crasnoarmeiscoe, r. Háncesti 11 6
CS Stráseni, or. Stráseni 11 7
Regiunea Sud: 24 15
CS Moscovei, r. Cahul 14 7
OMF Besalma, CS Comrat, r. Comrat 10 8
Total 88 50
Cunostintele pacientilor despre hipertensiunea arterialâ au fost evaluate în baza unui chestionar anonim, elaborat în corespundere cu Ghidul pacien-tuluicu hipertensiune arterialâ din cadrul Protocolului clinic national (PCN) Hipertensiunea arterialâ la adult, 2016. Au fost inclusi în studiu pacientii hipertensivi cu diagnosticul de hipertensiune arterialâ stabilit în ultimii cinci ani, care urmeazâ tratament medicamentos, care se adresau la consultatia medicului de familie în perioada colectârii datelor si care au acceptat sâ participe în acest studiu. Criteriile de excludere au fost: refuzul pacientului de a participa la chestionare, starea gravâ a pacientului, bolile mintale. Chestionarul a înglobat cele mai importante informatii despre hipertensiunea arterialâ, pe care ar trebui sâ le cunoascâ un pacient hipertensiv: factorii de risc, frecventa mâsurârii tensiunii arteriale, respec-tarea regimului medicamentos prescris, eficacitatea tratamentului medicamentos, complicatiile acute ale HTA, metodele de tratament antihipertensiv.
Necesitâtile pacientilor în cunostinte au fost evaluate prin metoda interviului semistructurat. Au participat doar pacienti care si-au dat acordul sâ fie înrolaÇi în acest studiu, în baza unui consimtâmânt verbal. Evaluarea a constat în oferirea pe suport de hârtie a Ghidului pacientului cu hipertensiune arterialâ din PCN Hipertensiunea arterialâ la adult (2016). Pacientii, studiind ghidul timp de o sâptâmânâ, au râspuns la trei întrebâri: ce informatie este nouâ pen-tru persoana respectivâ, ce informatie este necesar
de a se contine in ghid, dar nu se regáseste in el, si ce dificultáti a intámpinat in intelegerea continutului.
Rezultate si discutii
# *
Conform indicatorilor statistici (tabelul 2), rata medie a pacientilor cu HTA din numárul populatiei adulte din institutiile vizate constituia in 2019 19.43%, cea mai inaltá fiind in CS Soroca - 23,55%, iar cea mai joasá in CS Moscovei din raionul Cahul - 12,47%, cu toate cá OMS, in 2015, a estimat o ratá medie a HTA de 33,2% [6]. Diferenta mare dintre rata medie a pacientilor cu HTA luati in evidentá in aceste sapte institutii si rata medie estimatá de OMS ar putea fi explicatá prin numárul mare de persoane cu HTA nediagnosticate. Despre aceasta márturiseste un sondaj efectuat de OMS in 2014, care aratá cá 43,3% din persoanele hipertensive nu sunt diagnosticate [17].
Tabelul 2
Indicatorii statistici cu privire la populatie si morbiditatea prin hipertensiune arterialá ín diferite regiuni ale Republicii Moldova, ín 2019
Regiunile Moldovei, institutiile de AMP Populatia înregis-tratä, mii pers. Adulti, mii pers. Pacienti cu HTA, mii pers. Pacienti cu HTA ce urmeazä tratament, mii pers. Rata per-soanelor cu HTA, %
Regiunea Nord: 44,741 36,453 8,498 8,498 22,3
CS Soroca, or. Soroca 40,523 32,957 7,762 7,762 23,55
CS Vásoca, r. Soroca 4,218 3,496 736 736 21,05
Regiunea Centru: 56,573 42,586 8,688 7,987 20
CS Mágdácesti, r. Criuleni 10,240 6,130 1,314 711 21,44
CS Crasnoar-meiscoe, r. Háncesti 4,011 3,295 598 500 18,15
CS Stráseni, or. Stráseni 42,322 33,161 6,776 6,776 20,43
Regiunea Sud: 12,106 9,783 1,435 1,435 15,7
CS Moscovei, r. Cahul 8,139 6,448 804 804 12,47
OMF Besalma, CS Comrat, r. Comrat 3,967 3,335 631 631 18,92
Total 113,420 88,822 18,621 17,920 19,3
Conform rezultatelor obtinute în urma aplicärii chestionarului, 41 (47%) de pacienti îsi mäsoarä ten-siunea arterialä ocazional, 39 (44%) o monitorizeazä
zilnic, iar 7 (8%) îsi mäsoarä valorile tensionale atunci când se simt räu. Mäsurarea tensiunii arteriale la do-miciliu este cel mai veridic indicator al morbiditätii si mortalitätii prin boli cardiovasculare si renale [3]. Aproximativ jumätate din pacientii intervievati nu monitorizeazä TA la domiciliu, ceea ce poate fi o ca-uzä a controlului suboptimal al TA si a ratei mari de complicatii ale HTA în rândul pacientilor hipertensivi din Republica Moldova.
Cercetarea nivelului de cunoastere a factorilor de risc ai HTA (stresul, inactivitatea fizicä, dieta bo-gatä în gräsimi, excesul de sare, greutatea corporalä în exces, fumatul, abuzul de alcool, vârsta - mai mare de 45 de ani pentru bärbati si mai mare de 55 de ani pentru femei; hipertensiune, boli de inimä sau accident vascular cerebral la rudele apropiate) a arätat cä doar 9 (10%) pacienti cunosc acesti factori. Distributia factorilor de risc cunoscuti de cätre pacienti este prezentatä în figura 1 si atestä faptul cä acestia sunt: stresul, identificat de 82% din pacienti, hipertensiunea arterialä la unul sau la ambii pärinti - 60%, greutatea în exces - 47%. Rezultatele studiului nostru aratä cä putini bolnavi cunosc cä fumatul si consumul sporit de sare sunt factori de risc pentru aparitia si mentinerea HTA (28% si, respectiv, 39%). Datele studiilor similare aratä cä majoritatea pacientilor hipertensivi indicä fumatul, obezitatea, consumul de sare ca factori de risc important pentru hipertensiune [7, 13, 14]. Douä procente dintre pacienti au indicat si alti factori de risc ai HTA, cum ar fi afectiunile organelor interne, tulburärile de somn, sedentarismul.
Chestionarea efectuatä demonstreazä cä 44 (50%) pacienti cunosc cel putin trei complicatii ale HTA. Studiile similare au arätat cä 65,1% cunosc cel putin trei complicatii ale HTA [7].
90 S 80 70 f. 60 ■2 50 ro 40 a 30 ■3 20 - 10 5 o
J[D
E z
82
160 I
47
<3>
tí
Figura 1. Cunoasterea factorilor de risc ai hipertensiunii arteriale
Majoritatea pacientilor au indicat ca atacul vascular cerebral (AVC) si infarctul miocardic acut (IMA) pot fi complicatii ale HTA - 55 (79%) si, respectiv, 58 (75%). Consecintele HTA, precum insuficienta renala cronica si orbirea, au fost identificate de 32% si, corespunzator, 41%. Totodata, 7 (6%) pacienti nu cunosc nimic despre complicatiile HTA. Conform
rezultatelor unui studiu efectuat in SUA, 92,6% din pacientii americani cu HTA cunosc cá AVC poate fi o complicate a hipertensiunii si 86,8% stiu cá IMA ar putea fi o complicate. Ca si in cazul studiului nostru, pacientii americani cunosc mai putin despre insuficienta renalá - in proportie de 41,2% [1].
La intrebarea "Care este efectul tratamentului hipertensiunii arteriale cu medicamente luate in fiecare zi?", 74 (84%) pacienti au ráspuns cá starea lor de sánátate s-a imbunátátit, iar 8 (9%) nu considerá cá au avut loc careva modificári.
Cunostintele despre optiunile de control al HTA au variat de la 28% (evitarea fumatului) paná la 95% (tratamentul medicamentos zilnic). Aceste rezultate corespund cu datele din studiile similare, care au raportat cá pacientii mentioneazá controlul medicamentos ca cea mai importantá optiune in tratamentul HTA, fapt indicat de 73,1-89,37% de respondenti, comparativ cu 95% in studiul nostru [10, 14]. Totodatá, 22 (25%) de pacienti considerá doar tratamentul medicamentos ca singura me-todá de control al HTA. Despre exercitiile fizice si alimentatia echilibratá cunosteau 40% si, respectiv, 60% din pacientii chestionati [9, 13]. Doar 25 (28%) au mentionat cá evitarea fumatului este o metodá de control al HTA.
La intrebarea "Credeti cá ati avea nevoie de un ghid sau un indrumar (pe hartie) cu informatie rele-vantá despre HTA?", 58 (66%) pacienti chestionati au ráspuns cá au nevoie, 18 (20%) nu stiu dacá au nevoie si 11 (13%) au afirmat cá nu au nevoie.
Asadar, rezultatele obtinute in urma aplicárii chestionarului au dovedit cá pacientii cu HTA din lo-tul studiat nu posedá cunostinte complete cu privire la propria boalá, in special in ceea ce tine de factorii de risc si metodele de tratament nemedicamentos. Totodatá, majoritatea (95%) cunosc cá tratamentul medicamentos zilnic este o metodá de control al tensiunii arteriale. Conform studiilor in domeniu realizate, s-a dovedit cá cunoasterea propriei boli de cátre pacienti este un factor important in cresterea compliantei la tratament, in controlul HTA si in pre-venirea complicatiilor [10, 12]. Modificárile stilului de viatá pot spori eficienta terapiei antihipertensive. Totodatá, nerespectarea unui mod de viatá sánátos scade eficacitatea tratamentului medicamentos si increderea pacientilor in eficacitatea acestuia in general [5].
ín urma constatárii unor cunostinte incomplete ale pacientilor hipertensivi despre boala lor, au fost organizate sapte focus-grupuri in sapte institutii de asistentá medicalá primará (AMP) din regiunile Nord, Centru si Sud ale Republicii Moldova (tabelul
1), pentru a evalúa care sunt necesitâtile acestora în cunostinte despre boala hipertensivâ. În calitate de material educational a fost utilizat Ghidul pacientului cu hipertensiune arterialá din Protocolul clinic national Hipertensiunea arterialá la adult (2016), în baza câruia pacientii au luat cunostintâ de informatiile despre boalâ disponibile la moment. Ei au fost evaluati cu privire la informatia din ghid cunoscutâ, la nivelul de întelegere, la gradul de utilitate si relevantâ a ghidu-lui pentru ei si la informatia care i-ar interesa, dar nu au gâsit-o în ghid. Focus-grupurile au fost planificate si discutate cu medicii de familie din institutii, care au participat la selectarea pacientilor cu HTA. Acestia au fost selectati pe principiul de egalitate între sexe (masculin/feminin) si de limbâ vorbitâ. Astfel, au participat 28 (56%) de femei si 22 (44%) de bârbati. Vorbitori de limbâ românâ au fost 29 (58%) pacienti si vorbitori de limbâ rusâ - 21 (42%).
Conform vârstei, majoritatea pacientilor intervievati aveau vârsta cuprinsâ între 51 si 70 de ani (figura 2), dintre care 14 (50%) erau femei si 9 (41%) - bârbati. În focus-grupuri au fost selectati bolnavi receptivi, care de obicei viziteazâ regulat medicul de familie si îi urmeazâ indicatiile. Cu toate acestea, valorile tensiunii arteriale la 29 (58%) de pacienti hi-pertensivi depâseau valorile-tintâ (figura 3). Aceastâ situatie este similarâ în rândul bârbatilor si în rândul femeilor, cu o pondere mai mare a bârbatilor.
Figura 2. Distributia persoanelor intervievate conform vârstei
Figura 3. Ponderea pacientilor hipertensivi intervievati conform controlului HTA
Evaluarea nivelului de íntelegere a informatiilor din Ghidul pacientului cu hipertensiune arterialá de catre cei intervievati a demonstrat cá aproximativ ju-mátate (55,4%) din ei au ínteles continutul ghidului, iar cealaltá jumátate (44,6%) au íntampinat dificultáti ín íntelegerea acestora (figura 4). Ponderea mare a pacientilor care nu au ínteles continutul ghidului se datoreazá utilizárii termenilor medicali fárá explicatii pe íntelesul lor, cum ar fi: "feocromocitom", "hipertensiune arterialá esentialá", "hipertensiune arterialá secundará", "hipotensiune posturalá", "nivel-tintá al tensiunii arteriale", "organ-tintá", "tensiune arterialá sistolicá", "tensiune arterialá diastolicá", "program unic", utilizarea denumirilor de grupe ale medica-mentelor antihipertensive si a abrevierilor lor.
Estimares riscului cardiovascular"
Tratainentul nemedicamentos
Tratamentul medicamentos si efectele adverse
Informât» generale (simptome, valorile TA normale, grádele HTA)
Modalitatea de trimitere la specialisti Urgenta hipertensivâ si complicatiile HTA Mäsurarea tensiunii arteriale
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Figura 5. Necesitâtile în cunostinte despre hipertensi-unea arterialá ale pacientilor hipertensivi
100 90 au
■8 £°
£ 50 ro
£ -0 CD
ü 30
o
20 10
88%
65%
55%
Infcrmatie nouä
Intelegere
Util it ate
Figura 4. Evaluarea "Ghidului pacientului cu hipertensiune arterialá" de câtre bolnavii hipertensivi
Conform datelor obtinute (figura 4), continutul ghidului a reprezentat o informatie noua pentru 49 (65,3%) de pacienti intervievati si o informatie cu-noscuta pentru 26 (34,7%). Majoritatea au mentionat ca nu au stiut ca tensiunea arterialá se masoara la ambele mâini, ca medicul poate prescrie mai multe medicamente antihipertensive, nu au cunoscut modul în care se stabileste diagnosticul de HTA si conditiile în care un pacient este trimis la un medic de profil îngust. În schimb, la întrebarea daca informatia din Ghidul pacientului cu hipertensiune arterialá este utila si relevanta, majoritatea (88%) au raspuns afirmativ.
Una dintre cele mai importante componente ale acestui studiu a fost identificarea a ceea ce pacientii hipertensivi ar dori sa cunoasca despre propria boala, rezultatele fiind prezentate în figura 5. Aproximativ jumatate (45%) din doleantele pacientilor intervievati se refera la necesitatea de a cunoaste mai multe despre estimarea riscului cardiovascular si despre metodele de tratament nemedicamentos.
O pondere de 32% din necesitâtile pacientilor hipertensivi o reprezintâ necesitatea de a cunoaste mai multe despre valorile normale ale tensiunii arteriale, despre gradele hipertensiunii arteriale, despre simptome, tratamentul medicamentos si efectele adverse ale acestuia. Pe când 24% constau din necesitatea de a cunoaste despre mâsurarea tensiunii arteriale, modalitatea de trimitere la specialist, complicatiile hipertensiunii arteriale si urgenta hipertensivâ.
Rezultatele evaluârii necesitâtilor pacientilor cu hipertensiune arterialâ, prin intervievarea în cadrul focus-grupurilor, confirmâ rezultatele obtinute în urma evaluârii cunostintelor pacientilor hipertensivi. Ei ar dori sâ stie mai multe despre tratamentul neme-dicamentos, pentru câ au putine cunostinte despre factorii de risc si metodele nemedicamentoase de control al HTA.
Cercetarea efectuatâ în prima etapâ are si câte-va limitâri prin faptul câ nu a fost obiectivizatâ tensiunea arterialâ a pacientilor prin mâsurare sau prin înscrierea datelor din fisa de ambulatoriu, ceea ce ar fi permis cercetarea corelatiei dintre cunostintele suboptimale despre boalâ si aderenta la tratament si controlul TA.
Concluzii
Ca urmare a studiului realizat, a fost constatat un nivel insuficient de cunostinte la pacientii cu hi-pertensiune arterialâ, îndeosebi cunostinte despre factorii de risc si complicatiile cauzate de HTA.
Totodatâ, au fost remarcate atitudinea deschisâ si dorinta acestora de a cunoaste mai multe despre propria boalâ, ceea ce denotâ necesitatea elaborârii unui instrument de informare si de educatie tera-peuticâ a pacientilor hipertensivi privind propria boalâ.
Bibliografie
1. Alexander M., Gordon N., Davis C., Chen R. Patient Knowledge and Awareness of Hypertension Is Suboptimal: Results from a Large Health Maintenance Organization. In: The Journal of Clinical Hypertension. 2003, vol. 5(4), pp. 254-260.
2. Biehn J., Stewart M., Molineux J.E. Patients' knowledge of hypertension. In: Can. Fam. Physician. 1984, vol. 30, pp. 1061-1064.
3. Cohen J., Cohen D. Integrating Out-of-Office Blood Pressure in the Diagnosis and Management of Hypertension. In: Current Cardiology Reports. 2016, vol. 18(11).
4. Dorans K., Mills K., Liu Y. and He J. Trends in Prevalence and Control of Hypertension According to the 2017 American College of Cardiology/American Heart Association (ACC/AHA) Guideline. In: Journal of the American Heart Association. 2018, vol. 7(11). Disponibil pe: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/ pubmed/29858369 [citat 3 iulie 2019].
5. Ghidul ESC/ESH 2018 pentru managementul hi-pertensiunii arteriale. In: Romanian Journal of Cardiology. 2018, vol. 28, nr. 4.
6. Global Health Observatory data repository. Raised blood pressure (SBP >140 OR DBP >90), crude (%) Estimates by country. 2019. Disponibil pe: http://apps. who.int/gho/data/view.main.2464EST?lang=en [citat 18 septembrie 2019].
7. Malik A., Yoshida Y., Erkin T., et al. Hypertension-related knowledge, practice and drug adherence among inpatients of a hospital in Samarkand, Uzbekistan. In: Nagoya J. Med. Sci. 2014, vol. 76(3-4), pp. 255-263.
8. Manasa Bollampally, Preethika Chandershekhar, Kodishala Pradeep Kumar, et al. Assessment of patient's knowledge, attitude and practice regarding hypertension. In: Int. J. Res. Med. Sci. 2016, vol. 4(8), pp. 3299-3304.
9. Ministerul Sânâtâtii al Republicii Moldova. Hipertensi-unea arterialâ la adult. Protocol clinic national (PCN-1). Chisinâu, 2016, p. 8.
10. Ministerul Sânâtâtii, Muncii si Protectiei Sociale al Republicii Moldova. Raport privind îndeplinirea indi-catorilor AMP (anul 2017).
11. Osamor P.E., Owumi B.E. Factors associated with treatment compliance in hypertension in southwest Nigeria. In: J. Health Popul. Nutr. 2011, vol. 29(6), pp. 619-628. Disponibil pe: doi: 10.3329/jhpn. v29i6.9899
12. Sabouhi F., Babaee S., Naji H., Zadeh A.H. Knowledge, awareness, attitudes and practice about hypertension in hypertensive patients referring to public health care centers in Khoor & Biabanak. In: Iran J. Nurs Midwifery Res. 2011, vol. 16(1), pp. 34-40.
13. Pirasath S., Kumanan T., and Guruparan M. A Study on Knowledge, Awareness, and Medication Adherence in Patients with Hypertension from a Tertiary Care Centre from Northern Sri Lanka. In: International Journal of Hypertension. 2017, Article ID 9656450, 6 p. Disponibil pe: https://doi.org/10.1155/2017/9656450
14. Sur Genel, Sur Maria, Kudor-Szabadi Liana, Sur Lucia. Difficulties in Achieving Arterial Hypertension Control. In: Mœdica. 2011, vol. 6, pp. 114-119.
15. Raheem R., Taiwo A. and Oye G. Awareness of hypertension and its impact on blood pressure control among elderly nigerians: report from the Ibadan study of aging. In: Pan Afr. Med. J. 2017, vol. 27. Disponibil pe: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/ articles/PMC5579467/ [citat 24 iunie 2019].
16. Raji Y.R., Abiona T., Gureje O. Awareness of hypertension and its impact on blood pressure control among elderly nigerians: report from the Ibadan study of aging. In: Pan Afr Med J. 2017, vol. 27, p. 190. Disponibil pe: doi: 10.11604/pamj.2017.27.190.11682
17. The World Health Organization, 2014. Prevalence of noncommunicable disease risk factors in the Republic of Moldova. STEPS 2013.
Alexandra Topa, masterandâ, medic de familie rezident, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: 068208482,
e-mail: alexandra.topa.fd@gmail.com
