Evoluţia mortalităţii infantile în Republica Moldova în perioada 20002013 Текст научной статьи по специальности «Клиническая медицина»

EVOLUTIA

>

MORTALITÄTII INFANTILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA ÎN PERIOADA 2000-2013

Constantin ETCO1, Zinaida COBÂLEANU2, lurie GUZGAN2, Galina BUTA1,

'USMF Nicolae Testemitanu, §coala de Management în Sänätate Publica;

2IMSP Spitalul Clinic Republican

Summary

Evolution of infant mortality in Republic of Moldova during the years 2000-2013

Based on statistical data from the National Centre for Health Management was analyzed infant mortality in the Republic of Moldova for the period 2000-2013 gg. The study was conducted in accordance with the classification of diseases and place of registration of death.

The analyzed research of the infant mortality in the Republic of Moldova was based on the statistical data from the National Centre of the Health Management for the period 2000-2013 ages.

It was found that during the reporting period the I place of the infant mortality is related to the class „Some of the problems associated with the perinatal period" (from 6,3%o to 3,7%o). At the II place there are diseases „Congenital malformations and chromosomal aberrations" (from 4,6%% to 2,6%%). The IIIplace is occupied by „Respiratory Diseases" (from 3,6%% to 0,9%). IV, V and VI of the seats are distributed between „Traumatic injuries and poisoning" (from 1,6% to 0,6%%), „Infectious diseases" (from 1,0% to 0,2%%) and „Diseases of the nervous system" (from 0,3%% to 0,1%%). The share of „Other causes" associated with infant mortality falls from 1,1%% to 0,3%%.

In accordance with the findings we can state the fact that the infant mortality rate in the Republic of Moldova has a clear downward trend.

Keywords: infantil mortality, perinatal period, indicator, the trend Резюме

Эволюция младенческой смертности в Республике Молдова в 2000-2013 годы

На основании статистических данных Национального Центра Менеджмента Здравоохранения была проанализирована младенческая смертность в Республике Молдова за период 2000-2013 гг. Исследование было проведено в соответствии с классификацией болезней и местом регистрации смерти.

Было установлено, что в течение отчетного периода (2000-2013), I место по младенческой смертности занимают болезни относящиеся к классу «Некоторые проблемы, связанные с перинатальным периодом" (от 6,3%% до 3,7%%). На II месте находятся "Врожденные пороки развития и хромосомные аберации" (от 4,6%% до 2,6%%). III место занимают "Респираторные заболевания" (от 3,6%% до 0,9%%). IV V и VI места распределены между: "Травматическими повреждениями и отравлениями" (от 1,6%% до 0,6%%). "Инфекционными заболеваниями" (от 1,0%% до 0,2%%) и "Болезнями нервной системы" (от 0,3%% до 0,1%%). На долю "Остальных причин" приходится от 1,1%% до 0,3%%, связанных с младенческой смертностью.

В соответствии с полученными данными можно констатировать тот факт, что детская смертность в Республике Молдова имеет явную тенденцию к снижению.

Ключевые слова: младенческая смертность, перинатальный период, индикатор, тенденция

Introducere

O sarcinä importants a sistemului de sänätate este sporirea accesibilitätii, calitätii si securitätii serviciilor medicale acordate femeii, copiilor si tinerei genera-tii [9, 10, 11]. Astfel, pentru tmbunätätirea sänätätii materne, angajament motivat în Obiectivele de Dezvoltare ale Mile-niului, pe parcursul ultimilor 5 ani au fost întreprinse mäsuri pentru consolidarea eforturilor în asigurarea unei maternitäti sigure [11].

Mortalitatea infantilä este frecventa deceselor copiilor în primul an de viatä la o mie de copii näscuti vii. Aceastä componentä importantä a mortalitätii generale constituie un indicator de bazä al sänätätii copilului si a mamei, fiind în acelasi timp un indicator-cheie al stärii economico-sociale si de mediu a unei comunitäti umane. Nivelul si dinamica mortalitätii infantile au un determinism social, economic si cultural complex. Calitatea serviciilor de îngrijire a gravidei si a copilului, accesul la aceste servicii influenteazä, de asemenea, sansele de supravietuire ale copilului în primul an de viatä [2, 3, 5].

Pe plan mondial, un declin important al mortalitätii infantile s-a înregistrat începând cu mijlocul secolului al XIX-lea si a fost determinat atât de progresele înregistrate în organizarea ocrotirii sänätätii, cât si în celelalte domenii ale vietii oamenilor, cum ar fi alimentatia, igienizarea mediului de viatä, productia în masä a medicamentelor, a vaccinurilor, educarea sanitarä a populatiei etc.

Efectul principal al descoperirilor medicale fäcute la granita dintre secole-le al XIX-lea si al XX-lea a fost reducerea spectaculoasä a mortalitätii infantile. Pre-venirea deceselor infantile si ale primei copilärii a fost posibilä prin introducerea mäsurilor profilactice si de tratare a bo-lilor infectioase, incidenta acestor boli scäzänd treptat la toate vârstele [5, 6].

În Republica Moldova, în anii 20032013, numärul deceselor copiilor sub

un an s-a redus. În 2013, rata mortalitätii infantile a atins nivelul de aproximativ 1,45 ori mai mic decât la începutul perioadei de referintä, sau a scäzut de la 18,3%o (2000) la 9,4%o (2013). Scäderea deceselor copiilor sub un an de viatä poate fi privitä si prin prisma reducerii numärului näscutilor dupä anul 1992, scädere care se regäseste în valoarea ratei mortalitätii infantile [7, 11].

Scopul studiului a fost analiza evolutiei mortalitätii infantile în Republica Moldova, în perioada 2000-2013. Am urmärit obiectivele: evaluarea di-namicii mortalitätii infantile în Republica Moldova; evaluarea principalelor cauze de deces al copiilor în värstä sub un an de viatä; evaluarea dinamicii mortalitätii infantile pe medii de resedintä (rural/ urban); evaluarea dinamicii mortalitätii infantile în R. Moldova în comparatie cu unele state din UE si CSI.

Materiale si metode

Pentru realizarea obiectivelor acestui studiu au fost utilizate datele statistice prezentate de Centrul National de Management în Sänätate (CNMS); evaluarea documentatiei medicale, analiza comparativä a datelor statistice.

Rezultate si discutii

În baza datelor statistice de la Centrul National de Management în Sänätate privind evolutia mortalitätii infantile în Republica Moldova, am determinat o dinamicä instabilä, dar cu o tendintä de scädere. Astfel, dacä rata mortalitätii infantile în anul 2000 a constituit 18,3 la 1000 näscuti vii, în 2013 acest indicator înregistra nivelul de 9,4%o (figura 1).

20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0

2000 20012002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20112012 2013

Figura 1. Evolutia mortalitätii infantile în Republica Moldova, anii 2000-2013 (la 1000 näscuti vii)

Analiza conform cauzelor principale de deces a demonstrat cä primul loc îl ocupä „Unele afectiuni ale cäror origine se situeazä în perioada perinatalä". Pe locul 2 -„Malformatiile congenitale si cromozomi-ale". Locul 3 revine „Bolilor aparatului respirator", iar 4, 5 si 6 sunt repartizate între „Leziunile traumatice si oträviri", „Bolile infectioase si parazitare" si „Bolile sistemului nervos", respectiv. „Alte cauze" variazä între 1,1% si 0,3% (figura 2).

1

■ Afect. ale per.p erinatale Malformatii congenitale Bolile aparatului respirator I Bolile infectioase §i parazit. I Leziunitraumatirre §¡ otrav. Bolile sistemulu i n ervos Alte cauze

Or(N«5lO(ÛNCOO)0' 0000000000^^-^^-00000000000000 CNICNICNICNICNICNICNICNICNICNICNICNICNICN

Figura 2. Evolutia mortalitätii infantile în Republica Moldova conform cauzelor principale de deces (la 1000 näscuti vii)

Din figura 2 reiese tendinta de scädere a ratei mortalitätii infantile prin „Unele afectiuni ale cäror origine se situeazä în perioada perinatalä", variind în diferiti ani de la 6,3% (în 2000) la 3,7% (în 2012). În anii 2000, 2001si 2002 se mregistreazä o scädere dinamicä a ratei mortalitätii prin aceste nosologii, urmatä de o oscilatie între 4,5 si 3,9 la o mie näscuti vii în urmätorii 5 ani. În 2008 se mregistreazä o cres-tere de pänä la 4,6%, sau cu 0,7% mai maltä fatä de anul precedent. Majorarea ratei a fost atestatä si în anul 2009 (pänä la 4,9%). În 2010 deja se urmäreste o scädere dinamicä a ratei: pänä la 3,7% în 2012 si iaräsi o crestere cu 0,3 %, sau 4,0 la o mie näscuti vii, în anul 2013.

Analiza pe mediile de resedintä rural/urban denotä cä curba ratelor la nivel de republicä si raioane practic coincide. La nivel de raioane, cea mai joasä ratä (3,4%) s-a înregistrat în 2013, iar cea mai ridicatä (4,9%) - în 2010. La nivel de municipii, ratele sunt mai joase. În 2007, rata a fost de 2,3%, iar în 2012 - 3,0%. În 2009 - 5,3%, iar în 2013 rata mortalitätii infantile prin aceastä clasä de nosologii a atins cota cea mai maltä din ultimii 13 ani, atingând nivelul de 6,1%.

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Figura 3. Evolutia mortalitätii infantile prin „Unele afectiuni ale cäror origine se situeazä în perioada perinatalä" (la 1000 näscuti vii)

Pe locul 2 (figura 4) s-au clasat „Malformatiile congenitale si cromozomiale". Rata acestor maladii

7

6

5

0

3

2

1

0

a variat între 4,6%o (2001) si 2,6%o (2013). În anii 2000-2002 se manifesté o stabilizare, urmatä de o scädere de la 4,6% în 2002 la 3,9% în 2003 si 2004. În continuare, curba manifesté o descrestere continué: 3,8%, 3,6% si 2,8% respectiv în anii 2005, 2006 si 2007. În anii urmätori, caracterul este oscilatoriu, variind între 3,9% (2008) si 3,0% (2011). În 2012 se înregistreazâ o crestere de pânâ la 3,6%, urmatä de o scädere spectaculoasä de pânâ la 2,6% în 2013.

Analiza pe medii de resedintä denotä aceeasi legitate ca si la clasa anterioarä, unde ratele morta-litätii infantile la nivel de tarä si raioane practic sunt aceleasi, pe când la nivel de municipii sunt mai joase. Cu toate acestea, în anul 2005, indicatorul mortalitätii infantile prin „Malformatii congenitale si cromozo-miale" atinge rata maximä de 4,1 la 1000 näscuti vii, devansând astfel atât rata pe republicä (3,8%), cât si rata la nivel de raion (3,7%). În anul 2007, la nivel de municipii a fost mregistratä rata de 2,4%, în 2010 si 2013 - 2,3%, iar în anul 2013 - 1,8%, cea mai joasä ratä din ultimii 13 ani.

5 4,5 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Figura 4. Evolutia mortalitátii infantile prin „Malformatii congenitale si cromozomiale" (la 1000 náscuti vii)

Pozitia 3 revine „Bolilor aparatului respirator", care au înregistrat o dinamicä oscilatorie, dar cu o väditä tendintä de descrestere a ratei. Analizând evolutia mortalitätii infantile prin maladiile acestei clase, constatäm o scädere a ratelor. Astfel, dacä în anul 2000 a fost înregistrat nivelul de 3,6 la 1000 näscuti vii, în urmätorii ani dinamica a fost favorabilä, înregistrând rate în scädere, atingând nivelul de 0,9 la 1000 näscuti vii în anii 2012 si 2013. Dupä o majorare de pânä la 3,0% în 2003 se mregistreazä o reducere spectaculoasä de pânä la 2,1% în 2004. În continuare se mregistreazä mici devieri (2,0% în 2005; 2,2% în 2006), apoi o scädere dinamicä de pânä la 0,9% în anul 2013 (figura 5).

Analiza pe medii de resedintä denotä o devan-sare nesemnificativä a ratelor la nivel de raioane fatä de cele pe republicä, variind între 3,5% (2003) si 1,1% (2012 si 2013). Ratele pe municipii sunt cu mult mai scäzute, variind între 1,7% (2006) si 0,3% (2013). În anii 2004-2006 se mregistreazä o crestere dinamicä de la 0,9% la 1,7%, atingând apogeul la nivel de municipii. În continuare are loc o scädere

în dinamicä la 1,5% (2007), urmatä de o dinamicä oscilatorie, dar cu tendintä väditä de reducere pânä la 0,3% în anul 2013, cea mai joasä ratä în ultimii 13 ani.

3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0

T-1-1-1-1-1-1-1-1-1-1-1-12000 20012002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Figura 5. Evolutia mortalitátii infantile prin „Bolile aparatului respirator" (la 1000 náscuti vii)

„Leziunile traumatice si oträvirile" s-au clasat, detasat, pe locul 4 (figura 6). Caracterul manifestat al acestei clase de boli a fost oscilatoriu, dar cu o tendintä vizibilä de descrestere de la 1,5 la 1000 näscuti vii în 2000 la 0,6% în anul 2013. În perioada 2000-2004 se mregistreazä o oscilatie a ratelor mortalitätii prin aceste patologii între 1,5% si 1,6%, iar în 2004 deja se atestä o scädere a ratei de pânä la 1,0%, urmatä de o micä crestere (1,1%), apoi - o diminuare la 0,9 la 1000 näscuti vii. În anul 2007 se mregistreazä o sporire semnificativä a tratei mortalitätii prin „Leziuni traumatice si oträviri" de pânä la 1,6 la 1000 näscuti vii.

Analiza pe medii de resedintä denotä cä rata mortalitätii infantile prin„Leziuni traumatice si oträ-viri"la nivel de raioane pästreazä aceleasi tendinte ca si în ansamblu pe tarä, msä cu rate mai înalte fatä de media pe tarä si variazä între 1,9% (2007) si 0,6% (2013). La nivel de municipii, ratele sunt detasat mai reduse fatä de nivelul pe republicä si variazä între 0,1% (2006, 2010) si 0,8% (2007). 1,8 1,6 1,4 1,2 1 0,8 0,6 0,4 0,2

0 i-1-1-1-1-1-1-1-1-1-1-1-1-1—

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Figura 6. Evolutia mortalitátii infantile prin „Leziuni traumatice si otráviri" (la 1000 náscuti vii)

„Bolile infectioase si parazitare" s-au clasat, detasat de celelalte clase de boli, pe locul 5, variind

4

între 1,0%o (2000) si 0,20%o (2012 si 2013), caracterul fiind oscilatoriu, dar cu tendintä de scädere. Dacá în anul 2000 valoarea maximä a ratei mortalitätii infantile prin aceste nosologii a constituit 1,9 la 1000 näscuti vii, atunci maximele înregistrate în anii urmätori au fost în scädere: 0,8% (2002), 07% (2005), 0,5% (2009) si 0,6 la 1000 näscuti vii în anul

2011 (figura 7).

Analiza pe medii de resedintä denotä practic rate mai înalte la nivel de raioane fatä de media pe tarä, care au variat între 0,9% (2005) si 0,2% (2012 si 2013). La nivel de municipii, acest indicator este mai jos fatä de media pe republicä, variind între 0,1% si 0,5%, exceptie fiind anul 2011 cu rata 0,6%, iar în

2012 nu s-au înregistrat cazuri de boli infectioase si parazitare.

1,2 1 0,8 0,6 0,4 0,2

0 i-1-1-1-1-1-1-1-1-1-1-1-1-1-

2000 20012002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20112012 2013

Figura 7. Evolutia mortalitätii infantile prin „Boli infectioase si parazitare" (la 1000 näscuti vii)

Locul 6 în clasament le revine„Bolilor sistemului nervos", care au înregistrat valori cuprinse între 0,3% si 0,1 la 1000 näscuti vii. Din figura 8 se vede evolutia ratei, atingând valoare maximä de 0,3 la 1000 näscuti vii în anii 2000 si 2011, iar minime de 0,1% - în 2001, 2007, 2008, 2012 si 2013. În anii 2002-2006, 2009 si 2010 se mregistreazä o stabilizare la nivelul ratei de 0,2 la 1000 näscuti vii.

Analiza pe medii de resedintä denotä cä rata maximä (0,3%) prin aceste maladii la nivel de raioane a fost mregistratä în anii 2000 si 2011, iar minime (0,1%) - în 2001, 2007, 2008, 2012 si 2013.

La nivel de municipii sunt înregistrate atât maxime spectaculoase (0,4%) în 2005 si 2011, cât si egale cu „zero" în 2006, 2007, 2008 si 2010.

Analizând evolutia mortalitätii infantile înregistrate în tärile-membre ale UE si figura 9, constatäm cä, începând cu anul 2001, cele mai înalte rate ale mortalitätii infantile se mregistreazä în România, urmatä de Republica Moldova. Din 2008, acest indicator este mai mare în Republica Moldova fatä de România. În descrestere urmeazä Federatia Rusä, apoi Ucraina, Lituania, Belarus [8].

Astfel, media pe UE este cea mai joasä în com-paratie cu statele luate în studiu.

0,35

0,3

0,25

0,2

0,15

0,1

0,05

0,3 0,3

A

°,2 0,2 °,2 0,2

\ I 0,2 0,2 \ / 0,2 \

V \ 1 \,

0,1 0,1 0,1 0,1 0,

2000 20012002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20112012 2013

Figura 8. Evolutia mortalitätii infantile prin „Bolile sistemului nervos" (la 1000 näscuti vii)

UE

România

Lituania

Moldova

Rusia

Belarus

Ucraina

////////////

Figura 9. Evolutia mortalitätii infantile în Republica Moldova, unele state-membre ale UE si unele state foste membre CSI

Concluzii

1. Factorii sociali, economici si politici„contro-leazä"nivelul mortalitätii infantile mult mai puternic decât calitatea serviciilor medicale.

2. Mortalitatea infantilä se caracterizeazä prin-tr-o evolutie instabilä. Desi în perioada de referintä s-a conturat o tendintä de micsorare, acest indicator râmâne în continuare la nivel nesatisfäcätor.

3. Principalele cauze ale mortalitätii infantile sunt: locul I - „Unele afectiuni ale cäror origine se si-tueazä în perioada perinatalä", locul II -„Malformatiile congenitale si cromozomiale", fiind urmate pe locul III de „Bolile aparatului respirator".

4. Diminuarea indicatorilor mortalitätii infantile în ultimii 5 ani în republicä poate fi apreciatä ca o reusitä constantä a eforturilor comune ale colabo-ratorilor medicali.

5. În contextul analizei prezentate se impun interventii în sistemele social, medical si economic. Aceste interventii sunt necesare atât la nivel central, cât si la nivel local.

Bibliografie

1. Enáchescu D., Vládescu C. Managementul resurselor umane În organizatiile sociomedicale, Bucurejti, 2G12.

2. Ецко К. Смертность детей первого года жизни от пневмонии. Кишинэу: Штиинца, 1983, 176 с.

3. Moscalu V., Minciuná V., Etco C., Palanciuc M., Plopa M., Cobâleanu Z. Estimarea indicatorilor de mortalitate din Republica Moldova prin prisma statisticilor europene. În: Sánátatea Publicá, Economie $i Management În Mediciná, 2G13, nr. 4, p. 4-12.

4. Cobâleanu Z., Cataná V., Talmaci V., Mahovici Ç. Dinamica indicatorilor de sánátate În conditiile implementárii asigurárilor obligatorii de asistentá medicalá În Republica Moldova. În: Buletinul Academiei de Çtiinte a Moldovei: Çtiinte medicale, 2GG9, p. 61-67.

5. Cobâleanu Z., Maistrenco G. Dinamica mortalitátii infantile În Republica Moldova. În: Buletinul Academiei de Çtiinte a Moldovei: Çtiinte medicale, 2GG9, p. 117123.

6. Galbur Oleg. Raport cu privire la evaluarea demográfica a populatiei ín república (dupa várstá, gender, me-diu, tendintele pentru urmátorii 10 ani) §i analiza morbiditátii ín Republica Moldova, tárile ínvecinate §i UniuneaEuropeaná, tendintele§ischimbárileín ultimii 7ani. Chijináu, 2010.

7. Rotariu T. Demografie §i sociología populatiei, iaji: Editura Polirom, 2003. http://ec.europa.eu/eurostat/ tgm/printTable.do?tab=table&plugin=1&language= en&pcode=tps00027&printPreview=true

8. http://cnms.md/ro/rapoarte/anuar Anuare Statistice ale Republicii Moldova (2000-2013) http://cnms.md/ ro/rapoarte/anuar-statistic-medical.

9. Programul de activitate al Guvernului Integrare Europeaná: Libertate, Democratie, Bunástare pentru perioada 2011-2014 (HP nr. 6 din 14.01.2011).

10. Politica Nationalá de Sánátate a RM pentru anii 20072021 (HG nr. 886 din 06.08.2007).

11. Strategia Nationalá de Dezvoltare pentru anii2008-2011 (HG nr. 191din 25.02.2008).

12. Obiectivelede Dezvoltare aleMileniului (HG nr. 288 din 15.03.2005).

UNELE CARACTERISTICI SOCIOECONOMICE, EPIDEMIOLOGICE §I CLINICE ALE BOLNAVILOR DE TUBERCULOZÂ PULMONARÂ MIGRANTI

Summary

Some social-economical, epidemiological and clinical features of pulmonary tuberculosis at migrants

The effectiveness of DOTS recommended screening methods in high risk groups achieves only 10% in our country, instead of 30% recommended by WHO. The epidemiological indexes of tuberculosis are influenced by the social categories of patients, their epidemiological and medico-biological characteristic. We studied social, eonomical, and clinical features of migrants with pulmonary tuberculosis, the risk factors involved in the development of tuberculosis, migrant case management and their accessibility to the health care services. It was established that in migrants prevale features: males, young age, unemployement, professional unqualified work, low life conditions and infectous contact. Passive and late detection demonstrate the low accessibility of migrants to the health care services. High expressiveness of intoxication and broncho-pulmonary syndroms, extens-sive lung tissue dustructions and pulmonary disseminations demonstrate the epidemiological danger of migrants.

Keywords: tuberculosis, migration, risk factors, public policies

Evelina LESNIC, Artiom JUCOV, Serghei GHINDA, Olga CARAIANI, Loreta ZLEPCA,

IP USMF Nicolae Testemitanu,

Резюме

Некоторые социальные, экономические, эпидемиологические и клинические характеристики туберкулеза легких у мигрантов

Эффективность рекомендуемых DOTS методов скрининга групп высокого риска достигает лишь 10% в нашей стране, а не 30%, по рекомендации ВОЗ. Эпидемиологические показатели туберкулеза находятся под влиянием эпидемиологических характеристик некоторых социальных категорий больных. Мы изучили некоторые характеристики больных туберкулезом, доступность услуг здравоохранения для мигрантов и менеджмент этой социальной группы. Было установлено, что у мигрантов превалируют характеристики: мужской пол, молодой возраст, безработица, профессиональная неквалифицированость, низкие бытовые условия жизни и туберкулезный контакт. Пассивный метод выявления и позднее выявление туберкулеза обуславливают низкую доступность медицинской помощи для мигрантов. Высокая степень интоксикации, выраженность бронхо-легочных синдромов, наличие массивных тканевых дис-трукций и бронхолегочная диссеминация определяют эпидемиологическую опасность мигрантов.

Ключевые слова: туберкулез, миграция, факторы риска, политика здравоохранения